Citate despre moarte și răutate, pagina 2
Nechiob show
Mi-a fugit moartea de-acasă
Doamne cum să mai trăiesc
ea-mi făcea viața frumoasă
și absurdul mai firesc
Doamne cum să mai trăiesc
fără-un pic de răutate
când e mult prea omenesc
să mai vrei ce nu se poate
Fără-un pic de răutate
viața nu mai e frumoasă
nu mai am nimic din toate
mi-a fugit moartea de-acasă
Doamne cum să mai trăiesc
când e-absurd tot ce-i firesc
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mormântul lui Melville
Adeseori sub valuri, departe de-aceste orizonturi,
El citea testamentul și mesajele-aruncate de zarurile
Celor înecați, de oasele lor lovind sub geana spumii
Coastele de mărgean ale mărilor nevăzute lumii.
Iar epavele se perindau fără bătăi de gong, de clopot;
Caliciul generos al cuprinsurilor morții returna un capitol
Răvășit, hieroglife-învinețite, rana unor semne de rău augur
Pe coridoarele scoicilor, de unde nu răzbate niciun zgomot.
Atunci pe circuitul unei perpetue spirale vaste,
Cu funii vrăjite și răutăți uitate, ochii înghețați acolo
Au devenit altare-n apele cu translucidă piele....
Pe când perpetue, tăcute răspunsuri se furișau sub stele.
Compas, alidadă și sextant nu mai așteptă ora mareei la sizigii...
Deasupra,-n prăpăstii de-azur, și jos, în cercul zării,
Nici un cântec trist nu trebuie să-l tulbure pe marinar.
Umbra-aceea fabuloasă va fi mereu numai a mării.
poezie de Harold Hart Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întoarcerea caporalului George Bacovia
Mi-e dor de-o ploaie despuiată
de-o ploaie sexy zău mi-e dor
când parcă vin iar din armată
la vatră sunt lăsat de-un nor
De-o ploaie sexy iar mi-e dor
vreau să mă ude pân-la piele
să o iubesc și dar să nu mor
cât să răsară-n iarbă stele
Vreau să mă ude pân-la piele
când parcă vin iar din armată
de toată răutatea să mă spele
mi-e dor de-o ploaie despuiată
De-o ploaie sexy iar mi-e dor
să spele moartea tuturor
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 august 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întoarcerea caporalului George Bacovia
Mi-e dor de-o ploaie despuiată
de-o ploaie sexy zău mi-e dor
când parcă vin iar din armată
la vatră sunt lăsat de-un nor
De-o ploaie sexy iar mi-e dor
vreau să mă ude pân-la piele
să o iubesc și totuși să nu mor
cât să răsară-n iarbă stele
Vreau să mă ude pân-la piele
când parcă vin iar din armată
de toată răutatea să mă spele
mi-e dor de-o ploaie despuiată
De-o ploaie sexy iar mi-e dor
să spele moartea tuturor
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 august 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem fragili ca florile în cărare,
Azi boboci, mâine flori încântătoare,
Poimâine, ofiliți fără căutare,
Că florile cu moartea între petale.
Azi vioi, mâine trecuți, Poimâine doar pomeniți,
Dar mereu de răutăți pândiți,
În lumea asta mare.
Valeria Mahok (30 septembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la moarte și răutate, dar cu o relevanță mică.
Moartea unui sfânt
Trecut-a el în viața cea de dincolo de moarte,
Ne-a părăsit el, însuși Păunescu...
Lăsându-ne credință veșnică de carte,
Transmisă de Luceafăr-Eminescu...
El, fratele iubit al lui Grigore,
Ce plâns-a cu amara nostalgie
La înmormântarea cea de purure,
S-a-nveșnicit, prin trista-i bucurie..
Rugatu-s-a cât a putut pentru părinții
Ce pleacă mult prea trist de printre noi,
Iubitu-i-a poetul ca pe sfinții,
Că trec prin orice grijă și nevoi...
Nu a mai zăbovit de loc pe-acest pământ
Cutremurat de mult prea multe răutăți,
A părăsit Moldova acest sfânt..
S-a ridicat în rai, întristându-ne pe toți...
[...] Citește tot
poezie de Paladi Anatolie din Poezii (24 noiembrie 2010)
Adăugat de Paladi Anatolie
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câte
Câte lacrimi de iubire,
Oare sunt într-un ocean?
Lacrimi de dezamăgire
Câte, sunt scurse în van?
Câte vise neîmplinite
Se ascund azi printre stele
Și dorințe infinite
Câte, oare sunt în ele?
Câte vorbe nerostite
Se găsesc oare într-un veac
Și decizii mai greșite
Câte sunt și nu au leac?
Câte răutăți sunt oare
Într-un gând nevinovat,
Care la necaz apare
Câte-n gând s-au adunat?
[...] Citește tot
poezie de Georgiana Niță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Când mergi braț la braț
cu moartea
privește-o în ochi
cu un cot în coasă
Coboară
Coboară în vocea ei
Mestecă-i rumegușul înalt
stai în prispa tălpii ei
și o încălțăminte cu pantofii
pe care
bocitoarele le-ar pune sub capul tău
căpătâi.
Nu sta pe gânduri!
Smulge-i mască
și Dumnezeu se va așeza în oglindă ta
răutate...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cățelusul șchiop
Eu am numai trei picioare,
Și de-abia mă mișc: țop, țop,
Râd când mă-ntâlnesc copiii,
Și mă cheamă "cuciu șchiop".
Frații mei ceilalți se joacă
Cu copiii toți, dar eu
Nu pot alerga ca dânșii,
Că sunt șchiop și cad mereu!
Și stau singur toată ziua
Și plâng mult când mă gândesc
Că tot șchiop voi fi de-acuma
Și tot trist am să trăiesc.
Și când mă gândesc ce bine
M-aș juca și eu acum,
Și-aș lătra și eu din poartă
La copiii de pe drum!...
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dulce și amar
Atât îmi e de dulce și amar...!
Încerc acum să pot cumva a spune:
Din unii se revars-atâta har!
Din alții izvorăște... spurcăciune
E, poate-o nebunie si-bemol
Ce pare numai mie să îmi fie;
În baia sufletească de nămol
La ce ar folosi vreo alifie?
De ce nu mai pricepeți că murim
Cu tot cu răutăți sau bunăstare?
E soare peste tot și-n țintirim
Și-n inimi e atâta de răcoare!
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul, răutatea Pământului
De ce mă lovești, omule,
Crezi că nu mă doare?
De ce-mi omori mamele?
Punând atâta sare,
Pe locul ce mă doare?!
Copiii mi-ai tăiat în bucăți,
Aruncându-i în mocirlă,
Voi sunteți oameni, voi sunteti tați?
Peste tot oase... cât o movilă!
Ești om sau ești omidă?
Chiar crezi că nu mă doare?
Îmi crapi pământul zi de zi
Și inima îmi moare.
Manânci, bei, dar nu mai vezi
Că ești mort și doar mimezi.
Ai despicat planeta-n patru
Fără nici o milă,
[...] Citește tot
poezie de Corina Sofia Bebereche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ad tuam statuam
poetului Publius Ovidius Naso, exilat la Tomis
Ce cauți tu, aice, străin din altă lume?
Ai poposit la Tomis, plutind pe mări în spume?
De ce tocmai pe țărmul ce vitregă primire
Oferă celui care-i zvârlit spre chinuire?
Căci malul Mării Negre nu-i pentru ospeție...
O, da, tocmai de-aceea ți-a fost hărăzit ție,
Să ispășești greșeală de dușmani născocită,
Să porți în piept durerea de viață chinuită...
Să râdă hâd la Roma dușmanii tăi de moarte,
C-a reușit exilul la Tomis să te poarte,
Să-și soarbă-n tihnă cupa cu izul răutății,
Ca vipera vărsându-și otrava nedreptății!...
Și totuși tu, același străin și gânditor,
Rămas-ai pe-al tău soclu de om înnoitor
Și-ai străbătut prin veacuri, strivind în lumea veche,
Tot valul plin de ură, grozav, fără pereche!...
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza (1960)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invenții neinventate
Ar trebui inventat un aspirator de rele;
Din când în când, am face curat
Și viața noastră ar deveni imaculată.
O mașină de spălat păcate
Ar fi foarte necesară;
Multe coștiințe ar deveni impecabile.
Un "Vanish" pentru violență, răutate, ipocrizie,
Dacă am avea, lumea ar fi mai bună!
Oamenii nu se concentrează
Și inventează lucruri inutile,
Ca: arme, bombe, otrăvuri,
În loc să inventeze leacuri
Pentru bătrânețe și moarte!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diversitate
Nicicând târziu nu-i a iubi,
Mereu devreme, a muri...
E prea ușor a critica
Si mult mai greu e a crea.
Este comod a lâncezi
Si greu, maratonist să fii.
Prea palidă-i lumina-n casă
Si prea aprinsă-n bolta albastră.
Ades apare ironia.....
E greu să-ți stăpânești pornirea.
Si răutatea e un spin
Infipt, aduce un suspin.
Invidia-i plantă perenă
A fost si este in arenă.
Doar concurența cu fair-play
Înalță-n ranguri corifei.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și moartea nu se va înstăpâni
Și moartea nu se va înstăpâni.
Goi, morții vor fi totuna
Cu omul în vânt și când apune luna;
Când alese-s oasele curate, toate oasele-s curate,
Iar lor le vor sclipi stele la picioare și la coate.
Deși-și pierd mințile, se vor vindeca de căpiere,
Deși iubiții pier, iubirea-n veci nu piere;
Și moartea nu se va înstăpâni.
Și moartea nu se va înstăpâni.
Cei care zac înfășurați în valurile mării
Nu vor muri uitați în volbura de ape;
Până când tendoanele cedează, pe patul de tortură-ntinși,
Sau trași pe roată ei nu vor putea fi-nvinși;
Credința-n mâinile lor în două se va frânge,*
Răutatea unicornului le va cutreiera prin sânge;
Deși-n bucăți sfâșiați, ei nu vor plesni;
Și moartea nu se va înstăpâni.
Și moartea nu se va înstăpâni.
[...] Citește tot
poezie de Dylan Thomas, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cutremurul
Uiet, urlet s-aude! colcăie, sare pământul,
Tremură, zguduie, saltă, colcăie, crapă, plesnește.
Zguduie iar, răstoarnă; trosnet, țipăt s-aude,
Spontaneu lumea se-nchină. Domnul trece-n mânie.
Și crima se ascunde, păcatu-ncremenește;
Tot păcătosu-așteaptă al lumii, al său finit;
Pământul îl înghite și cerul îl strivește,
Iar dreptul la cer cată, și Domnul s-a-mblânzit
.....................
.....................
Ce spaimă fu aceasta! S-a-ngreuiat pământul
Flori prin a lui vine fulgeră, șerpuiesc!
Își scutură povara, că a pierit Cuvântul:
Se bucură nedrepții, săracii flămânzesc.
Și câtă fărdelege pe dânsul îl apasă!
De sus câtă trufie strivește pe sărac!
Sudori de sânge câte p-a trântorilor masă
Și ce de viclenie! ce noduri se desfac!
Și lenea se îmbuibă când muncitorul geme,
Când gheara nedreptății într-însul s-a înfipt;
[...] Citește tot
poezie de Ion Heliade-Rădulescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Laurii Noștri
Avem campioni, asta se știe,
Dar pentru mulți nu e o bucurie.
Invidia, lăcomia, nedreptatea,
Din păcate, asta este realitatea.
Avem nenumărate modele pozitive,
Aceste exemple, nu sunt considerate creative.
Corupția, nonvaloarea, infidelitatea,
Mass-media le promovează, asta-i realitatea.
Campioni, triumfători și medaliați peste hotare,
Niște simpli anonimi în România noastră mare.
Homopolitică fără conștiință și onoare,
Poporul doar supraviețuiește, în timp ce tradiția moare.
Homopolitică pentru că au legitimat homosexualitatea,
Dând frâu liber nebuniei și orcărei desfrânări.
Permițând urii să dezbine și să se dezvolte, ca și răutatea,
Noi suntem laurii, homopoliticienii sunt păgânii acestei țări!
poezie de Ovidiu Kerekes (30 mai 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, Maică Sfântă
O, Maică Sfântă, prea curată.
Ce pe toate le împlinești
Și omului păcătos.
Lumina îi dăruiești
Tu atunci când ai plecat
Ierusalimul a lăcrimat
Măslinii s-au aplecat
Pământul s-a cutremurat.
Roagă-l pe fiul tău
Sa scape lumea de rău,
Să se uite pe pământ,
Fiindcă lumea s-a-nrăit,
Pământul s-a umplut de răutate,
De ale noastre grele fapte.
Azi am uitat de sfinți și pocăință...
Cât de ușor ne lepădăm azi de credință.
Pământul s-a umplut azi de păgâni
Ce nu mai știu de rugăciuni
[...] Citește tot
poezie de Livia Mătușa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înghețat de ger
Oare de ce judeci, când n-ai nimic de judecat?
Te crezi judecător sau poate împărat?
Pentru toți sunt zile, timp, pentru a socoate
Caci trăim în pace și-n zisa libertate.
Ziua nu-i mai ziuă, noaptea nu-i la fel
Pentru acel suflet, înghețat de ger
Un ger al răutății, ar fi destul de-ajuns
Dar cel al răzbunării, în inimă-i ascuns.
Dreptatea nu-i dreptate, în lumea de pământ
Căci numai după unii, stelele se învârt
Ei sunt aceia care, tot timpul au dreptate
Iar viețile cinstite sunt calea către moarte.
poezie de Ilie Dragomir (1 octombrie 2011)
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și-a-nfipt în zări amurgul...
Și-a-nfipt în zări amurgul aprinsa lui falangă
Caci ziua spânzurat-a soarele de-o creangă
Și obosit de gânduri scaldate în otravă
Mă spovedesc la stele - ce se ghicesc în slavă
Mă zbuciumă amare păreri de rău, uitate
Din vremuri prafuite, cu iz de libertate
Tot mai aprins mă-ncearcă un dor de absolut
De trecere din veacul bolnav și prea ciufut.
Un duh de răutate în sufletul meu scurmă
Neobosit mă-ndeamnă să tot privesc în urmă,
Să -mi amintesc păcate și pași făcuți pe alături
Să dezvelesc trecutul de-ale uitării pături
O, te salut, banala, trecuta mea viață!
De tine mă desparte un vag pustiu de gheată...
De viitor mă leagă nimicul si tăcerea -
Căci aripile morții și-ngână adierea.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre moarte și răutate, adresa este: