Citate despre lumină și vals, pagina 2
Luminile din ochii unei păsări
păi Doamne dacă se îmbolnăvesc până și păsările de lumină
de ce să mai aștepte altceva și nu s-ar vindeca cu ea
și gândul întrece întâmplarea canarului
scăpat din colivie zboară înainte și înapoi
deasupra aceleeași flori
în tremur de aripi colorate țesute cu mâna
umple aerul cu polen
ca să danseze și polenul
valsul orbitelor exaltate
și când nimeni nu se așteaptă
trage cu ciocul soarele înăuntrul camerei
stau acasă și văd ce n-am mai văzut
luminile calme din ochii unei păsări
un vals între polenuri și sfârșitul sigur al zilei
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O șoaptă de înger
Cutreieram Pădurea Verde
și mă simțeam ca-n Paradis,
pe brațe mă purta
aroma cetinii de vis,
dulci miresme într-o suflare,
ființa mi-o inundă!
O șoaptă de înger,
un vuiet fermecat,
în pași de vals,
înalt și suav
îmi mângâie pieptul
și-aprinde licăr sfânt,
se-ntinde lin spre coapse,
întregul vis,credință-cânt
plutesc!
Un zâmbet luminos
pătrunde printre ramuri,
mă-alintă,
respir pământ,
ascult în șoapte ,
[...] Citește tot
poezie de Amelia Magori
Adăugat de AMIKA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă fericirii
iubirea mă transpune într-o toamnă blândă
reflexele de fericiri lucide mă asediază
zâmbetele luminii lasă urme-n oglindă
sufletul în muzica vremii valsează.
mi-e sete de-un izvor cu apă cristalină
în care razele se scaldă ore-n șir
vai cât îmi e de dragă lumina lor calină
în care gânduri negre din noapte deșir.
trăiesc intens visul devenit realitate
sunt poetul sufletelor visătoare
versuri curg ca râuri de serenitate
născute din credința purificatoare.
fermă dau onorul vieții cu solemnitate
scriu odă fericirii pe portativ de soare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armonie în amurg
E vremea când pe lujer, în seara ce se stinge,
Vibreaz-asemeni unei cădelniți orice floare;
Acum parfum și sunet de-a valma-ncep să zboare,
Vals trist și moleșeală ce farmecă și-nfrânge!
Vibreaz-asemeni unei cădelniți orice floare;
Vioara ca un suflet pe care-l chinui, plânge;
Vals trist și moleșeală ce farmecă și-nfrânge!
Frumos și grav e cerul ca bolta din altare.
Vioara ca un suflet pe care-l chinui, plânge;
Un suflet blând pe care nimicnicia-l doare!
Frumos și grav e cerul ca bolta din altare;
Și soarele în zare s-a înecat în sânge...
Un suflet blând pe care nimicnicia-l doare
Vestigii luminoase din vremi trecute strânge!
Și soarele în zare s-a înecat în sânge...
În mine amintirea-ți e-o lacră cu odoare!
poezie celebră de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai lasă-mă...
Mai lasă-mă să mă mai nasc odată
În anotimpul cu iubiri promise,
Să am un trup, să mă cobor din vise,
Și-n pași de vals la viață să-i dăm roată.
Mai lasă-mă să-ți înfloresc mălinii
În vara când și frunzele doinesc,
Sub poala timpului, cu dor, să te opresc,
Și să te scald în apele luminii!
Mai lasă-mă să fiu ce nu ți-am fost
Când versul l-ai pictat într-o chemare,
Un țipat alb, de pescăruș pe mare,
Ce-a luat deodată zările la rost.
Mai lasă-mă prin timpul tău de-oi trece
Să-mpart cu tine-n zbor o veșnicie,
Să-ți fiu și eu... mai mult de-o poezie,
Ce pe hârtie versul ți-l petrece.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Voi încerca...
Voi încerca să calc în viață numai pe cărările dreptății în ciuda tuturor spinilor otrăvitori, care mă provoacă la duel împiedicându-mi înaintarea.
Mă voi înconjura în viață de trandafiri spirituali care să-mi imunizeze sufletul atunci când este trist.
Voi spulbera praful răutăților din jurul meu ca vântul, când împrăștie puful păpădiilor mature.
Voi căuta lumina înțelepciunii printre norii negri ai destinului, până când îmi va fi simțită căutarea.
Voi mângâia caracterul stâncilor neânduplecate de dreptate, până când vor înțelege valsul armoniei.
Voi încerca să-mi slefuiesc caracterul până când îl voi simți pe Dumnezeu zâmbindu-mi.
poezie de Valeria Mahok
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugul cărții soarelui
Noaptea sfârșitului se odihnea peste lume
petalele sângelui
îmbrăcau urletul umbrei pustnicului
ce stătea de veghe pe țărmul liniștii
atins de-un vârf de magie
șoaptele pianului pulsau o incantație
în sala balului dintre ape
păsările lunii gătite în penaj festiv
au coborât pentru valsul frunzelor
dansau
o ceață fumurie învăluia luciul apei argintate
lumina se stingea încet
în zbaterea aripilor sturzilor albaștri
din întunericul ce învăluia raza femeii
femeia ascunsese rugul durerii
în slovele cărții soarelui
(ori în povestea celor zece clipe de nemurire)
iar cu literele negre
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Domol pășesc
în voia frigului pe pământul a
rid pe față de față
fierbe lumina lunii pe o floare de colț
în colțul buzelor tale
stelele mă prind de mână
și mă urcă la cer
te invit la vals și-mi ciocnesc
cum o făcea vrăjitorul din oz
ciocnesc pantofii domol pășesc
spre iarba albastră - ringul de dans -
luna fierbe fasole
palma mea trece peste linia vieții tale
se întrepătrund
dansul nostru în
cepe apar în fața noastră
și ochii lăcrimează
valsul începe - mă prinde o mână
la cer mă urcă, te prind
de mână te țin strâns
te urc la cer - valsând acolo
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo, în inimă...
Acolo, în inimă, extindem lumile prin îngemănare,
nașterea unor locuri noi, nepopulate, sub ochii noștri,
te-ating în mijlocul cântecului răsărit în somnul
unei alte note pe buzele tale,
rotiri de priviri într-un vals al pasiunilor
cu un surâs împărtășit.
Umbre și semne-n serpentine străbat pașii iubirii,
cuvântu-și începe tăcerea prin care totul apare,
un călător, spre zările albastre, a cărui aripă crește din mine.
Încă nu știu cine sunt până nu devin altcineva.
Unde să găsesc locul acela în care
te voi lăsa să pătrunzi? Unde-i jocul literelor?
O să mă clădești în tine așa cum ești tu,
nemăsurată revelație, descoperire divină,
miracol frenetic și posesiv,
acum te-nțeleg, tânjim după noi,
un drum spre începuturile noastre.
Într-un strat al timpului,
din cel mai uitat colț al vieții,
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerul pe gheața subțire
De ce m-ai părăsit, de ce m-ai părăsit? îi strigam
Îngerului care dansa pe gheața subțire,
Dar el nu auzea, era beat de lumină,
Era beat de muzică, era beat de iubire.
Eu al cui sunt, pe mine cine mă apără?
Cine va sta în preajma mea ca un scut?
Întrebam mereu, dar el nu spunea nimic
Și din când în când se făcea nevăzut.
Valsa nebun cu femeia aceea albastră,
O pământeancă neînchipuit de frumoasă,
Ningea sălbatic peste gheața subțire,
Voiam să plec, dar nu mai știam drumul spre casă.
Când dintr-odată îngerul m-a privit,
A întrerupt dansul și a venit aproape de mine,
M-a mângâiat pe față și doar atât mi-a spus:
Ține tu aripile și ai grijă de tine.
poezie de Mircea Florin Șandru
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armăsarul vestului sălbatic
E asfințit de madrigal
Și raze se-mpletesc pletoase
În fibra viului altar,
Scăldându-se în zări spumoase.
E asfințit... la orizont pământul
Pare că arde în cerul ca de foc,
Amurgul se strecoară-n vântul
De umbre ce-s topite-n joc.
Și în vâltoarea dintre drumuri,
Răscrucea de pământ izbind,
Vii forme se ivesc din fumuri:
Un armăsar gonind.
Vine și zboară în galop,
Iar coama-i o lumină vastă,
Culege fiecare strop
Din noaptea umedă, fantastă.
Rămân scântei în urma lui
Ce se aprind în focul
Zenitului și-al câmpului
Și-și căută-n înalturi locul
[...] Citește tot
poezie de Alexandrina Vlas
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la lumină și vals, dar cu o relevanță mică.
La piața de vechituri
La piața de vechituri
Se vând suflete...
Ce straniu!
În oglinda neștearsă a timpului
Văd sufletul meu,
Ridicându-se în zdrențe, către lumină.
Este ca un fluture în simfonia vântului,
Ori ca o pianină pe care valsează
Degetele delicate ale destinului.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armonia serii [Harmonie du soir]
Sunt vremuri când vibrând pe-a lor tulpină
Florile dau vapori ca o cățuie;
Miros, rumori, se-nvârt și-n aer suie;
Vals trist, nebun, când seara e senină!
Florile dau vapori ca o cățuie;
Și scripca parcă plânge și suspină;
Vals trist, nebun, când seara e senină!
Și cerul pare-o tavă de tămâie.
Și scripca parcă plânge și suspină,
Inima-n vid nu vrea să se încuie!
Și cerul pare-o tavă de tămâie;
Se îneacă-n sânge-a soarelui lumină.
Inima-n vid nu vrea să se încuie,
Căci de vestigii din trecut e plină!
Se îneacă-n sânge-a soarelui lumină
Și-n mintea mea lucești ca o statuie!
poezie de Charles Baudelaire, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de primăvară, Nouă
În haine diafane, zâmbind precum o zeie,
Cu verdele-n agrafe și-n gene flori de rouă
Ni se strecoară'n suflet cu trup ca de femeie
O primăvară veche dar una-atât de... Nouă!
La gât poartă o salbă din candizi ghiocei,
Își flutură altița pășind cu mlădiere,
Și-a pus pe tâmple muguri, îmbobocind cercei,
Când palmele-s grădină, foșnind psalmodiere.
Pe glezne înfășoară canafi, din ierburi crude,
Desculță se avântă c-un mers copilăresc,
Sfioasa senzuală se-ascunde-n straie flude
Și-mbujorată toată câmpiile-o iubesc.
Copila-anotimp răsare și apune
Își împletește frunza în crânguri de smarald
Cu piruete-n valsuri poeme-ntregi compune
Când ziua ne-o dezmiardă c-un verde radiant.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban (12 mai 2013)
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Siluetă
Pe străzi gălăgioase se arată
Între lumini de seară și vitrine
O doamnă toată-n negru îmbrăcată
Grațioasă în pașii unor membre fine.
Pielea sa de lapte sclipește-n întuneric,
O muzică străbate și devine mistic
Jocul printre umbre ajunge unul feeric
Iar caracterul sobru dănțuiește ritmic.
Privesc la o făptură care mă împresoară
Priviri magnetice revarsă asupra mea,
Fusesem un placid până astă seară,
Până n-o văzusem pe-aceea, care-i EA.
Un vals aud cum susură în minte
Același care demult el mi-o răpise,
Trupul înghețat căldură acum simte
Plastice trăiri renunță a fi vise.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Lumini și umbre
"Lumini și umbre" ar putea să pară
descrierea lui Rumi a iubirii
cuprinsă-n astrolab, dar legea firii
e însăși existența ei. Stelară?
Au, oare, toate stelele lumină?
Le paște, oare,-o soartă-atât de sumbră
pe cele care s-au născut în umbră
să-și plângă neiubirea în surdină?
E greu de descifrat cum de apare,
se naște, crește peste timp sau moare,
apare-n altă parte și mai mare,
valsează între umbră și lumină,
vioaie, fragedă și libertină.
O fi trecut și pe la mine, oare?
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Oare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Piruete cu fericirea
mă rotesc în jurul magicei iubiri
parcă aș dansa cu soarele un vals
în pieptul meu tresaltă amintiri
în viața mea nimic nu este fals.
strâng pe aripi parfum de crizanteme
să mă scald în lacrimi de melancolie
îngrop sub nuc spinoasele blesteme
din codru răzbate un cânt de ciocârlie.
mai am de împlinit atâtea vise
pentru ca fericirea să fie deplină
dulce precum pelteaua de caise
minunată că lumina lină.
emoții de toamnă fac piruete-n piept
dansez cu fericirea la minuni m-aștept.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străin în propria mea țară
Chiar printre dealurile și șesurile cunoscute
eu am devenit un străin în propria mea țară,
acolo unde Duero dansează deasupra pietrelor gri,
printre stejari fantomatici,
în Castilia mistică, în Castilia războinică,
blajina, modesta, orgolioasa Castilie,
Castilia snobismului și-a belșugului.
Dar eu m-am născut în Anadaluzia.
Și, plin de amintiri din copilărie,
visez să-i cânt cântecele
razele de soare printre valsurile ferigilor,
berzele cocoțate pe turnurile clopotnițelor,
orașele sub indigoul cerului în care
nu se văd femei, piețele pustii
unde portocalii sunt incendiați
de fructe, livezile umbroase,
fructele palide din lămâi
licărind în apa fântânilor.
Nard, garoafe, busuioc și mentă,
[...] Citește tot
poezie clasică de Antonio Machado, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arheologia sentimentului
nu-ți simt sângele tânăr
de bărbat în floare
alergând prin propria-mi copilărie
trecând prin anotimpurile timidității
ca un înger pe chindie,
nu-ți simt inima mângâind candoarea,
doar labe flămânde de lup
și amintirea unei copile cu păr saturnian
cu umbra liliachie lipită de trup,
nu-ți simt plânsul din timpul- dor
învolburat ca albia unui izvor,
doar copita și mugetul de cerb în rut
și ploaia albind sufletul tău
și inima ta chemând un alt ecou
prin ploi mărunte lovea lumina prin vitralii
și nici primul poem nu l-ai scris pentru mine
cu degete de îndemânatic scrib
locuiai in mijlocul durerii mele
doar buzele arse de dor
povestea sărutului și-o strig
[...] Citește tot
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec lin
Hei, Moarte! Parcă ai întinerit.
Ești muza verde, iubită cu nuri,
Până și crinul a înmugurit
În cerul meu albăstrit de visări.
Hai, Moarte! Uită de neagra coasă
Ardă iadul, invită-mă la vals,
Bea vinul, așează-te la masă
Și-mbată-mă cu un cântec fals.
Hei, Moarte! Cărarea rece spre rai
S-a înroșit cu șapte păcate
Scrise cu sânge de Eros la nai
De spiritul ce naște lăcate.
Hai, Moarte! Și ziua gri de apoi
Cerne avan prin sita durerii.
Tu vii să mă iei zălog pe la voi
Cântec lin din lumina cântării...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre lumină și vals, adresa este: