Citate despre nas și picioare, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la nas și picioare, dar cu o relevanță mică.
Facebook comedy
stă în picioare și folosește oglinda
drept tastatură: cu degetul mare & gros
atinge ochii și buzele ochii și buzele
mai rar se apucă de sinele nasului
mai rar se deretică în urechi
până când
locul său în oglindă îl ia
un altul care stă în picioare (?!) și(-i) folosește
oglinda. în care îl râde în care îl dă
la o parte
e un loc cu multă mătreață cade acolo
mai stă până când
îi vine rândul din nou: se postează
cât ai tasta cu picioarele depărtate în fața
fețelor sale
moarte totuși de râs în beneficiul vieții
care și ea se caută în oglindă
dar numai și numai în
dreptând stângăciile tenului. vag iritat
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pătații
Fluturașul văd că are
Pete mici pe aripioare,
Ciupercuța brumărie,
Patru, cinci pe pălărie.
Șapte văd pe buburuză,
Opt pe pupăza mofluză.
Pete au și purcelușii
Și motanii, jucăușii,
Iar lățosul de Grivei
Pe blăniță are trei:
Una-n frunte, alta creață,
Pe piciorul drept din față
Și pe stângul dinapoi
Încă una, însă voi,
N-aveți pete, vă spălați,
Ca să fiți mereu curați.
Doar la Nelu, iată-o pată
Pe năsuc, de ciocolată!
poezie pentru copii de Vasile Larco din Cartea copiilor cuminți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești bătrân, tată William
"Ești bătrân, tată William," zise tânărul, "un handicap,
Iar părul tău e alb în întregime
Și totuși continui să stai zi de zi în cap
Crezi că, la vârsta ta, așa ceva e bine?"
"În tinerețe,"-a răspuns bătrânul celui care-l intervieva,
"Mi-a fost teamă să nu-mi provoc vreo daună la creier;
Dar acum, când știu sigur că nu posed așa ceva,
O fac zi de zi, fără griji pentru valorosul givaier."
"Ești bătrân," a zis tânărul, "dar nu știu cum,
Deși te-ai îngrășat mult, chiar peste poate,
Faci încă triplu salt înapoi cu șurub
Spune-mi, te rog, ce puteri te-împing din spate?"
"În tinerețe,"-a zis înțeleptul, scuturând cheia cenușie
"Mi-am păstrat picioarele suple ca o păpădie
Folosind acest unguent un shilling pe cutie
Dă-mi voie să-ți vând câteva bucăți și ție."
[...] Citește tot
poezie clasică de Lewis Carroll din Alice în Țara Minunilor, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sentința-i divină
Raiul pe cealaltă parte ne-a catapultat în moarte
Frunze vai pline de toamnă banii zilnic ne condamnă
Ne-nvârtim în jurul cozii toți și genii și nerozii
Unul dacă face-un pas altu-l trage jos de nas
Unde naiba te trezești te dai înger între pești
Cu țeapa sar toți pe tine de-aia cică sunt albine
Însă mierea lor e ura băga-le-ai în coastă sula
Să vezi dacă au curaj să te facă dac și azi
Ori cu coada-ntre picioare o tulesc peste hotare
poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plimbându-l pe Rufus
Îmi plimbam câinele
S-a oprit să-i adulmece
Cutia poștală vecinei mele
Care părea cam stânjenită
Văzându-i nasul acolo
Așa că mi-a zâmbit și-a plutit grațioasă
Spre protecția oferită de casa ei
De unde
A sunat la poliție
Reclamând abuzul la care a fost supusă
De câinele meu când și-a ridicat piciorul
Expunându-și podoapele
Fără niciun fel de considerație față de persoana dumneaei
Iar acum chiar nu știu cum să închei povestea asta...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei "frumoase": Nu există femei urâte, ci doar bărbați care nu știu să aprecieze frumusețea...
Mare, grasă, lată-n șolduri,
Parcă-i luată de la solduri;
De-o măsori, la ea lățimea
E mai mare ca-nălțimea.
Iar această bașoldină
E un munte de slănină,
Cu picioare scurte, groase,
Aspre, dure și păroase,
Labe mari la cea gurmandă,
Încălțări doar la comandă
Și atârnă de-al ei trunchi
Țâțe mari pân' la genunchi...
E atâta de umflată,
E așa de gogonată,
Că atuncea când pășește
Parcă se rostogolește.
Când ea merge, șade vântul,
Se cutremură pământul.
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (13 octombrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sursă de inspirație
e cafeaua care uită să se răcească
în cana ajunsă lângă pânza pictată
printre liniile pierdute îmi ține
companie arta întinsă pe cartonul
unde voi reuni patimile ascunse
am trecut de la neoexpresionismul
lui basquiat plecat în altă parte
fluier să mă inspir și ochii caută
picioarele femeii care zâmbește trotuarului
linia lor pare trasă de braque
cafeaua mă aburește din față
se termină undeva nasul vecinei
care pornește brusc de lângă buze
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
dacă mori din iubire
ea se-neacă în plictiseală
cu părul ei negru alungat
din ochii verzi cu regularitate
dacă mori din iubire
poți să devii etern într-o cronică
pe care o poate ea citi așteptând
băiatul care aduce pizza
dacă mori din iubire
ea visează că se plimbă
cu iahtul sub luna strălucitoare
pudrându-și nasul discret
dacă mori din iubire
ea o zâmbească trecătorilor
cuceriți de frumusețea picioarelor
care poartă pantofi negri
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blesteme
(Tudor Arghezi)
Ușure, prin leșia dimineții,
La ceasul cînd se iscă precupeții,
Am fost lovit din trecere o babă
Ce se ivise-n calea lumii, slabă.
Gîndul, rămas în urma mea,
O a ghicit zicînd pre ea:
În două surcele de vreasc să se facă
Picerele tele, făptură buimacă.
Presni-ți-ar timpanu',
Să n-auzi cînd trece traivanul.
Să uiți la cetanii tipicul
Si psalmii în zi de Crăciun.
Să n-ai după masă tutun.
Să-ți pută buricul.
Vedea-te-aș în vreo fițuică
Pus cu litere de-o schioapă.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străinul își făcuse apariția cam pe la începutul lunii februarie, într-o zi geroasă, cu vânt șfichiuitor și cu ninsoare deasă de altfel ultima din anul acela. De la gara din Bramblehurst o luase pe jos, tăind drumul peste câmp. Într-una din mâinile-i vârâte-n mănuși groase purta un geamantan mic. Era înfofolit din cap până-n picioare, iar marginea pleoștită a pălăriei de fetru moale îi ascundea în întregime fața, făcând săi se vadă numai vârful lucios al nasului, zăpada i se adunase grămadă pe umeri și pe piept și-i împodobea geamantanul cu o creastă albă.
H.G. Wells în Omul invizibil
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Referendum
De când ne-am specializat să-nvârtim democrația,
Duși de nas am tot schimbat dregători în România,
Cu mai buni, de pus la zid, negustori ultracinstiți,
Sau cu vr'unul mai avid decât ceilalți parveniți,
De la cei dotați cu școli, cu un bac, un doctorat,
Masterate de doi poli, puse-n rame de-un carat,
Pân' la ăi de au vece și celulă gratuit,
Sau pușcăriabili ce sunt pe muchie de cuțit,
Încât nu ne mai mirăm, stând pe loc într-un picior,
C-am ajuns să câștigăm experiență-n viitor,
Știind bine a vota și-a alege... mai ales,
Chiar de unii-ar sabota, tot ai noștri-s care ies!
Numai că acum, se pare, o dilemă ne-a blocat,
Tre' s-alegem cu ardoare, ditre doi iluștrii-n stat,
Unul care-i suspendat, învățat fiind cu sfori,
Și-altul care l-a săpat, însa e cu capu-n nori,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Joc la soare
Iată lanul cu lalele
Unde stau doi pui de lele.
Lelea-i mică, cu ilic
Și cu nasul foarte mic.
Nici băiatul nu e mare,
Are ghete în picioare,
Are nasturi în perechi
Și o șapcă pe urechi
Ce râzi, lele-așa de tare?
Stai mai bine în picioare
[...] Citește tot
poezie de Joc la soare din poezii.ro
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un imn preasfintei gramatice
Te salut pe tine, articol cauzal și omogen,
Indirect contras în fraza cu subiectul epicen!
Voi, interjecțiuni concrete și-optative principale,
Rădăcini prin apoziții singular adjectivale,
Voi, cantitative abstracte subiective-n viitor,
Unipersonale-n modul cu plural hotărâtor,
Vă salut! Și tot asemeni te salut, o, prezumtive,
Număr genitiv în cazul numelor intranzitive.
Tu, obiect concret și simplu, tu, circumstanțial de loc,
Locativ pasiv, conjuncții, complimente reciproc!
Unde să găsesc puterea de-a trăi, de nu la tine,
Gen subordonat prin verbul reflexivelor suspine?
Cardinale acuzative, virgulă și period,
Două puncte adversative strict coordonate-n mod
Și superlativ prezinte derivat din vocative,
Prin vocala secundară cu terminațiuni pasive,
Declinări adverbiale negative-n absolut
Cu perfecte adversative sufixate-n atribut,
Relativ invers compuse prin adverbe ca moțiune,
Pozitiv improprii-n număr, ori neutre, ori comune,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-i tai din gheare
Vezi, mâinile acestea muiate-n pământ
au rămas doar niște arcuri care închid pieptul
și, ce ai mai putea face acum toamna
decât să bați aerul ca apa în scocurile morii
și să-ți respiri nisipul din clepsidrele debusolate
în palme se scurtează liniile și degetele rămân încovoiate
cearcănele ochilor sunt cearcăne de stele din nopți spălăcite
ai ridurile adâncite subtil pe frunte
și în picioare o lipsă ascunsă de echilibru
nu-i nimic că moartea se apropie senilă
în țipătul păsărilor de noapte deasupra casei
ori murmurul veșniciilor iernii care te cheamă
tu vrei să rămâi acasă departe de cețurile care-ți curg pe retină
poate să-ți șuiere vântul la fereastră
să-ți fie trase săniile de cai înaripați
e un semn ca nu trebuie să fii pe drumuri
să te găsească moartea plecat
mai degrabă să-i pui busuiocul sub nas
să-i tai din gheare
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (25 februarie 2010)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri de dimineață
Poate e numai vântul,
Poate sunt numai apele,
Vânatul vânt printre munți,
Apele grele vuind
Pe prunduri, sub stele.
Sora mea, dormi,
Nu mai umbla prin odăi,
Nu mai atinge perdeaua
Făcând-o să tremure,
Nu-mi ameți și mai mult
Amintirile.
Sora mea doarme. Aud
Răsuflarea ușoara. Și totuși
Umblă cineva prin odăi,
Nevăzut îmi șoptește întruna
Șoapte ce nu le-nțeleg,
Atinge perdeaua subțire
Făcând-o să tremure
Și-mi amețește mai mult
[...] Citește tot
poezie celebră de Nicolae Labiș (1956)
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăurașul
Micuțul abia se ținea în picioare. Totuși, extras
de lângă mama lui și din mirosurile grajdului,
el reușea să impresioneze prin superba lui mândrie,
reprezentând promisiunea unei viitoare suveranități, ilustrată
de felul în care, deși lipsit de coarne, încerca să ne-împungă.
Lumina neîndurătore-a soarelui reflectată pe cocenii de porumb
se-îmlânzea căzând pe coapsele lui.
Era prea semeț pentru o vârstă atât de crudă.
Mă ducea cu gândul la detronatul rege Richard al II-lea.
"Nu investim bani decât în vițelușe", a decretat Freeman.
Martor fiind, preotul și-a frecat nasul, eliberând patetic
aburi pe nări în aerul încremenit al zilei.
"Mare păcat," a oftat el.
Privirea mea a trecut dincolo de pălăria lui, către cerul gol
de deasupra ghemului întunecat de oameni
și a tăurașului care urma să primească prima lovitură.
Izbit,
tăurașul s-a opintit pe piciorușele din față,
[...] Citește tot
poezie de Irving Layton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ghiers despre grandoarea Măriei sale
călărețul dă pinteni murgului bălan
e tot mai chipeș cu fiecare an
de călăreț e vorba de puștiul cel bălai
pe care când îl vede domnița strigă vai
și-și coperă năsucul cu o năframă albă
jupânul ei boierul își zdrăngăne o salbă
cătând prin colbul sur de dinspre miazăseară
e chipeș, nu zic (și are mustăcioară)
dar nu știu care-i noima de i se zice Mare
când el măsoară cel mult vreo trei picioare
păi ce să zic mărite răspunde jupânița
și repede roșește și-i tremură cosița
poezie de Călin Hera
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marele trauler negru
Cel mai bun trauler cu care-am înfruntat valurile bubuitoare,
O, ce fericire, Doamne, ce fericire
A fost un trauler negru c-un echipaj dornic de-a fi mereu pe mare
Cântați, mardeiașii mei, hai, să-începă păruiala.
Era acolo un diavol bătrân cu nasul spart
O, ce fericire, Doamne, ce fericire
Era trecut de-optzeci de ani. Era perechea mea de cart
Dar, cântați, mardeiașii mei, hai, să-începă păruiala.
Naufragiase-n martie, anul trecut, într-un ghem de furtuni polare
O, ce fericire, Doamne, ce fericire
L-am întrebat bătrânul schilod dacă gerul îl mușcase de picioare
Cântați, mardeiașii mei, hai, să-ncepă păruiala.
Și bătrânul diavol (ani, avea cel puțin nouăzeci)
O, ce fericire, Doamne, ce fericire
A zbierat, "O, erau calde ca o felie de pâine arsă, nicidecum reci"
Hei, cântați, mardeiașii mei, hai, să-începă păruiala.
[...] Citește tot
poezie de Alfred Noyes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna ca o primăvară
În ușița dezghețată,
Râde iarna descălțată,
Iar pe umeri, ca decor,
Poartă șal strălucitor.
O șuviță mai rebelă,
Pe obraz, ca santinelă,
Îi dă undă de mister,
Doar un vânticel sever,
Trece și o saltă-n sus!
Zbenguindu-se s-a dus,
Că zâmbește soarele
Și-i moaie picioarele.
Ursul s-a foit prin perne,
Corbul spune baliverne
Unui pițigoi sprințar,
Ca ieșit și don* Țânțar,
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii din noi să trăiască
din nou copil
mă întâlnesc cu toți copiii
de pe strada mea
deși mult prea înaltă mă iau de mână
mă prind în cerc
desenăm pe asfalt șotronul
căutăm o piatră cât mai netedă
o găsim repede orașul e plin
sărim în pătrate
ca în canapelele din apartamente
ne ducem ne întoarcem
strigăm facem galerie
suntem chiote și inc
ne plictisim repede
alt joc alt freamăt
alt desen
cu alte haine alte trăsături
suntem tot noi
ne-au crescut mâinile și picioarele și nasul
încercuim pământul
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre nas și picioare, adresa este: