Citate despre lumină și sat, pagina 2
Pastel
Miroase lumina stingher
Și frunzele pică de probă,
Salut, anotimp efemer,
În verde și galbenă robă!
Miroase a păsări gătite
Să plece pe drumuri de zări,
Adio, voi zile-nsorite,
Cărați-vă-ncet în uitări!
Miroase a struguri în pârg,
Porumbul e gata de moară
Și molcome care, spre târg,
Trosnesc sub a verii povară.
Pe dealuri, o fată străină,
Cu ia cusută-n arnici,
Pornește spre sate să vină;
E toamna, miroase de-aici!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amiază de vară
Am obosit
Și-acum stăm lungiti pe căpițele de fân copt.
Bolta cerului a devenit prea vastă
Și-acoperă și hărți pe care nu le vedem,
Privim prelung,
De
Pe o coastă, pârâul de frunzișuri negre care curge-n fundul văii.
Poșta mică pe șoseaua albă,
Bate-n prafu-n loc.
Dar ajunge până sus și dincolo de noi,
Material ca o salbă,
Cu zurgălăii
În fund,
Depărtarea cu nori albi se-mbină,
În aerul molatec încălzit
Fierb mărunte ochiuri de lumină.
Lângă noi spre stânga, sau spre dreapta,
Și fără orânduială mai departe,
S-au risipit afară din livezi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
I
Poete, se-apropie seara; îți încărunțește părul
Auzi în visările tale singuratice chemarea de dincolo?
E seară spunse poetul și-ascult, cineva poate strigă din sat,
Cu toată ora târzie
Veghez dacă două inimi tinere, rătăcite, se găsesc și dacă
Ochii lor lacomi cerșesc muzica menită să le curme tăcerea
Și să vorbească pentru ei.
Cine le va țese cântece de iubire, dacă eu stau pe țărmul vieții
Și contemplu moartea și viața de dincolo?
Cea dintâi stea a serii se stinge
Flacăra unui rug funerar moare domol lângă râul tăcut.
Șacalii urlă în cor în curtea casei pustii, în lumina istovită a lunii.
Dacă vreun călător, părăsindu-și căminul, vine aici să vegheze
Noaptea și cu fruntea plecată să asculte murmurul întunericului
Cine va fi acolo să-i șoptească tainele vieții, dacă eu, închizându-mi
Ușile, aș încerca să mă lepăd de datoriile de muritor?
Nu-mi pasă că-mi încărunțește părul.
Sunt pururi la fel de tânăr, sau la fel de bătrân,
Asemeni celui mai tânăr sau mai bătrân din satul acesta.
Unii au surâsul dulce și simplu, iar alții, un licăr viclean în privire.
[...] Citește tot
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Grădinarul (1913)
Adăugat de Carmen Manuela Măcelaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
La margine de sat
Mă înconoară ploaia și furtuna rece
Simt în mine dorul ce nicicând nu trece
E ascuns în suflet mă încearcă iară
În aer plutește parfum de primăvară.
Privesc printre stropi mari, în zare
Curg imagini din bătrâne felinare
Încerc să mă ascund de furtună
La margine de sat, în casa străbună.
Razele lunii coboară prin lanul de grâu
Visez iar la tine cum mă aperi de rău,
Prin lumina aprinsă din sufletul meu
De trei zile plouă și udă pământul
Sub divina credință, cresc recolte noi
La geam se arată un zâmbet de soare
Se face dimineață în cântec de alint
Câmpul plin de flori se unduiește-n vânt.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Purani de Videle ( Dor de copilărie)
Câmpia e semănată cu lumini,
Atingerea lunii
Naște flori nemuritoare
Și-o verde hlamidă înfloritoare
Mătură unda argintie
A Glavaciocului
În blândă șerpuire
Printre sălcii pletoase,
Stufoase și umbroase.
Sunt copilul născut
În sat de câmpie,
În Purani de Videle.
Mi-e dor de ulițele colbăite,
Mi-e dor de muzica
Cântată la cobze hărăzite
Ce se-nălța în amurg
Până în alte dimensiuni.
În razele de lună
[...] Citește tot
poezie de Floarea Cărbune (20 iulie 2009)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plânsetul mamei
Afară plouă și e frig,
Durerea mă apasă,
Demult prin sat eu n-am mai fost,
Soarta nu mă lasă.
Ochii mei din nou îi șterg,
Pe perina cea udă,
Sunt singură și tot aștept,
Copiii ca să-mi vină.
Adorm plângând și îi visez
Că au venit acasă,
Dar lacrimile m-au trezit,
Durerea mă apasă.
Cu greu mă-mbrac și ies în prag,
Afară-i tot mai rece,
Luminile se sting prin sat,
Dorul, nu mai trece.
poezie de Stelian Daniel (16 noiembrie 2020)
Adăugat de Stelian Daniel
Comentează! | Votează! | Copiază!
În noaptea asta de lumină (II)
E senin și luna-i plină,
Stelele pe cer se-aprind.
În noaptea asta de lumină
Copiii pornesc colind.
Prin troiene ei înoată,
Cad, se scoală, iar pornesc.
Ajung și la mine-n poartă
Și mă-ntreabă de-i primesc.
În lumina din fereastră
Le-am făcut un semn cu mâna:
-Hai, ziceți colinda voastră
Că se luminează-acuma.!
Îi poftesc apoi în casă,
La căldură și lumină.
Le așez covrigi pe masă
Și-o bucată de slănină.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (20 decembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi cunosc țara destul de bine, cunosc poporul nostru și nu sunt așa de îngrozit de viitor. Eu n-am văzut numai bordeie; am văzut sate, și multe cu gospodării frumoase. Într-un trecut nu depărtat am cunoscut sate sărace și ignorante, azi le văd bogate și tineretul tot e luminat.
Alcoolismul mă izbește când îl văd întrupat în cei câțiva nenorociți pe cari e firesc să-i întâlnești oriunde ; dar mulțimea cea mare a poporului muncește cu râvnă și se ridică încet[...]
Mihail Sadoveanu în Răni sub mătasa cuvintelor - "Cercurile culturale" (1911)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dascălul
Moșneag senin, eu tâmpla ta curată
O cer pe veci nădejdii mele pază.
Din soarele copilăriei mele
Pe fruntea ta mai licărește-o rază.
În suflet simt cum negura se sfarmă
Și se-mpletește albă dimineață
Când ochiul tău în inimă-mi coboară,
Topind încet cetatea ei de gheață.
Azi, ca un sfânt dintr-o icoană veche,
Blând îmi răsai cu fața ta blajină,
Cu zâmbet bun, cu ochi cuminți și limpezi,
Strălucitori de lacrimi și lumină.
Cu tine-aduci atâtea nestemate
Din îngropatul vremilor tezaur,
Și amintirea-n țara ei mă poartă,
Cu pas încet, în carul ei de aur...
Mă văd în pragul zilelor mai bune...
O casă-n deal, cu strașine plecate,
[...] Citește tot
poezie celebră de Octavian Goga din Poezii (1905)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stelele mă fac mereu să mă cufund în visare, la fel cum, poate, și punctele negre care reprezintă pe hartă orașele și satele mă fac să gândesc. Mă întreb: de ce punctele luminoase trebuie să fie mai puțin accesibile decât punctele negre de pe harta Franței? Dacă mergem cu trenul în Tarascon sau poate în Rouen, am putea la fel de bine, prin moarte, să ajungem pe o stea.
Vincent Van Gogh în scrisoare către fratele său
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sat natal
lui lon Pillat
După douăzeci de ani trec iarăși pe-aceleași uliți
unde-am fost prietenul mic al țărânii din sat.
Port acum în mine febra eternității,
negru prundiș, eres vinovat.
Nimeni nu mă cunoaște. Vântul, el singur, sau plopul
de aur. Plop înălțat de-un fir nevăzut asemenea fusului.
Nedumirit turnul se va uita două ore în urma mea
până m-oi pierde din nou subt dunga apusului.
Totul cât de schimbat! Casele toate sunt mult mai mici
decât le-a crescut amintirea.
Lumina bate altfel în zid, apele altfel în țărm.
Porți se deschid să-și arate uimirea.
Dar de ce m-am întors? Lamura duhului nu s-a ales,
ceasul meu fericit, ceasul cel mai fericit
încă nu a bătut. Ceasul așteaptă
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puiul de păpădie
A-nflorit întâia oară,
Azi, un pui de păpădie,
Și-a deschis corol-afară
Din tichia-i fumurie.
Dar parcă nu este floare,
M-am mirat în gândul meu;
Seamănă mai mult c-un soare
Alintat de-un curcubeu.
Și se-nalță în lumină,
Hrănit de un bob de rouă,
Să vestească prin grădină
Că natura-i-n haină nouă.
Mai târziu, cam înspre seară,
Puiul meu a-mbătrânit
Și copiii se mirară -
Cum de a încărunțit!
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dio a văzut lumina zilei la țară. Într-adevăr, aici lumina nu venea parcă de la soare, ci izvora direct din lucruri, din case, din iarba verde prezentă pretutindeni, și care, odată cu zorile, împingea totul către cer.
Costel Zăgan în Deșertul de catifea, 2. Avertisment (28 mai 2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de Bacovia
Acum, când cade toamna pe pământ,
Ca un coșmar al unei boli ciudate,
Acum să trecem prin acele sate,
În care merele în meri mai sunt.
Acum să ne iluminăm de tot,
Până-n adâncul inimii și-al firii,
Ce disperare, cum se duc martirii,
Și a-și rosti plecarea nu mai pot.
Foioasele în vântul toamnei ard,
Mușcate sângeros și trist de lună,
Și turturelele se despreună
Acum, noi doi în focul revanșard
Acum, atât de singuri pe pământ,
Să recităm Bacovia, plângând.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luminile Iașilor
Motto:
- Trăiască Nația!
- Sus cu EA!
(Formula de salut a lui M. Eminescu cu prietenii)
O salbă senină,
Cu struguri
Din Lumină,
Aproape, dar departe mereu,
La vârsta mea de muguri,
Vedeam din satul meu...
Din spusele mamei
Mie, semașilor,
Știam: tribut vamei
Sunt Luminile Iașilor...
Lumini dulci, atât de aproape,
Litere albe în noapte,
Sunteți primul profesor
Despre Țara mea de Dor,
Țara Înaintașilor,
[...] Citește tot
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E falsă și artificială toată aparența asta de lux și civilizație. Realitatea e alta, tinere! Exportăm zeci de mii de vagoane de cereale și câteva milioane de țărani n-au nici porumb pentru mămăliga cotidiană! Înțelegi ce va să zică asta? Cu luminile Bucureștilor ne înșelăm pe noi înșine. Nu ne aruncăm privirea dincolo, fiindcă știm că dincolo e prăpastia și numai privind în ea ne-am cutremura... Nu lux, nu automobile și castele, puiule! Astea-s pojghița care acoperă un vulcan de dureri. Ca mâine se sparge pojghița, și atunci...
Liviu Rebreanu în roamnul Răscoala
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul iluminării
Aș vrea să fiu om luminat,
Să strălucesc de bucurie,
De Cel de Sus iluminat,
Ca mine nimeni să nu fie!
Un har, de Domnul mie dat,
În jur eman a mea mândrie,
Și-aș vrea să fiu iluminat,
Să strălucesc de bucurie!
Lumină să revărs în sat,
Neamul să-mi scot din sărăcie,
În gând și fapte inspirat,
Să dăinuiască-n veșnicie...
Aș vrea să fiu iluminat!
rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oveștene
Plaiurile ardelene
mi-au țesut copilăria
cu izvoare și cu flori
cu oițe și cu stele
ce te-mbie adeseori
în cuvinte
printre ele
Dealul Blaghii
parcă-l văd
surâzând în depărtare
Valea Târgului alături
cât de scumpă față are
înspre sat
mai jos din stânga
Oveștene ne surâde
și clipind din ochi ușor
ne îndeamnă
ne îmbie
să urcăm pe un răzor
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (2 noiembrie 2009)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tămâie și fulgi
Lumini scăpate din cuptor se zbat între pereți.
Și trupul moale ca de in curat.
și părul ți l-ai uns peste-o cădelniță-n tămâie,
fir de fir,
ca să miroși la fel c-un patrafir.
Prin sat trec sănii grele de tăceri.
Cu genele ghicesc poteca sărutărilor de ieri.
Fulgi moi și grași îmi troienesc
în pace lumea ca de scrum,
și fulgi de-aramă azvârliți din cer
par clopoțeii atârnați
de gâtul pașilor de cai pe drum.
Ciobani întârziați pe uliți simt
că cei cari s-au culcat
au clipe de tămâie și de in
curat.
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din Pașii profetului (1921)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătorie prin labirinturi interne
Călătoresc prin mine însumi
Într-un ocol în jurul sinelui
Explorând cascadele adevărului,
Cu privirea adâncită în bolta crezului
Umbrită de galaxia intelectului,
Culminând cu calea lactee a visului
Ce luminează valea subconștientului
Frustrat binișor de briza oceanului
Tulburat de meteoritul raționalului
Pe care se tot îneacă îndrăzneala cugetului
Ce-i propagă ecoul efectului
De ego, în văzduhul egocentrismului
Din care se stârnesc furtuni la nivelul eu-lui
Să dea apă din belșug la moara satului.
Așezată de curioși pe malurile incisive ale dece-ului,
Pomană pentru sufletul răposatului
Sine din moalele capului.
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre lumină și sat, adresa este: