Citate despre lumină și măști, pagina 2
Se teme
În vene sângele pulsând îl doare,
În trup se scurge un fior isteric,
Nu vrea singurătate și-ntuneric
Se teme de ce are și nu are,
De scârțâit de uși, de viscol, vânturi,
De ploaia ce lovește fin în geamuri,
De caii ce-s în vis scăpați din hamuri,
De tot ce e real și nu-i, de gânduri.
Lumina ca o mamă-l liniștește,
I-alină nebuneasca suferință,
Când vede oameni simte că trăiește
Și uită de necazuri și credință.
Durerea ce-l sfâșie-o păcălește
Trecând c-o mască falsă prin ființă.
poezie de Petru Miloș
Adăugat de Petru Miloș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există un avantaj pe care romancierul îl are asupra ziaristului, oricât de bun ar fi acesta din urmă: are timpul de partea lui; nimic nu-l grăbește. Pentru mine totul este mască; umbre și lumini mișcătoare, mincinoase. Ce e un fapt? întreabă ziaristul. O ficțiune, răspunde romancierul. Un fapt se fărâmițează asemenea unei bucăți de lemn vechi, se mânuiește, se întoarce. Realitatea, chiar ca reporter nu cred în ea. Imaginația îți dă posibiltatea să creezi la un nivel de puritate pe care faptul concret nu ți-l permite.
Norman Mailer în interviu (4 octombrie 2007)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ulciorul
Pe masa îmi stă, durat din argilă,
ulciorul. În rostul ceramic așez uneori,
cu rouă pe ele, iubitele flori.
Prefer trandafiriul de purpură.
Tainic, urmând un sacru canon,
dimineața, de o rază cerească
atins, trandafiriul își las-o petală pe masă,
dorind în lumină să stea fără mască.
Se face că torn, alte dăți, în ulcior
tomnaticul soare prin teascuri trecut,
curgător aur crud,
vin de piatră, soi cald de Aiud.
Mai apoi câteodată păstrez în ulcior
și-un lucru mai scump și mai rar:
grămada de boabe de chihlimbar,
lacrimi pe care o pădure le-a plâns,
când ultimul alb unicorn s-a stins.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zero grade
mă uit cum vine de la sărbătoarea măștilor intră pe ușă
se legitimează apatic în fața oglinzii
fără să aprindă lumina
aruncă la coș piramida aceea
în care mumiile mele se fac praf
mă gandesc presărată pe niște cutii de tinichea
pe altele de carton
din profil o zburătoare prost inventată
jalnic scumpo
revino-ți
afară e zero grade
aici la tine e cum să îți spun să mă înțelegi corect
e mai târziu decât moarte
ce sentiment bizar
de parcă cineva mai mult ca un amant m-ar săruta pe gură
îndelung
să tac
[...] Citește tot
poezie de Silvia Caloianu
Adăugat de Dana Sima
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se răsfață dimineața
(Meditând la mărturia unui preot
ortodox care s-a întors la Domnul)
Se răsfață dimineața
Peste fruntea unui cleric
Care-și irosește viața
De sub soare, în întuneric
Și nimic nu-i sparge gheața
Sufletului ezoteric.
Conștient că nemurirea
Poposește-n pieptul său
El trăiește fericirea
Unui vis ce duce-n hău,
Fluturându-i strălucirea
Întunecimii celui rău.
Și rătăcindu-se mereu,
După cum îl suflă firea
(Căci uită de Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Tudor Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Existență
poate mă ascund
doar sub masca unei liniști sfâșiate
în rest arsura razelor de fier
seacă din adâncuri
bătaia cuvintelor
și curge spaima
la pământ
val după val
să incurce lucrurile
în ițele devenirii
e un ritual
să silabisești în golul tău
când lumina
trece mai întâi
prin tot ce e negru
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veronica Mars: La ce mi-o fi stat gândul? Crăciunul în Neptune a fost, este și va fi mereu o chestiune de ambalaj: luminile și ghirlandele sunt folosite pentru a masca sordidul și corupția. Nu, Veronica, nu există Moș Crăciun.
replici din filmul serial Veronica Mars
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea vrăjitoarelor
Bal mascat cu vrăjitoare
În alai se desfășoară
La păgână sărbătoare,
Când stafii te înfioară.
