Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

moarte și teatru

Citate despre moarte și teatru, pagina 2

Eu sunt refractar la tot ce-i convenție. Orice convenție mi se pare a fi în realitate o tentativă de a mă înșela. Și încă filmul este în sinea mea protejat, în comparație cu teatrul, care mi se pare o culme a convenționalismului. Nu pot să cred în asigurările unor oameni care vor să mă convingă prin gesturi și mimică de gerul de pe scenă (să zicem) atunci când eu știu că ei mor de căldură, ca și mine, cel din stal...

în revista Cinema, nr. 10 (octombrie 1971)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Pe mormântul unui sufleor

Muri al teatrului sobol,
Lăsând în urma lui un gol.
Actorii (toți) au regretat
Că bietul om n-a mai... suflat!

epigramă de din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Nicolae Bunduri

Teatru de război

Când soacră-mea muri, cu zile,
Și-a adunat-o Dumnezeu,
Avea "călcâiul lui Ahile"...
În rol de Paris fost-am eu.

epigramă de din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La premiera unei piese de teatru

Cu flori e toată scena plină
Și mai continuă să vină,
Încât i-aud pe spectatori:
- Așa-i la mort... vin toți cu flori!

epigramă de din Epigrame pentru eternitate (1980)
Adăugat de Gheorghe CulicovschiSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Girel Barbu

Târg și poezie

plouă de toți banii
la Palatul Comunal
în Bazar țiganii
fierb un nou scandal
foamea stă în Piața Mare
sub tarabă la țărani
pe Tilică-al nostru-l doare
direct în Bariera Focșani
într-un chioșc la gara veche
alăptează o statuie
boala-i floare la ureche
moartea la etajul zece suie
mi se rupe pixu-n patru
de ce-aud și de ce văd
toți și toate joacă teatru
înainte e dezastru înapoi este prăpăd.

poezie de
Adăugat de DordeSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!
Victor Rebengiuc

Nu vreau să joc, mort, un spectacol. Nu știu rolul. Nu vreau să am spectatori la moartea mea. Îmi doresc ca sicriul să fie închis, nu vreau să fiu expus, nu vreau să se tragă cu pușca la moartea mea, deși am o decorație care îmi dă drept la acest onor milităresc. Nu am nevoie de alai, de doliu național, nu vreau ca numele meu să fie dat niciunei străzi, niciunui teatru, niciunei săli de cinematograf, niciunei clase de la Institutul de Teatru. Când am terminat, am terminat. Or să rămână niște filme cu mine, acelea mă reprezintă. Nimic mai mult! O lumânare, o floare, la ușa teatrului sunt tot ce îmi doresc.

în ziarul "Adevărul"
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

... De-apoi

Viața de-apoi sigur există
Prin gând, cuvinte de urmași
Ce fac că EUL îți persistă,
Dar nu participi tu... Îl lași.

De-abia atunci ești... spiritual,
Nepreocupat de existență,
Subiect, obiectiv, total
Sclipitor, tocmai prin absență.

Și nu mai plictisești defel,
Căci doar arar ești, amintire
În scris; "DECES" în carnețel...
Util la act de moștenire.

Noroc că totul e o roată,
Cât Universul sau Planetă,
În care amintiri se-ngroapă
În același ton vechi, de flașnetă.

[...] Citește tot

poezie de (14 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian RădulescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
George Vraca

Teatrul, mai mult decât orice artă, - e ca natura – plin de mistere. Judecățile lui nu sunt întotdeauna ale noastre. Ca și natura – teatrul naște viața din moarte – și creează forme noi – dar nu eterne.

în Almanah "Convorbiri literare", "Celor care cred"
Adăugat de Avramescu Norvegia ElenaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Descântec de viață și moarte

Să fie de dulce, să fie de vară,
Să fie de iarbă ajunsă la brâu,
Să fie de dragoste ultima oară,
Să fie de pietre spălate de-un râu.

Să fie de mine, să fie de tine,
Să fie cumva și de noi amândoi,
Să fie de rău și să fie de bine,
Să fie de mierea ascunsă-ntr-un roi.

Să fie de cer și să fie de munte,
Să fie de mâine, să fie de azi,
Să fie de tâmplele mele cărunte,
Să fie de ceața ieșită din brazi.

Să fie de zi și să fie de noapte,
Să fie de clipa când vrei să și mori,
Să fie de gustul cireșelor coapte,
Să fie de drumul spre Malu cu flori.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de MGSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Iubiti-va pe tunuri" de Adrian Păunescu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.17- 10.99 lei.
Marin Moscu

Se joacă teatru la Palat

Se joacă teatru la Palat
În lungul scenei și în lat,
Așa cum se joacă în țară
Când totu-i gata ca să moară.

Actorii sunt așa ca noi
Pătrunși de răni și de nevoi,
Doar tehnocrații bat din palme
Când cei ce joacă mor de foame.

În țară se-ntâmplă la fel,
Marionetă-i cea și cel
Suferă cu răni în trup
Din care hulpavi carnea rup.

Cad lacrimi, în final, de foc –
Un murmur fără de noroc
Prin care strada-n lung și-n lat

[...] Citește tot


Adăugat de Marin MoscuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.97- 15.99 lei.
Adrian Păunescu

Sacra banalitate

Ea și El
Sunt la fel,
Fiecare cuplu este sfânt,
Dar ca noi,
Ca noi doi,
Nu e, totuși, nimeni pe pământ.

Pe toate scenele din lume
Mereu, mereu același nume
Mereu, mereu, mereu aceiași doi,
Un El și-o Ea, aceeași dramă
Până ce ea devine mamă
Și-aceia doi suntem, suntem și noi.

În Biblie și Odiseea,
Mereu bărbatul și femeia
Într-o-ncleștare fără de sfârșit,
Cu sinucideri și speranțe,
Cu ministere de finanțe,
Impozit care trebuie plătit.

[...] Citește tot

poezie celebră de din Manifest pentru mileniul trei (1986)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Victor Rebengiuc

Ce-mi doresc eu la moartea mea? Nu vreau să fiu expus. Eu cred că cel mai civilizat lucru și cea mai civilizată manifestare a considerației pe care o ai pentru un om drag, pe care l-ai apreciat, sunt o floare și o lumânare depuse la ușa teatrului. Pentru ce să vină lumea să vadă la coșciugul meu? Ce să vadă? Dacă am murit cu adevărat? Asta o să constate medicii. Nu am ce să demonstrez la moartea mea.

citat din
Adăugat de MicheleflowerbombSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Actorul

O, biet actor
O, biet artist
Rolurile mor
Viața e un teatru trist.

Actorul a ieșit în stradă,
Să-și cumpere ceva salam,
Era în haine de paradă,
Ca Voievod peste un neam.

Printre mașini, printre tramvaie
Actorul se grăbea firesc
Urma să vină-un nor de ploaie
Perucile se dezlipesc.

Și când s-a așezat la coadă
Cu paloș, mantie și scut
Deodată oamenii din stradă
Ca Voievod l-au cunoscut.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de Ion BogdanSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 30 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Textele de mai jos conțin referiri la moarte și teatru, dar cu o relevanță mică.

Teatru junior cu bătrân

Copiii se jucau a lumea și lumea era a lor...
Nu mai conta un petic de negru
cusut pe viitor...
În straiele tuturor
bătrânul era integru...

Odaia piepturilor avea flori de beznă la geam,
copiii aceia băutori de întuneric
fiind la vorbă cam
făuriți de himeric
și-n singur act
pe teatrul de joacă, putrefact...

&

Există copiii în zorii de noapte
și dimineața-și așteaptă bătrânul...

- Noapte bună, copii!
- Moarte bună, bătrâne!

poezie de
Adăugat de PoesisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acum am să vă citesc Poemul despre moarte:

Eu așa îmi imaginez moartea:
ușa camerei mele se închide cu cheia
pe dinăuntru,
perdelele și draperiile vișinii se trag singure
se târăsc hotărât pe sârmă și pe urmă, zvâc!
deodată se lipesc etanș peste fereastră sufocând caleidoscopul orbitor de afară,
orice zgomot se scurge încet din vinele camerei
liniștea se umflă scârțâind în surdină ca o floare mare de vată
Atunci
se apropie de mine Tuti, păpușa mea pierdută de plastic,
cea cu picioarele rupte,

uriașă și zâmbitoare,
cu cavitatea toracică desfăcută și cu butoanele scânteind de emoție,
mă ia de mână și eu sunt mică pe lângă ea,
mică de tot,
dar ea mă întreabă cu blândețe pe care raft al bibliotecii vreau să urc,
vocea ei sună distorsionat, tărăgănat și adormitor
becul de 100 de wati explodează ca un dop de șampanie
noaptea eternă își desface cosițele și fiecare șuviță își alege drept ursit un obiect din cameră

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Orașul care nu doarme

În cer nimeni nu doarme. Nimeni, nimeni.
Nimeni nu doarme.
Creaturile de pe lună amușină și dau târcoale prin bărăcile lor.
Vor veni șopârlele și vor mușca oamenii care nu visează,
iar cel care cu spiritul frânt se grăbește să iasă-n stradă va întâlni la colț
pe incredibilul aligator care-așteaptă tăcut sub protestul blând al stelelor.

Pe pământ nimeni nu doarme. Nimeni, nimeni.
Nimeni nu doarme.
Într-un cimitir îndepărtat se află un cadavru
care a gemut continuu trei ani
din cauza unei sat uscat pe genunchii lui;
iar băiatul pe care l-au îngropat azi dimineață a plâns atât de mult
încât, pentru a-l face să tacă, fost nevoie să fie chemați câinii.

Viața nu-i un vis. Atenție! Atenție! Atenție!
Cădem de pe trepte pentru a mânca țărână umedă
sau ne cățărăm pe tăișul cuțitului zăpezii cu vocile daliilor moarte.
Dar nu există uitare, nu există vise;
există carnea. Săruturile ne închid gurile

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Selected Verse: Revised Bilingual Edition Paperback" de Federico García Lorca este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la -70.99- 40.99 lei.
Violetta Petre

Hai, mamă, te-aștept în poemul ce moare...

Hai, plânge-mă, mamă, dezleagă-mi blesteme, aruncă-mi o scară să urc pân' la tine, pământu-i o plagă cu triste poeme și-abia de mai poate să care suspine.
Eu nu mai am lacrimi și iadul mă paște, e-aici la intrare și marea nu poate să stingă nici focul când moartea mai naște un pui de satană ce-mi suge norocul.
Trimite-mi scrisoare, de-un înger mai este dispus să coboare să-mi bată la ușă, sunt singură, mamă, și tare mă doare că versul îmi este doar fum și cenușă.
Femeia ce-o știi, că spărgea stânca-n patru, călcând peste munți ca pe verdea câmpie, e-acum doar o umbră-ntr-o lojă de teatru, ce-ascultă ca surzii și ca orbii scrie...
Mă bântuie moartea și-adulmecă noaptea în care mă lupt pentru-n strop de lumină, dar nu mai e, mamă, nici loc pentru stele și luna aruncă doar flăcări de vină.
Curg lacrimi din ceruri, pustiul ne-mbracă în doliu și morții ne pleacă tot singuri, noi stăm zgribuliți sub al iernii lințoliu și bem dezolanța și lacrimi din linguri
De lut cu inscrpții de iaduri și moarte... hai, mamă, și ia-mă și du-mă departe, acolo pe unde mai e încă soare și viața nu râde, dar nici nu mai doare...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Jules Verne

Către mijlocul secolului al XIX-lea, ultimul reprezentant al boierilor Gorj era boierul Radu. Născut în castelul din Carpați, își văzuse familia stingându-se în jurul lui, în primii ani ai tinereții. La douăzeci de ani se pomeni singur pe lume. Toți ai săi căzuseră an de an, precum crengile fagului secular de care superstiția populară lega însăși soarta cetățuii. Fără rude, ba s-ar putea spune și fără prieteni, ce va face boierul Radu pentru a umple răgazurile plictisitoarei singurătăți pe care moartea o iscase în jurul său? Care-i erau gusturile, înclinațiile aptitudinile? Nu i se cunoștea nici una, în afara unei patimi nestăvilite pentru muzică, îndeosebi pentru cântul marilor artiști ai vremii. Așa că, lăsând în grija unor bătrâne slugi castelul, de pe atunci tare părăduit, pieri într-o bună zi. Și tot ce se află mai târziu a fost că-și întebuința averea, care era foarte însemnată, pentru a străbate cele mai de seamă centre lirice ale Europei, teatrele din Germania, din Franța și Italia, unde-și putea astâmpăra nesătulele sale pofte. Era un excentric, pentru a nu spune un maniac? Ciudățenia felului său de viață îngăduia asemnea păreri.

în Castelul din Carpați
Adăugat de NemoSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba franceză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Fr.Citatepedia.net. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "Around the World in 80 Days & Five Weeks in a Balloon" de Jules Verne este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -19.99- 6.99 lei.

Unei națiuni de bulevard

Cine-i Eminescu
Bardul meu iubit?!
Unii spun - un geniu
Alții - un tâmpit
Nu există proză
nu șanț scrise versuri
Care să-i cuprindă
Plinul infinit!!!
Cum să nu existe-
Uite națiunea
Scrie - Eminescu
Pământiu la față
Plin de gubăvie
Își plimbă prin teatre
Dulcea maladie

Eu credeam - La steaua-i
Scrisă pentru stele
După națiunea
Pentru vicii rele

[...] Citește tot

poezie de (10 ianuarie 2012)
Adăugat de Iurie OsoianuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Adrian Păunescu

Iubiți-vă pe tunuri

Mă voi feri ca de foc de pericolul
Că dragostea să devină
Obiect al meditației,
Al speculației,
Al filozofiei.

Ferească Dumnezeu
De acea dragoste retorică,
În stare să ucidă
Numai eroii
Pe scenele de scândura uscată.

Alt fel de dragoste am trăit eu
În zilele și-n nopțile vieții mele.
Am fost devorat,
De patimi reale,
Și nici un regizor
Nu mi-a putut iscăli pieptul
Cu biata lui cerneală roșie,
De care s-au învrednicit toți actorii.

[...] Citește tot

poezie celebră de
Adăugat de SuperproverbSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre moarte și teatru, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook