mediocritate şi superlative

Discursurile exagerate ascund sentimente mediocre; aşa cum preaplinul sufletului se revarsă uneori în metaforele cele mai sterile, pentru că nimeni, niciodată, nu poate exprima măsura exactă a nevoilor, nici a părerilor, nici a durerilor, iar cuvântul omenesc nu este decât un ceaun dogit în care batem ritmuri după care să joace ursul, când de fapt ne-am dori să înduioşăm stelele.

citat celebru din romanul Doamna Bovary de Gustave Flaubert
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Până când nu realizăm că cel mai de preţ bun al acestei ţări este capitalul natural, nu o să ne ridicăm din mediocritate.

citat din Şerban Copoţ (2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un agent de siguranţă care nu e în stare să se deghizeze mai bine decât cel mai abil actor, nu e decât un poliţist mediocru.

citat din Emile Gaboriau
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ignoranţa oarbă este mai puţin fatală decât o cunoaştere mediocră şi confuză (căci aceasta din urmă adaugă la relele ignoranţei, relele greşeli inevitabile ale cuiva ce are o vedere limitată, fără a atinge graniţa adevărului), omul luminat este darul cel mai de preţ pe care îl poate face un suveran naţiunii şi sieşi, transformându-l în depozitar şi custode al sfintelor legi.

Cesare Beccaria în Despre infracţiuni şi pedepse, Despre științe
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boris: Întrebarea e dacă am învăţat ceva despre viaţă – doar că fiinţa umană e alcătuită din trup şi minte. În minte se formează cele mai nobile aspiraţii, poezia sau filosofia, dar trupul e, de fapt, toată distracţia. Cred că e cel mai important e să nu fii dezamăgit... Dacă Dumnezeu există, nu cred că e rău. Cred că cel mai urât lucru pe care îl poţi spune despre El e că e un elev mediocru. Sunt totuşi lucruri mai rele decât moartea. Dacă v-aţi petrecut vreodată seara cu un agent de vânzări, ştiţi exact la ce mă refer. Ideea e să nu te gândeşti la moarte ca la un sfârşit, ci ca la un mod foarte eficient de a-ţi reduce din cheltuieli. În ceea ce priveşte dragostea... ei, bine, ce pot să spun? Nu numărul relaţiilor sexuale contează, ci calitatea lor. Şi dacă nivelul ăsta scade la fiecare opt luni, atunci trebuie să faceţi ceva în privinţa asta. Cam atât de la mine. La revedere.

replică din filmul artistic Dragoste şi moarte, scenariu de Woody Allen (10 iunie 1975)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşteptăciunea, tâmpiţi ce sunteţi, umblă pe toate străzile, te dă afară din orice casă, dă năvală până şi din pivniţi. Deşteptăciunea este gradul cel mai înalt al mediocrităţii. E paşaportul vieţii.

Giovani Pappini în Un om sfârşit
Adăugat de pompilia buzatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imi dau seama cât sunt de mediocră, când văd că mă descurc cel mai bine cu sudoku şi integrame de nivel mediu şi mi se pare că cine le compune este un geniu.

Beatrice Vaisman (23 august 2019)
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este incontestabil faptul că cei mediocri, dacă nu chiar cei de jos, atât privind moralitatea cât şi inteligenţa, sunt cei care reuşesc în viaţă şi se înmulţesc cel mai rapid.

citat din Alfred Russel Wallace
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A trăi obişnuit înseamnă să fi prins în capcana structurilor revolute, plictisitoare, mediocre cotidiene. A ieşi din obişnuit înseamnă actele de creaţie permanente, forţa de a învinge răul social, forţa dragostei de a menţine şi dinamiza mari prietenii peste timp, forţa intimă ce asigură intesitatea maximă a celui mai nobil sentiment faţă de cea mai apropiată persoană de lângă noi. Ea, El, Noi.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (martie 2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă n-ar fi atenuat chinurile amoroase prin dispreţul teoretic pentru femeie, toţi amanţii s-ar fi sinucis până acum. Ştiind însă ce e ea, au introdus prin luciditate un element de mediocritate în insuportabilul acelor văpăi. Nefericirea în dragoste întrece în intensitate cele mai adânci emoţii religioase. Ce e drept, ea n-a construit biserici; dar a ridicat morminte, morminte peste tot.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Specificul naţional există fără îndoială. În artă, el este întrunirea tuturor locurilor comune. Gradul de specificitate indică astfel şi gradul de platitudine. De aceea a crea înseamnă mereu depăşirea acestui specific. Un artist este el însuşi – sau nu e nimic. Dar a fi el însuşi înseamnă a trăi adevărurile sale, a suferi de experienţele sale, a inventa stilul său. Toate acestea nu se făptuiesc însă decât prin renunţarea la facilitate, iar cea mai funestă dintre facilităţi o constituie aşa-zisele valori specifice care se formează prin sedimentarea mediocrităţii colective şi pe care le găseşti de-a gata. Specificul naţional este în definitiv ceea ce rămâne dintr-o cultură după ce i-ai luat efortul personal de gândire, experienţele de viaţă individuală, izbânzile singurătăţii creatoare. Acesta este.

Mihail Sebastian în De două mii de ani
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singura metodă singura de a avea succes este aceea de a furniza mai multe servicii mai bune decat se aşteaptă de la tine. Aceasta este metoda urmată de toti oamenii de succes, de la inceputurile timpurilor. În consecinţă, metoda cea mai sigură de a te condamna la mediocritate este aceea de face numai munca pentru care eşti plătit.

citat din Og Mandino
Adăugat de Dana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa mediocră, cenuşie, îl interesează pe Cehov, viaţa de aventură epică pe Gogol, viaţa de senzaţii pe Tolstoi. Dostoievski depăşeşte epicul exterior şi psihologicul. Fenomenele nu-l interesează prin ele însele, fiindcă esenţa vieţii nu stă în fenomene. Ele sunt apariţii secundare. Trebuie căutat izvorul lor cel mai adânc. Iar acest izvor ascuns, din care gâlgâie în suflet fenomenele psihologice şi se revarsă în afară şi faptele, e spiritul, pe care îl vede până în profunzimile abisului, în demonica lui înstrăinare de Dumnezeu, şi până pe culmile vecinătăţii cu Dumnezeu. Descoperirea acestui spirit acuns, focar central din care se împroaşcă în afară amestecatele aspecte ale vieţii, e tema fundamentală a operei lui Dostoievski. (...) Protagoniştii operei sale întrupează moduri de existenţă concepute la extrema limită a naturii umane, adică acolo unde spiritul nostru fuzionează, posedat, cu puterile diabolice sau, iluminat, cu puterile dumnezeieşti.

Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru unii, marea era cu siguranţă un exil provizoriu din plictiseala şi mediocritatea vieţii obişnuite. Veneau pe plajă şi trăiau câtva timp în afara destinului lor. Sau vroiau să prindă puteri, ca să reziste până la vara viitoare. Marea era pentru ei ca o cură de întinerire forţată. Cu trupul gol la soare, încercau să uite că erau mai bătrâni decât în verile precedente. Alţii veneau dintr-o nevoie de barbarie. Nu erau nişte barbari adevăraţi pentru că nu aveau curaj să renunţe decât temporar şi parţial la confortul civilizaţiei, la tramvaie, la vacarmul oraşelor. Aduceau, dealtfel, şi pe plajă vacarmul. Erau bolnavi de el. Nu se puteau lipsi, cei mai mulţi, nici de maşini. Umblau în schimb în picioarele goale cu iluzia că au regăsit natura elementară. Iluzie de o clipă. Erau nişte barbari rataţi, ce să vă spun...

Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bruce Nolan: Ştire bombă! Nu mă simt bine! Nu cu o slujbă mediocră. Nu cu un apartament mediocru. Nu cu o viaţă mediocră!
Grace: Asta crezi tu că avem? O viaţă mediocră?
Bruce Nolan: Nu e vorba de tine acum.
Grace: De mine? Nu e vorba de mine. E vorba de tine! Mereu e vorba de tine!
Bruce Nolan: Perfect. Perfect! O să am cea mai proastă zi din viaţa mea cu o porţie adiţională de vină!

replici din filmul artistic Dumnezeu pentru o zi
Adăugat de Marin Irina, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care se întreabă în ce fel categoria om ar putea fi înălţată la cel mai înalt nivel de strălucure şi putere, acela va înţelege de îndată că trebuie să se plaseze în afara moralei: deoarece morala a fost, în esenţă îndreptată în sens contrariu, spre frânarea sau anihilarea acelei minunate evoluţii care era în curs. În fapt, o astfel de evoluţie angajează o cantitate atât de enormă de oameni în slujba ei, încât o mişcare inversă nu poate fi decât prea firească: existenţele mai debile, mai delicate, existenţele mediocre sunt nevoite să se unească împotriva acelei aureole de viaţă şi forţă; în acest scop ele trebuie să-şi dobândească o nouă preţuire de sine, care să le permită să condamne şi, pe cât posibil, să distrugă viaţa la acel nivel suprem de plenitudine. O înclinare spre negarea vieţii este deci proprie moralei, în măsura în care vrea să înfrângă acele tipuri de viaţă.

Friedrich Nietzsche în Aforisme
Adăugat de Reus Adriana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema cu un scriitor angajat, aşa cum sunt numiţi acum, este să continue să fie scriitor. Dacă ceea ce scrie devine doar literatură cu conţinut politic, poate fi foarte mediocru. Asta s-a întâmplat cu un număr de scriitori. Deci, problema este una de echilibru. Pentru mine, ceea ce fac trebuie întotdeauna să fie literatură, cea mai înaltă pe care o pot realiza... Să merg dincolo de posibil. Dar, în acelaţi timp, să încerc să introduc şi un amestec de realitate contemporană. Iar acesta este un echilibru foarte dificil de atins.

Julio Cortazar în The Paris Review
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă... niciodată

De-i steaua-ţi binecuvântată,
Şi traiul ţi-e îmbelşugat,
Să crezi că ai putea odată,
Să pierzi tot ce ai câştigat,

Iar de ţi-e soarta blestemată,
Şi viaţa ta e un coşmar,
Să crezi că ai putea odată,
Să fi bogat, miliardar,

De este viaţa-ţi aşezată,
În mediocru şi banal,
Să crezi că ai putea odată,
Să zbori pe cel mai falnic val,

Să crezi că tot ce astăzi este,
Putea-va mâine-a nu mai fi,
Şi tot ce pare azi poveste,
Curând sorocul va-mplini,

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Societatea te transformă într-un mediocru care îşi ia măsuri de precauţie, ca să nu dea rateuri, care nu vrea să simtă disconfort, care vrea să fie "în siguranţă". Cele mai multe dintre obiective sunt puse departe, în viitor. Cât mai departe. Asta e natura omului. De ce? Pentru că însuşi gândul că trebuie să se apuce de treabă îl panichează. Şi atunci dacă aruncă un termen de câteva luni pe hârtie, poate ani, îl face să se simtă în siguranţă. Obiectivul e undeva departe, în ceaţă... are timp să se ocupe de el. Însă tot acolo ajungi, muncind pe ultima sută de metri ca nebunul. Singurele obiective cu adevărat valoroase din punctul meu de vedere sunt cele indecente: ori nesimţit de strânse, ori nesimţit de mari ca şi amploare.

citat din Daniel Zărnescu
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

partea cea mai dureroasă
a ieşirii prin creştetul anomaliei
în care te zbaţi să rămâi
ca un răzvrătit
împotriva unei republici socialiste
de rutină,
nu este nicidecum sfârşitul ieşirii,
ci începutul ei distrus
de ciocnirea parcă feroviară
cu normalul
majoritar acceptat de laterale mediocre.

preferi să închizi traumatismul
pe dinăuntru,
să îţi lingi viciile până la os,
să îţi mănânci simţurile
de foamea simţirii,
devastat de dezechilibru
până la fericire,
ca un seismograf lunatic

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!