Citate despre nebunie și prezent, pagina 2
Riscul iubirii
Omule,
m-ai fi crezut nebun, dacă ieri ți-aș fi spus
că iarba e albastră?
Ai fi crezut că sunt nebun?
Și totuși ieri
iarba era atât de albastră!...
Dar m-ai crede
dacă ți-aș spune acum
că iarba nu mai e albastră?
Nu, nu mai are nici o culoare;
nu mai e nici măcar galbenă, înțelegi?
nu mai e nici neagră.
Dacă ar avea o culoare
ar însemna că trăiește,
dar nu se poate așa ceva,
azi nu poate să trăiască
... poate... mâine.
poezie de Adriana Bădiță din Zbor frânt (1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înălțarea domnilor
Se nalță domnii-n ritm nebun,
Partidul e al lor patron,
Azi sunt baloane de săpun,
Dar mâine-și iau și avion.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Vărsătorul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pseudoabsolvent (anapestic)
Azi cu diploma sa de carton,
Când un job ar dori e-ocupat:
Nu-i atât de nebun un patron
S-angajeze un simplu ratat!
epigramă de Mihai Haivas din Joc de picioare în cinci ritmuri (2017)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vitezomanilor
Mulți nebuni sunt azi în trafic,
Parc-ar fi descreierați-
Se grăbesc s-ajungă-n "grafic"...
Pentru-a fi descarcerați.
epigramă de Neculai Ionașcu din Când pleaca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mândria de a fi bunic
În viață am făcut de toate
Și-s mândru azi că pot să spun:
Ascultă sfatul meu nepoate...
Iar el candid: Da' ce-s nebun?!
epigramă de Gheorghe Gurău (decembrie 2014)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oh, România...
Oh, România mea scindată,
Te lasă hoții-aceștia fără puls,
Te-mpleticești ca o drogată
Și încă nu le este de-ajuns!
Te-au terfelit de două mii de ani,
Pe rând, tătarii, turcii, hunii
Și le-ai zâmbit infamilor golani,
Iar azi te-njosesc, din nou, nebunii.
Bogată și fecioară ai fost,
Dar inamicii încă te-au pândit
Și-ai îndurat, fără vreun rost,
Destinul inuman de osândit.
Oh, România mea frumoasă,
Batjocorită de jivine,
Recheamă-ne pe toți acasă,
Să te refacem din ruine!
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sânziana
Luna își imbracă mantia de stele
În văzduh se-ncinge dans nebun de iele
Peste câmpuri crude mii de zâne bune
Florile de aur le-mpletesc cunune
Umbre fermecate în cămăși de lapte
Cântă și descântă binele în șoapte
Ape cristaline și pământul moale
Dulce se-nfioară sub tălpile goale
Este noaptea sfântă, crânguri și poiene
Sunt altar de magic cor de Sânziene
Dansul lor în noapte-l roagă pe ursit
Flori de aur galben poartă spre iubit
Nu privi spre ele de le-auzi chemarea
Sunt nepământene, ceată din visarea
Zărilor străine, zâne fără moarte
Orb tu vei rămâne, mut pe jumătate.
[...] Citește tot
poezie de Cristina Iuliana Ciurlan
Adăugat de Cristina Iuliana Ciurlan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemul fericit
Azi ce aș putea să fac
Nebun și fericit
Contemplez cerul
Cu privirea ei de nedefinit
Și gânguritul unui copil
Ce-mi zâmbește
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciudățenii (anapestic)
Cum eram chiar nebun după ea,
Azi consider c-a fost un capriciu:
Întâlniri să-mi tot dea la ospiciu
Și la care nicicând nu venea.
epigramă de Mihai Haivas din Joc de picioare în cinci ritmuri (2017)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrucât în reprezentarea unei asemenea nebunii prefăcute trebuie să se țină seama numai de momentul prezent și nu de trecut sau viitor, accentul se va pune pe cuvinte și nu pe sensul unei fraze în ansamblu. Când vorbește de război trebuie să reprezinte războiul, când vorbește despre moarte, moartea.
citat clasic din Claudio Monteverdi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel din urmă vis
O visul meu cel mai slăvit,
Frumos și cel din urmă,
Așa cum dulce te-ai ivit
Te stinge și te curmă.
Căci e demult de când am pus
Inimii mele pază,
Și-i mult mai mult de când i-am spus
Iubirii să nu crează.
Și prea târziu să mai aprind
Azi dragostei făclie,
Și-n mintea mea să mai cuprind
O dulce nebunie.
Destul c-o clipă l-am iubit,
Și-o clipă i-am dus dorul,
Te stinge vis cum te-ai ivit
Stingându-mi și amorul.
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Închinare
Ridic paharul, iată, cel dintâi
Și-n cartea mea... de căpătâi,
Amestec nebunia cu talentul,
Trecutul, viitorul și prezentul.
Pun magice metafore în vers
Și le arunc, apoi, spre univers,
Fire de dor... și puf de păpădie,
Un inefabil zbor spre veșnicie.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alo? Ați greșit numărul
Un abonat cândva dacă-l căutai,
Sunai la 03 și îl găseai.
Azi însă, te-apucă nebunia,
La 03 răspunde... România.
epigramă de Mike Farkas (8 septembrie 2008)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tabu de mâine
Groaznic, am prins iar dimineață,
Teribil, vreau un week-end iar
Nebun, tai luni din calendar...
Nenorocit, alt an sărbătoresc, să mai sfârșesc din viață.
Cu mintea tâmpă într-o minciună,
Bezmetic fug spre nou, ce trece...
Un imbecil, în loc să încerce,
Prostul, să-și cumpere-azi definitiv, c-un viitor arvună?!
De greva timpului o fac cu voi, azi... mâine se amână?!?
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vai! chip frumos; vai! caldă și gingașe privire
Vai! chip frumos; vai! caldă și gingașe privire;
Vai! fără seamăn farmec al mândrelor purtări;
Vai! dulce grai, tu care orice trufașe fire
Smerit-ai, și-ai dat celui slab 'nalte cutezări!
Vai! galeș râs în stare atâtea răni să-mi facă,
Încât doar moartea-i soră, azi, gândului nebun!
Suflet regesc, prea-vrednic să fi domnit o, dacă
Acest netrebnic secol ar fi slăvit vreun bun!
Voi, numai voi suflare și flacără-mi sunteți;
Lipsit de voi sunt astăzi și-n cazna astei vieți
Dureri mai mari nu aflu de cari să fiu învins.
Mi-ați dat speranțe, doruri în suflet mi-ați aprins
La ceasul despărțirii de farmecul acel;
Dar vânt de moarte luat-a cuvintele cu el!
sonet de Petrarca din Sonete (1959), traducere de Sebastian Lascăr
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povești cu tâlc, povești adevărate...
Povești cu tâlc, povești de care
Cu haz ai vrea să-ți amintești,
De domnul Iorgu Zăpăcitu,
Director mare la Scaiești.
Acum, avea el, ani, o sută
Și soața nouăzeci și patru,
Iar nebunia îi cuprinse...
Pe ea, o țintuise patul...
O țintuise și uitarea
În vremea anilor târzii,
Când patul, după ea, fusese
Un cuibușor de nebunii.
Și-i spuse:
- Ți-amintești, bărbate,
În pat, când noi ne sărutam?
Cum făceam sex pe săturate?!
- Ce tânăr și ce prost eram!
[...] Citește tot
pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
About me (Despre mine)
Învălmășeală-n mine pe anotimp de iarnă,
Revoltă în organe și ploi de sentimente
Îmi tulbură duhul ce a purtat o rană
Și inima cu împliniri absente.
Unul către altul strigă laolaltă,
Nu au loc de mine să-și spună durerea...
Ce se-ascunde-n mine nu se va ști vreodată,
Cum și slăbiciunea mi-ascunde puterea.
A curs nebunia din a cupei dramă,
Răstignirea vieții fost-a peste mine,
Sărutată crud de a vieții palmă...
Soarta alungată iată că revine.
Poveștile-n cristale răsar când timpul a sosit;
Un adevăr a fost ascuns din prea multe motive,
Destinul ce a fost furat, azi s-a împlinit,
Iar autorii săi cei mândrii, sunt astăzi de rușine.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Nebuni fără păcate pe drumuri diferite
Cândva în armonie cu-ntregul Univers
Azi umbre ponosite cu suflete spoite
Trofee pe altarul destinului pervers.
catren de Maria-Magdalena Stan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
mai pun un plic in posta de taceri
rog timpul sa se-adune cum o fi
scrisoarea s-o citeasca pana ieri
ca azi am chef nebun de a trai
poezie de Elena Tibrea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza bolnavă
De ce ești astăzi, Muză, atât de-ndurerată?
Ce vis urât al nopții în minte ți-a rămas?
De ce trec laolaltă pe fața ta-ngețată
Fiorii nebuniei și-ai spaimei fără glas?
Ce-nveninată iasmă, ce spiriduș sprințar
Turnata-ți-au în suflet iubire și-ntristare?
Cu pumnul lui despotic, ce-ncrâncenat coșmar
Te-a prăvălit în fundul Minturnei legendare?
Aș vrea să-ți fie sânul un cuib de calde vise,
Să-i simt mireasma tare, cu iz de sănătate,
Și inima pioasă să ți-o ascult cum bate
Cu ritmul plin din versul pe care-l stăpânise
În evul antic, Febus, părinte-al poeziei,
Și Pan, culegătorul de roade al câmpiei.
sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al. Hodoș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre nebunie și prezent, adresa este: