miezul nopţii şi visare

E veşnică pe lume doar schimbarea

Suntem ca norii iuţi, lunecători,
Ce-nvăluie, la miezul nopţii, luna:
O clipă trec, semeţi, strălucitori,
Şi pier în beznă pentru totdeauna.

Suntem ca nişte lire vechi, vibrând
În fel şi chip sub fiecare boare:
Niciun acord, în trupul lor plăpând,
Cu celelalte n-are-asemănare.

Un vis ne otrăveşte când dormim.
Un gând ne pângăreşte-apoi trezia.
Totuna-i de simţim sau de gândim,
De plângem sau de ştim ce-i bucuria.

Oricâtă bucurie sau dureri
Ne-aşteaptă - fără capăt e cărarea.
Şi mâine pentru om nu-i ce-a fost ieri,
E veşnică pe lume doar schimbarea.

poezie celebră de P.B. Shelley
Adăugat de dana26Dude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vise de noapte

În nopţile de iarnă lungi
apar multe ispite,
mă las a viselor ofrandă
dorind să mă alinte.

Cântă cocoşii a treia oară
trecut de miez de noapte,
aud un cântec de caval
ce vine de departe.

Apare casa de pe deal
şi nucul din grădină
unde noi ne întâlneam,
frumoasa mea regină.

poezie de Ion Răduţ din Un pod peste timp
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apă şi mătase

Am văzut cerul ce lăcrimează
Lacrimă de apă şi mătase
Luna se oglindeşte şi visează
Nori-s grei prin raze goase

Un nor stingher noaptea
Miez de noapte pe răcoare
Stau ascunsă după perdea
Îl voi alunga cu raza de soare

E suit în pom s-a înţepat
Cerul tot s-a întunecată
Lacrimă din iubire a vărsat
Pentru norul cel înjunghiat

Lac de lacrimi într -un pumn
O corabie cu vise vâsleşte
Printre visele din somn
Simt cum lacrima iubeşte

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ÎNTRE MIEZUL NOPŢII ŞI AMURG-Rubaiat
Între miezul zilei şi amurg
Trec marşând prin vechiul nostru burg,
Cavaleri frumoşi şi visători,
Dulci priviri în urmă li se scurg.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

Se-aude-un foşnet de copaci afară...
Plouă-n fereastră, plouă-n ochii mei.
Apăsătoare vise în nopţile de vară
Le-adorm în miez de noapte prin condei.

Îmi cer iertare de la tine cer cu stele,
Că n-am ştiut să-ţi cant nemărginirea,
Că am tăcut, laşând să-ţi plouă-n ele...
Că am simţit mereu, aşa cum îmi e firea.

Mă socoteam un suflet bun... dar eu nimic nu sunt,
Când mă innalţ mai tare, cobor şi mai adânc!
Cu cât inima simte, cu-atât doare mai tare,
Aş vrea să ţi-o dau tie s-o faci nesimţitoare!

Se-aude-un foşnet de copaci afara...
Mai plouă la fereastră... mai plouă -n norii mei
Nici vise nu mai am... s-au sinucis aseară
Când te-am privit în suflet, în umezi ochii tăi!

poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ram de poezie

Vreau să dorm în braţele viselor tale,
Noapte de noapte cu stelele-n cale...

Flori din livezi şi câmpii înflorite
Să adape iubirea cu stele-nverzite...

Să adunăm dorurile în inimi fierbinţi,
Să ne-mpărţim săruturi fără rugăminţi...

Să facem leacuri din iubirea noastră
Şi-n ea zidită luna ca fereastră...

Să fim în miezul nopţii doar o apă vie
Crescută-n nemurire pe ram de poezie!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O vioară plânge-n noapte

Încă îţi mai scriu poeme, şi pe note le aştern,
Iar în ceas tarziu adesea, eu ţi le trimit pe vânt.
O vioară plânge-n noapte, pe-ale sale strune dragi
Simfonii cu lacrimi scrise, al iubirii bun rămas.

Pe o rază de la lună, notele zboară spre cer
Tremurând de-nfiorare, la fereastra ta alerg.
Bate într-una gândul meu, îţi aşez sărutul dalb
Pe o frunza îngălbenită, de al toamnei rece voal.

Îţi compun o simfonie pe al lacrimii păcat,
Pe un viers de poezie, scris pe-o frunză de arţar.
La sărutul tău visez, vreau aroma lui să simt...
Eu nu te-am atins vreodată, doar în vise te-am văzut.

Doar în vise-n miez de noapte, îţi simt focul ce mă arde,
Ca un fulger care cade, noaptea-n nopţile cu ploi.
Toamna a sosit din nou, a câta de când te aştept...
Tu departe eşti de mine, oare de ce te iubesc?

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Nedelcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiune în miez de noapte

Dintr-ale noastre dialoguri încâlcite
Rămân cu pasiuni multicolore
Zvâcnind tăcute întru a fi-mplinite,
Iar dragostea să vină să m-adore.

Când ţi-am citit simţirile ce-ai scris,
În mine prins-au muguri fără glas...
Porniri toride răpindu-mă spre vis
Dorinţe se-nmulţeau ceas după ceas.

De-aş fi cuprins amurgul lângă tine,
Strânsă de setea şoptind că mă iubeşti...
M-aş fi deschis doar ţie prin sentimente pline
Şi-ai fi un fericit sortit să fericeşti.

Din orele care-au trecut pe lângă noi,
O ploaie în miresme de plăcere
Se zvârcolea pe trupurile-n doi
Visată de doi oameni în tăcere.

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiune în miez de noapte

Dintr-ale noastre dialoguri încâlcite
Rămân cu pasiuni multicolore
Zvâcnind tăcute întru a fi-mplinite,
Iar dragostea să vină să m-adore.

Când ţi-am citit simţirile ce-ai scris,
În mine prins-au muguri fără glas...
Porniri toride răpindu-mă spre vis
Dorinţe se-nmulţeau ceas după ceas.

De-aş fi cuprins amurgul lângă tine,
Strânsă de setea şoptind că mă iubeşti...
M-aş fi deschis doar ţie prin sentimente pline
Şi-ai fi un fericit sortit să fericeşti.

Din orele care-au trecut pe lângă noi,
O ploaie în miresme de plăcere
Se zvârcolea pe trupurile-n doi
Visată de doi oameni în tăcere.

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra dorului

Umbra dorului străbate
Faptul zilei, miezul nopţii,
Scoate din singurătate
Sensul vieţii, rostul morţii.

Umbra dorului apasă
Peste cugetul fierbinte
Şi ne scaldă-n ceaţa deasă
A şoptitelor cuvinte.

Umbra dorului se-nalţă
Către cerul necuprins.
Din senin, aprinde-n viaţă
Flacăra, de vis nestins.

Umbra dorului, etrnă,
Mă-nsoţeşte zi şi noapte.
Mă învăluie în şoapte
Cu iubirea ei maternă.

poezie de Ştefan Ciuculescu din Umbra dorului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua venise la mine

În vis, din zări îndepărtate,
Ca o stea din Carul Mare,
Ai apărut în miez de noapte
Tu, magică alinare.

Erai în alb îmbrăcată,
Păru-îţi flutura în vânt.
Frumuseţea-întruchipată
Coborâse pe pământ.

Lumina era cu tine,
Erai soare-n plină noapte.
Din pulberi de aur fine
Purtai văl de nestemate.

Din vis frumos când m-am trezit,
Tu străluceai lângă mine.
Ce-am visat s-a împlinit.
Steaua venise la mine.

poezie de Dumitru Delcă (27 ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când zorii ne vor risipi

În timp ce ne mâncam amândoi zilele
m-am înecat subit cu un miez de noapte,
încât am simţit gustul intunecat al morţii.
Tu te-ai speriat şi m-ai strâns tare în braţe,
până când am revenit în mine insumi.

Năpădiţi de atâta iubire cultivată împreună,
ne dezbrăcăm de trupurile uzate de viaţă
şi ne spălăm amintirile în aceleaşi vise,
adormind adânc cufundaţi unul în altul,
până dimineaţa, când zorii ne vor risipi.

poezie de David Daniel Adam (28 octombrie 2020)
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă

Sub fosforescenta sumbră
A unui vechi candelabru
Iată un schelet, o umbră,
Este bardul cel macabru.

Ceasul bate miez de noapte,
Şi din negre galerii
Se arată-n triste şoapte
Ai macabrului copii.

Şi se-aude ca de clopot
Un glas surd şi subteran
Răsunând funebru-n ropot:
Leg am d-an, leg an van d-an!

Iar la jalnicul lor cântec
Glas adânc, lugubre lire,
Din nori naşte ca din pântec
Şi începe să se-nspire

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ave Maria

Nimic din tot nu ne mai place
Şi ne-a cuprins melancolia
Războaiele nu ne dau pace
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Semnăm tratate pentru moarte
Şi mii de morţi sunt mărturia
Când însăşi viaţa ne desparte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Şi nu mai punem preţ pe carte
Şi am ucis copilăria
Privim în gol tot mai departe
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

Nu mai visăm în miez de noapte
Căci prea ni-e slută omenia
Ne pleacă îngerii din şoapte
Cui să-i mai spui: Ave Maria!?

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Sofronie
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imposibila geografie

Ţări îndepărtate, sobre şi şocante,
Ţări fără colibe, fără buburuze,
Ţări cu vize autocolante
Te fură azi cu zîmbetul pe buze...

Ţări cu formulare suspect de precise,
Ţări absurd de scumpe pentru banii mei,
Ţări cu sistem de taxe pentru vise
Te iau de lîngă mine, şi tu te duci şi vrei;

Ţări cu telefoane care nu se strică,
Te sună-n miez de noapte ca să te grăbeşti,
Ţări de aluminiu, de care mi-e frică,
Mă lasă fără tine, şi tu nici nu clipeşti...

Ţări tăiate-n două de linii abstracte,
Ţări cu kilometri de iarbă şi şosea,
Ţări cu dulapuri pline de contracte,
Pe tine, nu pe alta, de-aici vor să te ia...

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Andrieş din Azi (1991)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul unei ciuturi goale

Sub luna plină
Iubirea mea –
Ciutura goală
De la fântână

La miezul nopţii
Luna se coboară pe Pământ
Şi vine la apă
Iar ciutura se coboară la apă
Şi vine la Lună.

Rămân amândouă
Pline şi ude
Până la ziuă.

poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geometria necunoscută a simţurilor

Ce poţi spune despre miezul nopţii trecut
prin orele scurse
prin hanoracul peticit al timpului
devenit rotund din vremea când
desenam visul tangent al neliniştii
dintre orizonturi şi liniile drepte
configurate absolut dintr-o
oarbă întâmplare?

Geometria necunoscută a simţurilor
este vinovată.
înşiră simboluri la nivelul emoţiei
zâmbeşte pe sub mustaţă când îi este frig
adeseori rămâne un conglomerat de figuri
le face cu mâna alungând îndoiala
drept răsplată.

Norocoase sunt formele rotunde
sfârcuri de cuvinte himere curbate
din economie a spaţiului

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Toma
Adăugat de Elena Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

O insulă în nori!

Sentimente tandre răzbat,
prin raza blândă a sufletului
şi las în urmă,
bucăţi din inima mea,
o călimară, un condei
şi-un cufăr cu patru chei,
cuvinte împletite-n vreme,

Eu am ascuns de mult
şirag de clipe…
tristeţi, iubiri,
în miez de noapte
candide amintiri,
un cufar plin cu şoapte
şi flori însângerate
în carte am presat,
sunt amintiri,
ce s-au uitat!

Zidit-am casa nouă,

[...] Citeşte tot

poezie de Amelia Magori (14 august 2007)
Adăugat de AMIKA
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tangoul

Răscolind tăcerea, lungile ecouri,
pe la miezul nopţii, se întorc din nou,
să-mi aducă-n taină magice tablouri
redescoperite într-un vechi tangou.
Era o tavernă cu ferestre scunde,
noi dansam tangoul fără spectatori,
muzica viorii ne purta oriunde
sufletele noastre se-mbătau cu flori.

Flori de iasomie din grădini uitate
pe un ţărm de mare fără început
care mai păstrează ludice păcate
din iubiri rămase pe un colţ de lut.
Flori de mirt aduse de pe mal de râuri,
la apus de soare, să le pun în pat,
sau la cingătoare, să ne facem brâuri
care să ne scape de un vechi păcat.

Am comis păcatul seara pe răcoare,
la-nceput de vară, pe un pat cu flori,

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O sărutare dă înviorare în miez de noapte sau dis-de-dimineaţă; e ca un borcan cu dulceaţă: iei cu linguriţa ca să-ţi îndulceşti guriţa şi o savurezi pe deplin, imediat gândul tău devine senin, iar zborul visurilor - foarte lin.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!