Citate despre mândrie și visare, pagina 2

Înserare
E noapte... doarme totul,
Zefirul însă-i domn;
Căci vrând s-atingă roza,
Învins-a-n drum pe somn.
Glumind, el balansează
Copacii-n visul lor;
În jurul lumii-acuma
Dansează-un negru nor,
Așa c-a ei lumină
Nu va mai stingheri
Pe doi iubiți, ce-n pace
Să fie, ar dori;
Iar florile-alintate
Mireasma și-o răsfrâng.
E-atâta vrajă dulce
În adormitul crâng!
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu (1885)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Când voi pleca din vremuri în morminte,
Huliri și laude când o să las,
Cu gingășie să-ți aduci aminte
De visul ce cântării i-am dat glas.
Uita-vei răul care-a fost în mine
Și tot ce-n mine-a clocotit nedrept,
Când, ca o lebădă pe ape line,
Veneai, mlădie, ca să-mi cazi la piept.
O, nu ți-a fost mândria tulburată!
De-am destrămat-o, n-a fost voia mea
Căci ziua mea era înnegurată,
Și-atât de luminoasă ziua ta!
Când o să trec de-albastrele hotare
Și-o să mă pierd sub nu știu care plai,
Să-ți amintești de cântecul pe care
Eu ți-l cântam și tu mi-l îngânai!
poezie clasică de Aleksandr Blok (1 noiembrie 1903), traducere de Victor Tulbure
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de nufăr
Mândra mea de altădată,
Visul meu te-aduce iar!
Să-nșirăm pe-un fir de aur
Boabe de mărgăritar!
Vino-acum ca altădată,
Vino-n brațe să te strâng.
Să-ți sărut gurița dulce,
Să suspin, să râd, să plâng!
Și să vii cu aceleași doruri,
Fiindcă ochii-ți nu mă mint
Cum, pe vremuri, mă mințiră
Lacrimile de argint!
Ești atât de frumoasă,
Și atât de dragă-mi ești!
Flori de nufăr porți în plete
Ca o zână din povești!
cântec, muzica de Ionel Băjescu-Oardă, versuri de Ionel Băjescu-Oardă (1905)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


A patra dimensiune a timpului
Se certau pirul și grâul
Pe marginea râului;
Unul că e neam cu râul,
Altul neam al grâului.
Se certau pirul și râul
Pe marginea grâului;
Unul că e neam cu grâul,
Altul neam al râului.
Văzând că-s ca și cum nu-s,
Mândra și-a pus fusta-n brâu,
Trăgându-și poalele-n sus
Când a trecut prin pârâu,
Prin mine, prin pir, prin grâu,
Doar cu visul ei s-a dus...
Alergând prin munți și văi,
Doar cu visu-i s-a-ntrecut,
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (14 iulie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vinul singuraticului
Privirea care cheamă a unei curtezane,
Ce ne pătrunde-n suflet, îmbietoare rază
De lună, când pe lacuri dulci scânteieri așază,
Scăldându-și frumusețea în ape diafane,
Bănuții-n care încă mai speră jucătorul,
Al blândei Adeline sărut răscolitor,
Și muzicile care, adânci ca un fior,
În inimi, de departe, ne reaprinde dorul,
Decât acestea toate, butelie adâncă,
Mai scumpă-mi ești, balsamu-ți l-îmbogățește încă
Și mângâie visarea poetului în zori;
Tu, viață, tinerețe, speranțe-i dai, mândrie,
- Comoară-n veci aprinsă celor în sărăcie,
Fiindu-ne asemeni cu zeii-nvingători!
sonet de Charles Baudelaire, traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!




Pe valuri line de iubire
Alene coborând pe dealuri
Încet amurgul s-a lăsat
Nici apa nu șoptește-n maluri
Și-atâta liniște e-n sat.
În grabă una câte una
Făcliile nopții s-aprind
În zare se vestește luna
Iar eu în brațe te cuprind...
Și îmbătați de fericire
La piept strângându-te cu dor
Pe valuri line de iubire
Ne legănăm plutind ușor.
Nu știm, e cânt sau poezie
Un freamăt dulce în frunziș
E noapte clară și târzie
Căci timpul trece pe furiș.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Somnoroșii senatori
Somnoroșii senatori
Pe fotolii se adună
Și se-nfundă visători,
Noapte bună!
Trece ''moșul'' pe la pleoape,
Somn ușor el le aduce,
Printre ei el e aproape
Să le fie somnul dulce.
Doar poporul mai suspină,
Pe când senatorul "toarce",
Senatori cu burta plină,
Dorm în pace.
Peste-a țării tragedie,
Se ridică mândra lună,
Totu-i ''vis și armonie'',
Noapte bună!
poezie de Mike Farkas
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răgaz
Ce-i viața asta, dacă-n griji scăldat
Nu ai răgaz de stat și de visat?
N-ai timp să stai sub ramuri de copaci
Privind la turmele de oi și vaci;
Trecând prin codri n-ai timp să vezi unde
O veveriță nucile și-ascunde,
Pâraiele-nstelate în amiezi
Sticlind ca bolta în al nopții miez.
Să prinzi ocheada Mândrei nu ai când,
Nici să-i privești picioarele dansând;
S-aștepți până îmbogățește gura-i
Surâsul ce-l stârni căutătura-i.
Rea-i viața asta dacă-n griji scăldat
Nu ai răgaz de stat și de visat...
poezie celebră de W.H. Davies din Antologie de poezie engleză (1984)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Șes natal
Și, Doamne, eu fui pe aici.
În țara cu luceferii înalți,
Văzui catapetesme cum ridici
Și floarea cu parfumuri cum înalți.
Văzui însămânțările cu rod,
Stupinele cu miere, dimineți
Cu mândre aurore în năvod
Și falnică sburarea de ereți.
Zimbirea călărea peste obraz,
În vine se rotiau chiuituri,
Țâncaș cu mămăligă și cu praz
Creșteau peste hotare sărituri.
În urnă tresăriau și mai adânci
Pâraele cu apă și cu har,
Credeam în ele, Doamne, că tu plângi
Și eu eram pe margine pândar.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din revista "Vremea", an XIV, nr. 676 (29 noiembrie 1942)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de ploaie
Bat stropii-n cântec de fanfare
Pe ulițe, pe lan și câmp,
Se-nchide grâul în hambare,
Se-aude vara-oftând.
Din nori o muzică ritmată
Ecoul unduie în munți,
Perfect, de toamnă orchestrată
Prin codrii mândrii și cărunți.
De-atâtea ori am ascultat-o
În nopți cu vise solitare,
Atâta cerul a vărsat-o
Peste-ale vântului hotare.
Când ziua piere-n cenușiu,
Pe-a astrului cărare
Aud în tindă glas pustiu,
Mă cheamă ploaia la culcare.
poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!


Mirabila sămânță
Mă rogi cu-n surâs și cu dulce cuvânt
rost să fac de semințe, de rarele,
pentru Eutopia, mândra grădină,
în preajma căreia fulgere rodnice joacă
să-nalțe tăcutele seve-n lumină.
Neapărat, mai mult decât prin orașul rumorilor,
c-o stăruință mai mare
decât sub arcade cu flori,
voi umbla primăvara întreagă prin târguri
căutând vânzători de sămânță.
Mi-ai dibuit aplecarea firească și gustul ce-l am
pentru tot ce devine în patrie,
pentru tot ce sporește și crește-n izvornită.
Mi-ai ghicit încântarea ce mă cuprinde în față
puterilor, în ipostaze de boabe,
în fața mărunților zei, cari așteaptă să fie zvârliți
prin brazde tăiate în zile de martie.
Am văzut nu o dată sămânța mirabilă
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Înserare
E noapte... doarme totul,
Zefirul însă-i domn;
Căci vrând s-atingă roza,
Învins-a-n drum pe somn.
Glumind, el balansează
Copacii-n visul lor;
În jurul lumii-acuma
Dansează-un negru nor,
Așa c-a ei lumină
Nu va mai stingheri
Pe doi iubiți, ce-n pace
Să fie, ar dori;
Iar florile-alintate
Mireasma și-o răsfrâng.
E-atâta vrajă dulce
În adormitul crâng!
Nu-i niciun singur zgomot...
Și filomela chiar
Tăcut-a prin tufișuri,
Visând în tainic har.
[...] Citește tot
poezie clasică de Iulia Hasdeu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ridică-te române, profanii tăi să piară...
Ridică-te române și uită-te în munți
Înlănțuiți de vreascuri, de brazi (și ăia ciunți).
Și uită-te la tine, cămașa ta-i de gheață,
Iar somnul tău de moarte confiscă orice viață.
Visezi coroane nalte și regi călcând pe tun ;
Dar unde-ți este oare mândria de român?
Că noaptea care vine e noapte pentru țară,
Iar tu te stingi simțit în pâinea ta amară.
Rănit e pieptul tău de visul cel naiv,
Ce negura a-nghițit... e mort definitiv!
Să știi că zeii mor în tunet sau în fulger,
Și-acela ce te-nșeală sub masca unui înger.
Ți-atârnă ceru-n ștreang, te uiți ca un străin
La doi bătrâni bolnavi cu inimi de pelin.
Deschide bine ochii... și iată sărăcia - UMBLĂ!
Nu încuviința avarii, că patria nu-i umbră!
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din revista Constelații diamantine (februarie 2018)
Adăugat de Ștefan Radu Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneză
Vreau să mă transform în soare
și prin raze să-ți vorbesc
vreau să mă preschimb în lună
noaptea să te învelesc
vreau să redevin o stea
tu să redevi luceafăr
să-ți șoptesc iubirea mea
ascunzându-ne prin nuferi...
vreau sa fim nuferi pe lac
lacul mândru cel albastru
și-un poet nebun și tandru
să ne-aștearnă pe hârtie
într-un vers de poezie
să fim două puncte negre
cu miros de iasomie
să ne gâdile penița
ca o vrajă amețitoare
ca să devenim apoi
tu poet eu visătoare
iar dacă va trece noaptea
[...] Citește tot
poezie de Florentina Danu
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub crucea vieții
Un anume om a fost silit la lupta
cu greutățile limbii străine.
Și, prin veșnica rivalizare a simțămintelor,
s-a legat cu paradoxurile neștiutei culturi,
unde culoarea neagră se îmbină cu albul.
Voia să fie expresia valoroasă la simțul fericirii,
în această lume contradictorie, dar l-a înșelat iluzia.
Purtat de propria mândrie,
care nu-i permite să revină pe meleagurile natale,
păstrează în inimă un ghem de frici și speranțe.
Și trăiește printre homeless pe cheltuială publică
în îngrăditurile propriilor visări, pline de cărări
care nu duc nicăieri.
poezie de Piotr Kasjas din Miłoæ i tożsamoæ (Iubire și identitate) (2013), traducere de Alexandru G. Șerban
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!


Călugărița
În sfânta mănăstire de-ai mei părinți zidită,
Muncindu-mi fără milă sărmanul trup uscat,
Acoperit de zdrențe, de ani împovărat,
Îndur sub bolți de jale o soartă urgisită.
Frumoasă-am fost odată, senină, fericită,
A țării mândră Doamnă - dar lumea m-a uitat -
Și-adesea amintindu-mi de visul spulberat
Crunt inima-mi zvâcnește și sângeră rănită.
Căci viața mea în lacrimi și-a oglindit izvodul
De când cu oastea-i, falnic, ursitul meu, Voievodul
Purces-a să înfrunte păgânele urdii;
Din șea îl prăbușiră hangerele haine -
De-atunci cad în ruină mărețe curți pustii
Și eu îmi rog sfârșitul, dar moartea nu mai vine.
poezie clasică de Mateiu Caragiale (1904)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Dobrogea
Leagănul primului nostru regat,
primul făcut de Asparuh
în visul său către o economie puternică,
a cui sabie strălucea peste stepa ta surdă?
Dobrogea! Țara grâului, a pășunilor
foarte largi, cu câmpuri fertile,
astăzi naști și lauri nobili,
lauri pentru mândrii noștri luptători!
Unde le-a lăsat sabia fără amintire?
Unde nu i-au așteptat?
Acolo unde pavilionul lor nu este glorificat,
conducând libertatea?
poezie de Ivan Vazov (29 octombrie 1916), traducere de M.G.
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!


Voi parlamentari
Unde-i onoarea și mândria
care ne-însoțeau odată?
Unde este România,
țara noastră mult visată?
În lanțuri ați pus poporul.
Țării i-ați secat izvorul.
Vă-înfruptați din munca noastră.
Sunteți pentru noi năpastă.
Pe români nu-i mai vreți frați.
La occident vă-înclinați.
Mintea voastră o ia rara.
Ne vindeți până și țara.
Pentru-un pumn de "euroi",
la străini sunteți slugoi.
Sunteți lași, sunteți păgâni.
Voi n-aveți sânge de români.
Ați vândut aurul țării.
Ați vândut talazul mării.
Până când voi mai sperați
că mai puteți să furați?
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Garofița
Degajând multă iubire,
Cu fața îmbujorată,
Cu lacrimi de fericire,
Mama spune despre fată:
"Garofița e o floare
Crescută-n grădina mea.
Cu lumină de la soare,
Ferită de vreme rea".
Cu căldură sufletească,
Având tot ce și-a dorit,
A continuat să crească,
Mama, visul și-a-împlinit.
Acum cu ea se mândrește.
E așa cum și-a dorit.
O vede cum înflorește,
E copilul ei iubit.
poezie de Dumitru Delcă (4 mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Crăciun...
Moș Crăciun în pragul nopții,
Petrecând pe rând nămeții,
A plecat cu bucurie,
Către visele zglobii,
Să împartă de Crăciun
Saci cu daruri minunate,
La bătrâni, părinți, copii.
Gerul nu-i poate opri
Renii ce văzduhul taie,
Cu coarnele lor de-argint
Și colindele ce cad
La ferestrele-înstelate,
Și-n căsuțele curate,
Cu brazi mândri împodobiți.
Înhămând la sănioară
Bucuria dărniciei,
Moș Crăciun de fericirea
Celor care îl așteaptă,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (17 decembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre mândrie și visare, adresa este:
