moarte şi teroare

Rondelul mahmurelii

Aduceţi un lighean, că moare,
În casa asta, văd că nu-i
Sau vin sau ţuică foarte tare
Sau gin, să scoată cui pe cui.

Aşa o groaznică teroare
Să nu dea Domnul nimănui!
Aduceţi un lighean, că moare,
În casa asta, văd că nu-i.

A tot băut, cu încântare,
Cât, laolaltă, toţi ai lui
Şi a băgat în el mâncare -
Sarmale, paste, piept de pui...

Aduceţi un lighean, că moare...

rondel de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sepii roşii

Douăzeci, douăzeci, Violinsa.
Cu limbă de şarpe pe spate
Sezând în genunchi în fapte,
Cărând salive de pretinsa...

Noastră politică cu ciumate
Sepii rosii recolorate!
În rujeole imunitate
Cărţilor în copii, moarte.

Cu conservele de azile
Cu nosocomiale pastile!
Cu reînvierile promise
Morţilor în electorale...

Circuri de dresare-n sare
Cu hârburi cu girofare!
Şi un moroi crezut de voi
Cel mai alb în ăst noroi...

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Număr cercuri desenate
cu sevă de timp muced
pe cioturile inspiraţiei
tăiate
de securea necuprinderii.
Între mine şi
teroarea pustiului hotărât
să dea ocol infinitului
există un cortegiu de vămi
fericite
să pună piedică la optimismul
morţilor incurabili.
Mi-am ancorat naşterea la
ţărmul unui crepuscul păzit
de corali cu vârsta evadată
din somnul stupid
al adâncului -
garaj
pentru epave de incertitudini.

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe infinite - ipostaza orfică

Ce e arta fără muze?
Un pastel tăcând pe buze;
D-aia viaţă, d-aia moarte...
De cealaltă s-aveţi parte!

Ce e sensul fără sine?...
Tot ce nu trece prin mine,
Adică un veac de moarte
Surâzândă peste toate.

De-aş păşi ca voi, cu zarvă,
Aş fi dorul bătrâneţii...
Mai puţini medici de gardă
În maternitatea vieţii.

Nu c-aş fi cutezător,
Dar mă scald în propria boare
Şi nu-s sclavul doritor
De clişee şi teroare.

poezie de Silviu-Gabriel Obreja (8 iunie 2017)
Adăugat de untimidsijumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urgia neagră

In memoriam victimelor terorismului

E iarăşi Europa sub teroare,
Fantoma morţii bântuie prin state
Bezmetică, cu mâinile pătate
De sângele vărsat pe trotuare.

Ucide în exces de voluptate
Fiinţa şi a Omului candoare,
Întină tot prin sfintele altare
Şi lasă-n urmă zile-ndoliate.

Să fim feriţi de crime-atentate
O luptă mai acerbă se impune
În fiecare ţară şi cetate.

Se cer eforturi lungi şi conjugate
Să dăm urgiei negre lovitura,
Să curăţăm de pleavă bătătura.

sonet de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, ocroteşte-i pe Români!

Noi în cel dintâi război
am ajuns prin moarte noi,
Doamne, ocroteşte-i pe Români,
am dat sânge şi sudoare
pentru România mare,
Doamne, ocroteşte-i pe Români!
Am dat viaţă şi soldaţi,
pentru-o patrie de fraţi,
am dat fapta, am dat zisa
de la Nistru pân-la Tisa.
Dar pe urmă-n patruzeci,
anul marii făr-delegi,
două fiare ne-au muşcat
Ultimatum şi Diktat.
Biata lume nu ştia
că-ntr-o zi la Moscova
au semnat un pact neghiob
Molotov şi Ribbentrop.
Iar fascismul mondial
ne-a luat parte din Ardeal,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce-n cenuşa urii scormonim?!

Sătulă sunt să văd atâta ură,
Când doar iubirea lumii-i este cheia.
Mult prea puţini i-aţâţă azi scânteia,
Înăbuşind-o în afundătură.

Duşmani iubirii, cine sunt aceia,
Lovind-o-n creştet?! Oare de ce-ndură?!
Câte mârşave planuri concepură,
Sporind tristeţea lumii, nu nedeia?!

Mi se strecoară-n minte întrebarea:
De ce pe prag de viitor dormim,
Şi unde prunci găsi-vor alinarea?!

De ce-n cenuşa urii scormonim
Şi-n primul rând am aşezat teroarea,
Când noi vrem să iubim, nu să murim?!

sonet de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a pârjolul

Lângă aura mămăligii
ne strângem unul în frica altuia: tueualexvali,
deşi statisticile spun altceva:
ele decapitează, oficial, orice urmă de însingurare
şi încearcă să rotunjească fiecare profil al terorii.
Totuşi,
fii atent la ce-ţi spun
acum, când încă port în mine
manualul de întrebuinţare,
acum, când mai pot să-mi iert
braţele, umerii, spatele şi chiar
privirea ta întoarsă în altă parte,
când tresar, fericindu-mă,
la sunetul unui greier
ce bate din picior
rămăşitele verii.
Acum e momentul momentelor:
hai să ne mai jucăm puţin
de-a pârjolul.
Uite, dacă vom avea noroc

[...] Citeşte tot

poezie de Anca Hirschpek
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când "cântă" armele

De câte ori "cântă" armele
muzele tac în lacrimi fierbinţi
iar cerul nopţii îşi ascunde stelele
de avioane, rachete şi proiectilele
ce seamănă calvarul,
dărâmă construcţii milenare
fierb casele şi blocurile
în praf de puşcă şi trinitrotoluen
migranţii cu milioanele îşi părăsesc
ruinele şi oraşul şi ţara
pentru o altă ţară mai ferită de război...
Vapoarele sunt scufundate-n porturi,
trenurile mor pe şinele ruginite
bombe termobarice şi cu fosfor
topesc pământul, casele, spitalele.
O racheta se luptă cu o altă rachetă,
drone inteligente topesc vehicule amfibii,
tancuri, tunuri, lansatoare de rachete...
De o parte şi de alta nu mai rămâne timp
de număratul morţilor nici de îngropăciune,

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Coţa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi Cosmosul surâde!...

Şi Cosmosul surâde; rozalba Auroră
Aprinde o cerească şi falnică Gomoră
În nourii gigantici, monstruoşi prizonieri,
Pe care-o adiere îi pune-n libertate,
Redeşteptând din somnul profundelor tăceri
Pădurea, câmpul, valea de plante parfumate
Şi soarele din umbra de munţi şi de talazuri
Şi sufletul din umbra de griji şi de necazuri.

Nebăgător în seamă din lumea lui sublimă
De oameni cu-o mână, în moarte ş'altă'n crimă,
Soboli în groapa tristă şi neagră a vieţei
Ş'în faptul după prânzei şi'n faptul dimineţei,
Imensele neanturi explică şi arată.
Lumina, cerul, vraja de valuri şi de flori,
Născând din creuzetul de forţe şi splendori.

*

Şi Cosmosul visează şi peste universe

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Anestin din revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasajul terorii, legat la ochi

Deodat' orice lumină se stinge.
Nodul din gât, gândurile cu putere mi le strânge.
Alerg... fug de greaua obscuritate ce mă copleşeşte,
dubiul se strecoară hoţeşte, învelit în astuţie...
Nici o stradă-n faţa mea, nici o soluţie.
Îmi curăţ ochii dar nu văd nimic...
Nu e momentul de-a vedea
dar inima şi trupul poftesc alchimic
firave raze se lumină sau o stea.
Sunt pelegrinul pierdut de zile într-un arid deşert,
ce ar muri doar pentru a simţi alert,
dulcea mângâiere a unei picături pe buzele-nsetate
ce la viaţă l-ar readuce fără doar şi poate.
E gestul ce-l face pe om clarvăzător sau orb,
înger cu aripi albe sau conducător acerb.
Acum însă e inutil... e doar întuneric,
în beznă sunt încătuşat ermetic.
Voiam să văd dar m-am legat la ochi,
nimeni acum nu-mi face de deochi.
Subit din fugă m-am oprit,

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugă

În juru-mi e-atâta lumină şi bine
E poate-oglindire a vremii ce vine
Dar oricât aş vrea viitoru-a pătrunde
Mai simt că privirii ceva i se-ascunde
Ia-mă cu Tine, Isuse, oriunde
Aşa cum în viaţă mi-ai pus bucurie
Şi vorbă şi faptă trimise sunt Ţie
Dar oricât mă văd urcând, tot urcând
Mă tulbură gândul vreodată căzînd
Rămâi lângă mine, Isuse, oricând

Nu victima vieţii cu-a ei desfătare
Nici victima morţii oricâtă teroare
Ci nume în palmele Tale săpat
Cu-atâta durere de cer câştigat
Cu Tine prin Har şi prin Cruce legat

Să-mi fie piciorul spre bine mergând
Şi viaţă misterul ce-n mine se-ascunde
Rămâi lângă mine, Isuse, oricând

[...] Citeşte tot

poezie de Benone Burtescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce, dacă nu dragostea

Ce, dacă nu dragostea,

când ajungi acasă înfrânt

după încă o zi printre animăluţele urbane,

ce altceva

atunci când totul e pierdut,

ai vreun mort

pe care nu ştii cum să îl plângi,

un om mare, puternic,

pe care îl iei în braţe şi ţi se preface în lacrimi,

ţi se scurge printre degete.

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

C'est fini

E un timp al terorii şi al uitării,
n-am nevoie de cuvinte mari
ca să descriu
ce a murit.
Morţii tac acum,
s-au rupt vrăjile,
e o lumină dementă-n toate
şi se lasă o linişte veche, o ceaţă
în care pierd sânge.
Sânge negru, sânge rău,
timpul trece si reciclează.
Atât de tânără şi totuşi undeva,
o senzaţie de deja-vu
care zgârie.
Pe străzi revoltă,
peste graniţe război,
dar aici, în cartierul industrial,
doar urlet de marfar
şi mici răfuieli
între cerşetori.

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puneţi flori pe tancuri...

Bat aripi de oţel în croncănit de pradă
Ghidate de irozii cu sânge de reptilă,
Cu tropot de bocanci şi tancuri pe zăpadă
Se-ntină pacea lumii în scrâşnet de şenilă...

Şi lupii hrăpăreţi pândesc să-ntindă gheara
Să pună stăpânire dincolo de hotare,
Prin gurile de tun şi-arată colţii fiara,
Cu flăcări de balaur împrăştie teroare.

Noi nu mai vrem război căci l-au trăit părinţii
Şi-au sângerat prin şanţuri sub gloanţe şi obuze,
Alţii-au căzut pe front muşcând pământ cu dinţii
Şi-aveau copii acasă... Mureau cu ei pe buze...

Şi-atât de greu a fost bocancul sub imperii!...
De-aceea pacea-i sfântă şi sfântă-i libertatea,
În creanga de măslin e timpul învierii
Şi doar Hristos mai poate să apere cetatea...

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalmul doi

O ţară pe care-o porţi cu tine-n buzunar
de la un aeroport la alt aeroport, o ţară
care există doar în amintirea
unei arome, doar într-un vechi timbru poştal,
ţară care-acum e sigiliul sângelui ştanţat de cineva
căzut pe caldarâmul înfierbântat de soare. Cine e posesorul
acestei proprietăţi? Cine are dreptul
la o singură evadare prin fereastra spartă
şi la o sută de decolări? Cine e posesorul cheii
de la Porţile Raiului? S-a deschis ea vreodată?
Deschid ziarul, computerul,
un cont şi nevoia de a medita
la toată teroarea din lume –
în această dimineaţă traversez împreună cu copilul meu strada,
purtând pe capetele noastre de indian văluri palestiniene.
Cu ce plătim? Pentru ce fel de
răsplată? Aş vrea să-i conturez forma
" scuturată printre file şi mirări...
zburând pe şrapnel şi pe aripile păsării...
captivă-între baionetă şi vânt.

[...] Citeşte tot

poezie de Mahmoud Darwish, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossa pruncilor orfani

Priviţi, oh, oameni, lumea asta mare!
Vedeţi şi stăpânire şi teroare,
Vedeţi huzur, ori lacrimă de prunci,
Pe chipuri obosite cute-adânci...
Vedeţi copii înfometaţi şi goi
Scârbiţi de suferinţă şi nevoi.
Câte orori în lumea asta, Doame!
Mor prunci de frig! Oh, pruncii mor de foame!

Priviţi, oh, oameni, lumea asta mare!
Rana ascunsă-n suflete nu doare?!
Nu doare plânsul, noaptea, sărăcia?!
De ce trăiţi atunci în România?!
În parcuri, pe poteci, atât de singuri,
Copiii străzii trec prin anotimpuri,
Cerşind un colţ de pâine, ori o haină.
Voi nu-i vedeţi?! Ori nu-i băgaţi în seamă?

Vedeţi şi stăpânire şi teroare...
Închideţi uşa celui care n-are.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iluzia căldurii

Dacă nu m-aş mai trezi

n-aş mai putea face diferenţa

dintre ce-i real şi ce-i vis,

îmi zic, pierdută-n peisajele rurale,

într-un bus supraaglomerat,

cu drumul denivelat

dedesubt transmiţând vibraţii în fiecare fibră,

dacă nu m-aş trezi

într-o zi, printre pernele pufoase

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandra Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea păcăleală

Ce mare zbucium, ce vâltoare! Multime-aceea derutată,
Ca un potop se adunase şi ca o mare-nvolburată.
Părea un fluviu scos din matcă, sălbatic şi nestăvilit,
Strigau cu toţi, plini de sperantă că ziua mare a sosit.
Toţi au crezut că e momentul, că şansa e de partea lor,
Istoria doreau s-o schimbe, să schimbe drumul tuturor.
Pe harta lumii toţi să strige cu fruntea sus şi clar "prezent",
Să nu mai stea să-ngenuncheze la porţile din Occident.
Popoare-ntregi păreau uimite şi nici nu le venea să creadă
Că ceasul a-nceput să bată, balaurul stătea să cadă.
Şi capetele-i, rând pe rând, îi sunt taiate fărâ milă,
Când pare că îşi dă sfărşitul, constaţi că încă mai respiră
Şi furios se zvârcoleşte, cu multă ură varsă foc,
Tot ce atinge, nimiceşte, şi nu se lasă-nvins deloc.
Cum zboară gloanţele nebune, lovesc de unde nu gândeşti,
Pluteşte peste tot teroarea, spre casă drum nu mai găseşti.
Deruta este generală, nu şti de cin'să te păzeşti,
Nu şti cine-ţi mai e duşmanul, cu cine să te sfătuieşti.
Nu înţelegi de ce zăpada cu sânge este înroşită
Şi nebunia celor mari, de nişte tineri e plătită -

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Dobrin din Ţara lui Papură-Vodă (decembrie 2000)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încetaţi!

Oh, voi, oameni însetaţi
De a focului putere
De pustiuri şi tăcere,
Încetaţi, voi, încetaţi!
Ori văzând cum lumea piere
Pentru voi e o plăcere?!

Vreţi să treceţi în nefiinţă
A omului conştiinţă?
Terra, frumoasa planetă
S-o distrugeţi c-o rachetă?
Vreţi să faceţi un dezastru
Din Pământul nostru albastru?!

Catastrofa de-o iubiţi
Şi de vreţi apocalipsul,
Vreţi la luptă să porniţi,
Ca să vedeţi paradisul
Şi să vă-nfăptuiţi visul?

[...] Citeşte tot

poezie de Cornelia Georgescu din În căutarea omului (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!