mere şi religie

Să dai frumuseţe de Rai pentru câteva mere acre! Cu ce IQ a fost dotat Adam?

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă fluturii nu polenizau floarea de măr, raiul ar fi fost şi acum pe pământ.

aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legenda

Strălucitoare-n poarta raiului
sta Eva.
Privea cum ranele amurgului se vindecau pe boltă
şi visătoare
muşca din mărul
ce i l-a-ntins ispita şarpelui.
Fără de veste
Un sâmbure i-ajunse înre dinţi din fructul blestemat.
Pe gânduri dusă Eva îl suflă în vânt,
iar sâmburele se pierdu-n ţărână, unde încolţi.
Un măr crescu acolo – şi alţii îl urmară
prin lungul şir de veacuri.
Şi trunchiul aspru şi vânjos al unuia din ei
a fost acela
din care fariseii meşteri
ciopliră crucea lui Isus.
Oh, sâmburele negru aruncat în vânt
de dinţii albi ai Evei.

poezie celebră de Lucian Blaga (1919)
Adăugat de stassia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărul ar trebui interzis! E vinovat de iad, cidru şi de acceleraţia gravitaţională.

aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

El era un bărbat bine, pâinea lui Dumnezeu. Nevasta l-a transformat într-un măr stricat.

aforism de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oţetul

iubesc raiul pentru că raiul
ca iadul nu
m-a dezamăgit! iubesc merele. merele
putrede... dar cine poate spune că nu
iubeşte putreziciunea
alimentelor bio?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a dăruit o livadă. Mărul nu a existat înaintea florii şi înainte de a deveni fruct!

Viorel Muha (martie 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geografie interioară

Din ţara cea senină
A zilelor de ieri,
Din aburi şi lumină
Şi din parfum de meri
Spre ţara ce-o să vină
A zilelor de mâine,
Din fructe dulci şi coapte
Şi din miros de pâine,

Se-află o cale-ntinsă
Albastră, argintie,
Ce mângâie cu coapsa-i
Rotundă şi nurlie
Acea lumină blândă
A sufletului meu
Ce-ascunde în lăuntru-i
Iubiri, morţi, Dumnezeu.[...]

poezie de Cristian Popp
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam şi fructul oprit

Ăsta-i cruntul adevăr:
Á dat Raiul pentru-un măr;
Oare primul găgăuţă
Ce-a avut în tărtăcuţă?

epigramă de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (17 septembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi despleteşte părul

te măsor cu lumina
iubite

mi-a crescut sub cristalin
un copac albastru
şi un înger ce-şi spune Nitael...
- eu sunt splendoarea lui Dumnezeu
cântă el
eu te măsor cu lumina iubite
şi tremur
de parcă azi
e facerea lumii
coacerea merelor albastre
în sânul sufletului meu...

mirosind a sferă
cineva îmi despleteşte părul...

poezie de Ramona Irimie
Adăugat de Ramona Irimie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se mânie fiul de boier când văzu o astfel de batjocură, şi ca să o pedepsească, luă de soţie pe ţigancă, iară pe fosta lui nevastă o făcu slujnică. Biata femeie văzu bine nedreptatea ce i se făcu: dară neavând încotro, tăcu şi răbdă cu nădejdea în Dumnezeu că-şi va revărsa mila lui asupra ei, şi va da odată, odată, la iveală nevinovăţia sa. Şi mai trecând câtăva vreme, iată, măre, că răsări din băligarul unde fuseseră îngropaţi copiii doi meri. Coaja acestor meri era suflată cu aur, de lucea ca ziua, când noaptea era întuneric beznă. Ei creşteau într-o zi ca într-un an, şi după puţin se făcură mari. Ţiganca, care ştia blestemăţia ce făcuse, se temu, văzând frumuseţea merilor...

citat celebru din povestea Înşir-te mărgăritari de Petre Ispirescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind spre absolut

Lerui-ler ninsoare mută
Dumnezeu aşa sărută
lerui-ler cu flori de măr
iarna vine azi din cer

Lerui-ler pe câte-un fulg
din nemărginire-l smulg
lerui-ler ce dulce vină
să vă dea la toţi lumină

Lerui-ler dragostea mea
a desprins din cer o stea
lerui-ler colindă frigul
de la singur la mai singur

Lerui-ler cu flori de măr
dragostea vine din cer

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (12 decembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu mânca Mărul Cunoaşterii, Adam rămânea pe veci în Rai. Ignorant, dar nemuritor. Prost, dar veşnic.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mere roşii

mai ştii când te înfruptai
lacomă
din trupul meu crud
din fructul necopt
din timpul fraged
de patimă?

mai ştii când muşcai
oarbă
din merele roşii
din pomul de şarpe
din rai?

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făt-Frumos zise tatălui său să-i dea voie acum să caute şi pe hoţ. Tatăl său nu mai voia să ştie de hoţ, deoarece i-a ajutat Dumnezeu să vază merele cele atât de mult dorite. Dară fiul cel mic al împăratului nu se lăsă numai pe aceea, ci stărui până ce împăratul îi dete voie să meargă a căuta şi pe hoţ. Se găti de drum; iară când fu a pleca, îşi scoase penele cele de aur de la căciulă şi le dete împărătesei muma lui, ca să le poarte ea până s-o întoarce el. Luă haine de primeneală şi bani de cheltuială, îşi atârnă tolba cu săgeţile la spate, paloşul la coapsa stângă şi, cu arcul într-o mână şi cu alta de gâtul credinciosului său, porni la drum. Şi aide, şi aide, merse cale lungă depărtată, până ce ajunse în pustietate. Aci făcu popas şi sfătuindu-se cu robul său cel credincios, găsi cu cale să apuce spre răsărit. Mai călătorind ei o bucată bună, ajunse la o pădure deasă şi stufoasă. Prin bungetul ăsta de pădure mergând ei pe dibuitele, căci altfel era peste poate, zăriră în depărtare un lup groaznic de mare şi cu fruntea de aramă. Îndată se şi gătiră de apărare. Când fură aproape de lup de o bătaie de săgeată puse Făt-Frumos arcul la ochi.

Petre Ispirescu în Lupul cel năzdrăvan şi Făt-Frumos
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna noastră

În fiecare zi îţi scriu
cât e de frumoasă toamna,
cum îngerii o pictează pe prispa raiului
şi degetele mele o pipăie tandru,
până la ultima frunză...

Îţi mai scriu că mi-e dor
să îmi spui că miros a mere culese de mâna lui Dumnezeu,
că ploaia e o biserică cu braţe coborând din cer...

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar Divin

Am cunoscut-o în pragul primăverii
Îmbrăcată în miresme şi petale
Mi-au prezentat-o cireşii, vişinii şi merii,
Venită din lumea sacrelor vestale.

Sau poate înger inocent zburând
De pe Calea cerului Lactee
In livada mea aterizând
Cu chip şi graţii de femeie.

Mulţumesc, divinitate, pentru darul tău
Făcut versificatorului Penescu.
Sunt mai îndrăgostit decât Demonul lui Lermontov
Si decât Luceafărul lui Eminescu.

poezie de Tudor Penescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Devenire

Am fost floare de măr,
într-o copilărie frumoasă,
prinţesa cu rochia roz.
Visam,
să devin un măr de aur.
Lumea-şi vedea încă de ale sale
când sămânţa mărului
a încolţit miraculos.
Şi, cum Dumnezeu
ne împlineşte mereu visele,
azi mă regăsesc întreit.
Pe cea mai tânără
ramură, o floare nouă
cântă soarelui de,, ziua bună!,,.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvenţe în alb şi negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomul vecinului

Pomu-acela am să-l tai,
Pare-a fi pomul din rai.
Căci, cu-n măr din el, vecina
Îmi tot caută... pricina.

epigramă de Gheorghe Pârlea (25 ianuarie 2023)
Adăugat de Gheorghe Pârlea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste, nu mere!

În Rai, păcatul capital,
Legat de Eva cea frumoasă,
N-a fost nimica sexual...
Ci culmea, hrana sănătoasă!

epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!