Dornici de senzațional,
Petrecăreții se-adună
Ascunși sub măști de carnaval,
Să se-amuze în nocturnă.
Costumați în vrăjitoare,
Denaturează făptura
Cu priviri scânteietoare,
Precum "Contele Dracula".
Cu mască în loc de joben,
Cât mai înspăimântătoare,
Mulți fac noaptea de Halloween,
Stranie comemorare.
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Tradiții și ritualuri românești (2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictează-mă în inima ta
Iubire am să te pictez in vis
Pe o foaie cu chenar si aurie
Cu puterea ta de nedescris
Rămâne foaia albă de hârtie
Voi picta pe zidul casei mele
Dar cu lumina din privirea ta
Zidul se va transforma in stele
Râzând tu printre ele vei sălta
Îți voi picta chipul sub mască
Dar ochii tăi vor lumina sticlosi
Iubirea din iubire să se nască
Eternă ca anii lumină valorosi
Mă dau bătută, nu te lasi pictată
Iubire crescută din iubirea mea
Dorința-mi este limitată strictă
Pictează-mă acum in inima ta
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei înstăriți trăiesc într-o permanentă petrecere cu deghizări. Doar dacă au o inimă luminată pot distinge fețele din spatele acelor ademenitoare și lucitoare măști cu tocă, pene sau turban...
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Rozariu de gânduri
nu-mi pasă de iarnă mă las dusă de val
pe țărmul dragostei plin cu albatrosi
mă pregătesc de-o viață pentru carnaval
cu masca pictată de mândri chiparoși.
nu-mi pasă dacă gerul emoții îngheață
soarele sfânt e stăpân pe gândurile mele
cu zori pe pleoape dis de dimineață
mă antrenez cu versuri petale de zorele.
rozariu de gânduri așez la icoană
să am ziua ușoară ca pana de cuc
lumina divină intră pe sub geană
să deschidă drumul pe care mă duc.
maschez insomnia cu fard argintiu
expediind coșmarul departe-n pustiu
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un vis...
Un vis cu brațele întinse
Spre plus infinit...
Lumina își deschide porțile
Și se risipește în picuri de rouă.
Mă ascund sub măști de argint.
Plouă...
Plouă cu frunze ruginii
Și confuză,
Alerg ca un gând,
Îmi întind din privire,
Brațe de tenace meduză.
Strâng secundele
În colțul ferestrei neșterse de praf...
Epitaf
Lăsți-mi gândul să zboare!
Cred în reîncarnare...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rezervația de zimbri
O mie de ani, vînătorii zeloși
Vînatul suprem al pădurii-l vînară
Nu porci, căprioare, fazani și cocoși
Ci zimbri, că ei sînt pe stema de țară!
Măreț animal este zimbrul cel mut!
O mie de ani de săgeți și rafale
Dar el, melancolic, ca și la-nceput
La nimeni nu-nchină puterile sale.
Cu milă privește spre brazda de plug
Spre ieslea lui tremură botul și nara
Mai bine vînat decît vită în jug
Căci zimbrul nu ia de la alții povara.
Pe sine se poartă în negre păduri
Și tropotul lui grea furtună anunță
Și-și duce lumina în ochii lui puri
Și tropot de zimbri viței în sămînță.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scena
atârnă-n fereastră greoi cimitirul
și iarna se scurge pe cruci
e cald înăuntru se-ncinge delirul
tu noapte tu iarăși aduci
lumini luminând pe acei din departe
sau tot ce din ei a rămas
electrice raze de veghe la moarte
pătrund și prin mine au glas
în noapte în noapte se-aruncă lumină
pe scena cu-actori obosiți
nici măști nici discursuri nu-s după cortină
ci oase și viermi fericiți
poezie de Radu Ioan Tudosan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măști
Când ai sufletul frumos,
Te ridici singur de jos.
Lumina când ai furat
Celor ce te-au luminat,
Niciodată sus n-ajungi
Întuneric în piept strângi!
Când ai sufletul curat,
Te simți om cu-adevărat,
Ești vibrație divină,
Celor răi le dai lumină...
Cei ce vor să te doboare,
Harul nu pot să-ți omoare!
Când ai sufletul hain,
Pentru toți ești un străin.
Piedestalul mi-e aparte
Zidit cu trainice fapte,
Ridicat din har cu drag
Nu cu spor, din furtișag.
[...] Citește tot
poezie de Lăcrămioara Vasuian Apostu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marlin (Dory și Marlin caută masca prin beznă): Dory, vezi ceva?
Dory: Ahh! M-a prins ceva!
Marlin: Eu sunt. Scuze.
Dory: Cine e acolo?
Marlin (exasperat): Cine e? Cine poate să fie? Eu sunt!
Dory: Ești... conștiința mea?
Marlin (oftează): Da, sunt conștiința ta. Nu am mai vorbit de ceva timp. Ce mai faci?
Dory: Hm, nu am de ce să mă plâng.
Marlin: Bine. Deci, Dory, vezi ceva?
Dory (se apropie lumina peștelui undițar): Da, văd... o lumină. Hei, conștiințo, am murit?
Marlin: Nu, o văd și eu.
replici din filmul artistic În căutarea lui Nemo
Adăugat de Liliana Stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Războiul e în noi, dar sigur se va termina,
Nu e un vis al unui om bolnav, ci doar
Un scenariu nereușit, dintr-un film neregizat.
Uităm cum să pierdem, lacrimile noastre se scurg,
Sau să pătrundem în esență vii, într-o lumină fără sfârșit.
Vom izbăvi în orice mod, cu lumina dragostei divine
Și vom atinge norii într-un alt decor.
Nu ne mai distrugeți inimile în zadar,
Noi suntem liberi și nu suntem sinucigași,
Vom lumina ca un far în noapte,
Iar aripile vor zbura spre alte orizonturi,
Evoluăm, ne mântuim, dispunem de vis,
De emoție, de lumină, de paradisul trist.
Vom izbăvi oriunde, oricând,
În orice mod, de orice mijloace dispunem.
Dominația rusească ne ascunde lumina
Sub predicția unui vis uitat al copilăriei sumbre,
Suntem mai atinși de vină, sau uităm să luminăm,
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi, oamenii, suntem ca niște legume. Mai exact niște cepe. În sensul că trebuie să dezvelim înveliș după înveliș pentru a ajunge la esență. Învelișurile sunt măștile noastre și cu fiecare nou înveliș dat jos ne dăm seama că încă nu am ajuns la capătul călătoriei. Poate ai auzit de expresia "lasă lumina din tine să strălucească". La ce se referă această expresie? La îndepărtarea acestor învelișuri care opresc strălucirea ta. Ce înseamnă strălucirea ta? Înseamnă exprimarea a ceea ce ești tu ca ființă umană, a talentelor tale, a cadourilor tale pentru cei din jur, a căldurii tale (compasiune, iubire, înțelegere) și a luminii tale (înțelepciunea ta, simțul dreptății, misiunea ta).
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la lumină și măști, dar cu o relevanță mică.
CER NEGRU-NTUNECAT, CA DE CATRAN ȘI LUNA JUMĂTATE
Cer negru-ntunecat, ca de catran și luna jumătate,
Alb licărul astral nu se mai vede, stelele-s mascate
Căci ard luminile cetății-n mii de torțe fumegânde,
Pe când un clopot de aramă-n turla catedralei bate.
rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deșteptare de zori
o lună tăcută
pierdută în așteptare
cu freamăt de gânduri târzii
o geană de lumină din strădania cerului
de a fabrica alchimia misterului
despre viața ca trecere prin moarte
despre viața cu mască
când te trezești
și te prefaci că ai reușit să adormi
ce doare...
poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre lumină și măști, adresa este: