mândrie şi viaţă

Peste tot (între paginile cărţilor) urme de scrum, reziduuri ale fumătorului înrăit care am fost. M-am lăsat complet de fumat acum aproape cinci ani, şi lucrul ăsta e cea mai mare mândrie a vieţii mele.

citat celebru din Emil Cioran (iunie 1968)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un scriitor anonim

Îs mândru carte că te-am scris,
Am creionat tot ce-i frumos,
Tot ce-am trăit, dar ce folos
Dacă nimeni nu te-a deschis.

epigramă de Constantin Ionuţ Gîrjoabă (21 noiembrie 2009)
Adăugat de Constantin Ionuţ Gîrjoabă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mamă, azi e ziua ta

Mamă, azi de ziua ta,
Vreau să-ţi dau în dar ceva,
Un buchet de floricele
Care să-ţi şoptească ele
Cât de mult eu te iubesc,
Mama mea, chip îngeresc.
Mamă m-ai adus pe lume
Mi-ai dat viaţă, mi-ai pus nume.
An de an eu mare cresc
Să-ţi spun ţie te iubesc.
Bucuria vieţii tale
Sunt a florilor petale.
Eu sunt o mândră fetiţă
Scumpa ta de garofiţă.

poezie de Constantin Chelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt mândru de faptul că mi-am făcut în viaţă un drum foarte riguros.

citat din Thomas Kretschmann
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândria de a fi bunic

În viaţă am făcut de toate
Şi-s mândru azi că pot să spun:
Ascultă sfatul meu nepoate...
Iar el candid: Da' ce-s nebun?!

epigramă de Gheorghe Gurău (decembrie 2014)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Davis Matlock

Să presupunem că nu există nimic, doar stupul:
Că există trântori şi albine lucrătoare,
Şi regine, şi nimic mai mult decât strângerea mierii –
(Lucruri materiale, ca de altfel cultura şi înţelepciunea) –
Pentru generaţiile care vin, generaţia prezentă nu a trăit vreodată,
Destul că roiesc în aerul însorit al tinereţii,
Fortificându-şi aripile din ceea ce a fost deja adunat şi pus la păstrare –
Şi, gustând, în drumul către prisacă,
Prin pajiştea de trifoi, darul delicat al trecerii în alt anotimp.
Presupune toate acestea şi mai presupune adevărul:
Că destinul omului este mai presus
Decât destinul stupului;
Iar tu trebuie să porţi povara vieţii,
Ca şi imperativul impuls al spiritului tău în exces.
Da, îţi spun să trăieşti totul ca un zeu,
Sigur de viaţa eternă –
Chiar dacă ai dubii,
Să trăieşti în acest fel.
Şi dacă asta nu-l va face pe Dumnezeu mândru de tine,
Atunci nu există Dumnezeu, ci doar gravitaţie –

[...] Citeşte tot

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 95

Un chip frumos ruşinii-i dai pe lume
Ce, ca rugina rozei parfumate,
Pătează ce-i frumos în al tău nume;
Şi tu pari dulce, însă ai păcate.
Iar cine viaţa ta o povesteşte
Vorbind lasciv de-a ta destrăbălare
Nu te-njoseşte, ci te preamăreşte;
Parc-ar rosti o binecuvântare.
Şi-acele vicii care sunt în tine
Sălăşluiesc ca-n mândrele palate
Unde-al splendoarei văl astupă bine
Tot ce-i murdar şi vezi lucruri curate.

În viaţă, dragul meu, tu chibzuieşte
Prost folosită, lama se toceşte.

sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lup

Să nu luaţi de bună orice bazaconie auzită.
Lupii nu sunt chiar atât de răi ca mieii.
Am fost lup toată viaţa
Şi am două fiice încântătoare
Cu care mă mândresc, în timp ce aş putea
Să vă spun poveşti dezgustătoare despre
Miei care au căpătat exact ceea ce au meritat.

poezie celebră de Kenneth Rexroth din Bestiar (1956), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sper că vei trăi o viaţă de care să fii mândru. Iar dacă o să descoperi că nu este aşa, sper că vei avea tăria să o iei de la capăt.

F. Scott Fitzgerald în Strania poveste a lui Benjamin Button
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflecţie de staul: "Ce tauri am avut în viaţa mea! Mândră că sunt vacă!"

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Retrăirea nu înseamnă să ne mândrim, cum făceai tu, cu asceze inventate. Nu înseamnă să ne drapăm în faldurile unor false virtuţi mănăstireşti. Dimpotrivă, cerea să smulgem de pe noi tot ce acoperea şi ascundea privirilor celuilalt plăgile, hidoşenia vieţii greşite, terfelite aiurea, prin locuri sordide.

Dumitru Popescu în Cenuşa din ornic
Adăugat de D.H
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un Rai de flori să-ţi fie viaţa,
Trăieşte, arzi ca o scântee
Căci Tu eşti "UNICĂ, fii mândră
Deci, "LA MULŢI ANI" îţi spun, FEMEIE.

Elena Bulancea în Personală (7 martie 2021)
Adăugat de Elena Bulancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trăi armonios reprezintă o chestiune de tact şi de sensibilitate, de raţiune, echilibru şi permanentă remodelare, o aristocraţie a moralităţii şi educaţiei. Dar aceasta e mult prea greu. E mai uşor să trăieşti după reguli fixe, decât prin tact şi proprie judecată. O moralitate de fier nu e admirabilă, dimpotrivă, e mărturia spaimei în faţa vieţii, a inabilităţii de a te descurca. Într-un cuvânt, confuzie, slăbiciune de care ar trebui să ne fie ruşine, nu să ne mândrim cu ea.

Aldous Huxley în Viermele lui Spinoza
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroii de la '89

Mulţi şi-au pierdut viaţa
Pentru patrie şi popor
În suflet cu speranţa
Că vom avea un viitor.

Tinerii plânşi de mame
Pentru români sunt eroi
Au rămas amintiri în rame,
Dar nu vor fi uitaţi de noi.

Au strigat mândri "Libertate"
Purtând un tricolor în mână
Au luptat până la moarte
Pentru naţiunea română!

poezie de Alina-Georgiana Drosu (20 noiembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către trandafir

Frumoasă floare Venus şi-a ales - ascultă,
Dară mândria ei e-atât de scurtă
Când soarele răsare - ce-nfloreşte
Se scutură, când seara poposeşte.
Fecioaro, rupe roza ca pe o nouă floare
Şi nu uita că viaţa ta e trecătoare.

poezie celebră de Jan Kochanowski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândria trebuie să moară în interiorul tău, sau nimic din cer nu poate trăi în tine.

citat din Andrew Murray
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui trufaş

Nu fi trufaş în viaţă, oricât ai fi de sus,
Şi cel mai mândru soare ajunge la apus!

distih de George Budoi din Vanitatea şi Modestia în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (24 octombrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Turandot: Prinţesa Lou-Ling, străbuna mea dulce şi senină, tu care ai domnit în tăcere şi bucurie pură, sfidând cu consecvenţă şi fermitate oribila tiranie bărbătească, astăzi trăieşti din nou în mine!... Voi, prinţi care veniţi aici cu caravane mari din toate colţurile lumii pentru a va încerca norocul, să ştiţi că mă răzbun pe voi în numele purităţii ei, în numele plânsului ei şi al morţii ei! Niciun bărbat nu mă va avea vreodată! În inima mea trăieşte ura împotriva celui care a ucis-o pe ea. Nu! Nu! Niciun bărbat nu mă va avea vreodată! Ah, mândria marii ei purităţi a renăscut în mine!

replică din libretul Turandot, Actul II de Giuseppe Adami, după Friedrich Schiller (25 aprilie 1926)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu, neînduplecat în mândria lui singuratică, om superior în înţelesul inaccesibil gloatei, n-a avut nici un atom de cabotin în fiinţa lui. El niciodată nu a comis indiscreţiuni, ca un Emil Isac oarecare.
De ce dar să-i scormonim cu atâta înverşunare intimităţile?
Lăsaţi-l să se odihnească aşa cum a trăit: solitar şi departe ca luceafărul.

George Topîrceanu în Eminescu şi epigonii lui
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe când eu prin lume

Pe când eu prin lume pribeag mă purtam,
pe când doar la dansa cu gândul eram,
Ea n-a mai putut să m-aştepte atât
şi-a pus cununia în cap cu-n urât.
Şi iată trăieşte iubita mea veche
cu-n prost ce nu-şi află pe lume pereche.

Curată mi-i mândra ca fulgul de nea,
de-a pururi o port eu în inima mea;
obraji ca bujorii şi ochi îngereşti,
şi noi am putut să trăim ca-n poveşti!
dar eu m-am căscat la noroc cum dispare,
nicicând n-am făcut o prostie mai mare.

poezie clasică de Heinrich Heine
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!