Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

noapte și porturi

Citate despre noapte și porturi, pagina 2

Textele de mai jos conțin referiri la noapte și porturi, dar cu o relevanță mică.

Balada fermecătorului Port Sydney

Fermecătorul Port Sydney
Râde vesel spre cele patru zări,
În frumosul Port Sydney
Acostează nave din fel de fel de țări;
N-o să mai vezi astfel de frumusețe
Oricât ai naviga împins de val, de vânturi...
Este unic însoritul Port Sydney,
Aici, la capăt de lume, sfârșit de pământuri.

Negurile nopții se-aștern
Peste orice port cu glorios renume,
Dar luminile din Portul Sydney
Sunt cele mai strălucitoare din întreaga lume;
Un asemenea oraș înstemat de rubine
N-o să mai vezi oricât pe ape-o să te vânturi,
Sunt unice luminile orașului Sydney
Aici, la capăt de lume, sfârșit de pământuri.

Trebuie să plec spre Londra mohorâtă
Unde-n port nu poți vedea lumini,

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Propedeutică

Puteam să-mi propun – pedant – o poiană pustie de pași de păstori:
petale placide schimbând între ele polen precum sărutările miri;
pistiluri pândite de putrede plăgi, púhave piei fără pori;
suple stamine suav sufocate de spori –
ca să pot intui – inocent – impostura iubirii.

Învățam îndărătnic – să-ndur când se-nalță și mă înconjură curți de-nchisori,
crescute contabil, ca vârsta-n copaci, tot conform unui cod de criterii:
curbe ce curmă cuvinte, cantate, convingeri, cernind cai și căi și culori;
cercuri de cer cercănate concentric de ciori –
ca să-ncerc să pricep – imprudent – paradigma puterii.

Ezitam să evoc evadări și eranțe extreme, escortat în exil de eroi cu eterne erori:
porturi, patimi, povești, porți, parabole, punți, pirați și primejdii;
nocive năluci – nave negre, nedemne de nimb – născând nebunește din nori;
atoli anulați, epurate elanuri, cenzurate comori –
ca să știu cum să neg – insolent – noțiunea nădejdii.

Sufeream sugerând – simetrie sinistr㠖 siluete și spectre: suspecți de simbóluri în spânzurători;
pentru fiece punct cardinal, semafor al speranței, câte-un leș aderând unei funii;

[...] Citește tot

poezie clasică de din Arte & Meserie (1979)
Adăugat de SilviaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiA fost scris un comentariu până acum.
Spune-ți părerea!

Cascada

Apă și om,
voi sunteți eterna mișcare!
Voi sunteți goana neostoită: voi sunteți spiritul!
O stâncă nu rămâne neclintită, un zeu nu rămâne deasupra:
strălucirea voastră despică blocurile de granit,
sub vocile voastre plesnesc tăcerile morții.

O cascadă, tu, dans de perle,
din trunchiul tău de apă, unicul, prăvălit,
înflorești pe pământ milioane de ramuri fluide!
Te dăruiești otrăvitei urzici din șanțurile drumurilor,
înalți fântâna verde, țâșnitoare, a palmierului,
în roua ta se răcorește floarea de nu-mă-uita,
iar unsurosul măslin te soarbe cu pompe de-aramă.
Tu ești nemărginita iubire a pământului!

Așa vreau și eu, nemuritoarea-ți iubire,
să curg în șiroaie și să mă revărs peste omenire:
de jos, din singurătate, de jos
înspumat, să mă retopesc în iubire

[...] Citește tot

poezie celebră de din Poezia germană modernă (1967), traducere de Petre Stoica
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Farul Minot's Ledge

Ca o haită de lupi spectrali, norii suri
Gonesc hăituiți înaintea furtunii;
Sub cerul gol și-amenințător, în urletele nopții,
Se înalță farul cu ochi roșii ca tăciunii.

Cu degete-alunecoase, valurile se-agață
De turnul masiv, urcând și căzând; latră
Fel de fel de blesteme, se reped cu furie
Năucă spre zidul puternic de piatră.

Sus în turnul singuratic se află el,
Paznicul și păstrătorul luminii:
Tăcut și înfiorat, aude cum moartea-n
Bezna lumii-și asmute,-njurând, câinii.

Viforul de spumă albă bate-n tăblii
Ca o fantomă jilavă, care-n rafalele de vânt,
Vânată de vrăjmași, caută-un ungher
În care să se ascundă cât mai curând.

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zi si noapte fără lumină

dumnezeu prin iarbă culege licurici
îi lipește pe cer într-un bloc de desen
în colțul din dreapta sus
păpădie răscoaptă
pe fața nevăzută lumii
o gutuie rostogolindu-se
soare lună stele scrijelesc jumătăți
în jurnalul bătrânului

a făcut luminători peste tăria cerului
vărsat de vânt în pânza artistului

pietrele două câte două împrerecheau morminte
după fotografia unor intenții
în El crește nisipul
se adâncește în tine
blesteme pe limbile ceasului
crucea
ultima vegeteare
în pământul răbdărilor

[...] Citește tot

poezie de (1 martie 2018)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Flotila de baleniere

În urale, balenierele-au părăsit portul
Când vântul dinspre țărm bătea spre mare –
Și lumea se-ngrămădea pe cheu și saluta
Flotila care se avânta într-o aventură uimitoare.

Pentru că erau acolo PORUMBIȚA și GÂND BUN
(O, vântul dinspre țărm bătea spre mare!)
Și POLLY DIN SLEIGHTS cu velele ei noi;
Eu doar spre MARY JANE priveam în acea zi de sărbătoare!
O, căpitanul Thwaites de pe MARY JANE,
Când vântul dinspre țărm bătea spre mare,
A ieșit de-atâtea ori cu nava lui în larg,
Era omul care onora orice provocare.

Erau acolo Jack din Grosmont și Tom din Staith,
(O, vântul dinspre țărm cum mai bătea spre mare!)
Jim din Hayburn, Wyke cel Arătos – și mai era
Robin Hood Will, flăcăul meu făr-asemănare.

Willy-al meu m-a sărutat în fața tuturor

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Titanicul

În vreme ce naviga din zori până-n amurg, un palat pe apa de opal,
I-or fi șoptit oare valurile din prova-i mândră care va portul ei final?
Că voiajul de nuntă se va sfârși-ntr-un liman calm, adânc, coraligen,
Unde după șocul coliziunii va acosta la dana somnului etern?

Dar numele ei se va pomeni în veci, avertisment pentru alte nave,
Cum inima-i a fost spartă de loviturile topuzului de cristal, grozave,
Cum în maiestatea-i, fără egal încă, și-a plecat capul neajutorată
Și cu lumini și muzică în giulgiul mării a plonjat îmbujorată.

Oare strălucirea și visele, jumătate-mplinite,-n zilele care s-au scurs
Trezit-au gloria sădită-n sufletul omului de Divinitatea cea de sus?
Pentru că impregnați de harul iubirii, atinși de-un mir scânteietor,
Bărbații s-au regăsit în eroism ca-ntr-o normalitate a firii lor.

O, miezul acelei nopți stranii și solemne – cu aisberguri la ferești –
Când Moartea, rece și pală, privind drumurile noastre omenești
A văzut puterea Morții-nvinsă de-o Doamnă decât ea mai mare,
Viața veșnică deschizând ușa noilor sosiți de pe mare.

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tassos noaptea 24.07.2019

Se nasc în porturi primele lumini
Și munții-s flăcări vii în depărtare;
A coborât un zeu al liniștii în mare
Și-oftează-a dor pădurile de pini.
În fiecare golf e-o sărbătoare;
Pe maluri valurile-aduc jivini -
Sirene albe ce-amăgesc străini
Prin negurile cu miros de sare.
Un vas stingher străbate calea lunii
Ce se înalță-ntreagă ca un far
Pe continent, iar semnele furtunii
Din glasul spart al vântului dispar.
În mine-aud cum se trezesc străbunii
Greci și pornesc în lungi voiaje iar...

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Charles Kingsley

Ultimul corsar

Anglia-i un loc bun pentru cei bogați și-n funcții plasați bine;
Însă Anglia-i un loc nemilos pentru cei săraci ca mine;
Iar cei mai mulți marinari nu vor avea parte prea des,
De porturi la fel de plăcute ca cele de pe insula Aves.

Erau acolo patruzeci de nave robuste, iuți, cu armament la bord:
Arme albe, puști și pistoale, cu tunuri la babord și la tribord.
Și-o mie de navigatori au făcut legi la Aves, cu bunăcredință,
Pentru-a-și alege căpitanii, cărora le jurau ascultare și credință.

De-acolo ne-am năpustit asupra Spaniolului plin de-aur, de țesături
Bătute-n argint, comori smulse băștinașilor prin groaznice torturi;
Apoi, am atacat căpitanii navelor comerciale, cu inimi de fiară,
Care biciuiau oamenii și-i hrăneau cu coji de pâine-amară.

O! Palmierii în Aves creșteau înalți, iar fructele păreau niște sfere
De aur, păsările colibri și papagalii erau minunați la vedere;
Iar tinerele negrese alergau spre-Aves, să scape de robie,
Și-i întâmpinau pe marinarii sosiți pe marea albastru-sidefie.

[...] Citește tot

poezie clasică de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "The Water Babies" de Charles Kingsley este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar -35.00- 10.99 lei.

Minciuna ca raspuns

Dacă soarele se ascunde dincolo de nori
Iar trupul tău simte răceala nopții,
E timpul să trimiți CHEMAREA…
Desigur iubita te-a lăsat, prea mult singur!
O să mă întrebi, poate, de ce?
Iar eu, sincer să fiu, nu știu decât atât
E timpul să primești… CHEMAREA.
Sigur, totul ar fi trist fără ea! ***

De ce minciuna ne acoperă gura uneori?
De ce trupul ei lung aduce cu sine câteodată bucurie, alteori tristețe?
Și totuși, de multe ori, o așteptăm nerăbdători.
Până și tu, singurule, o aștepți.
Iar ea, vine dacă o chemi,
Vine să-ți țină de urât noaptea, ziua,
Tu, doar trebuie să trimiți... CHEMAREA!
Iar ea vine, cu părul ud și despletit,
mirosind a flori de câmp și a lămâiță,
Vine, să-ți sărute buzele nerăbdătoare
Cu inocența unui copil și blândețea unei maici.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Crăița MoroieniSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Gânduri care nu ruginesc

corăbii de gânduri străbat vaste oceane
în portul cu poeme am poposit și eu
fantezii febrile fac scufundări în mărgeane
icoane de lumină mă ghidează la greu.

știu că rugăciunile vindecă pământul
când Dumnezeu ascultă dorințele noastre
gânduri evlavioase primenesc cuvântul
să zboare prin ceruri ca păsări măiastre.

largi voaluri de lumină suflete înveșmântă
nimeni să nu se simtă golaș și stingher
spiritul meu în cer și noaptea se avântă
în murmurul stelei tristețile pier.

lupt cu bătrânețea nu mă las înfrântă
nu vreau să ruginească speranța de fier.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Toate-s în ordine

În inimă-mi pâlpâie-o durere – nu știu de unde vine,
E ceva legat de mare, de cerul nopților senine
Sau poate de o stea, oricum, cam de așa ceva;
Poate de vârtejul fulgilor de nea, de vântul care-i va împrăștia

Sau de tangajul și de ruliul unui velier pe mare,
Care, evadat din acvatoriul portuar, se pierde-n zare
Luând dis-de-dimineață cap compas spre-ncețoșatul vest,
Cu velele zburător și rândunică-n așteptarea unui zbor celest;

Se-aude parc-o caterincă schițând vioi o melodie,
Un cor de voci îndepărtate, un tremolo de bucurie;
În aer intervine-un fior de frig, ca atunci când, senzorial,
Te-apropii de-un iceberg înalt cât catargul principal;

E-un scârțâit de greement în noapte ca un plâns,
Scos de-o scoabă, de pânzele-ntinse sau de școtele legate strâns.
O, Doamne! Aș da tot ce am ca să plutesc din nou
Pe marea cu vânturi mari, cu ninsori bătându-mi în hublou,

[...] Citește tot

poezie de din VÂNTUL ÎN VELELE GABIER, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Claudia Isabel Vila Molina

O cădere în abis, o nebunie forțată

Strălucirea copacilor aduce imperfecțiune în insule
găsesc acest pământ pe o hartă cu alte morminte
iar perioadele sale lente de noapte – somn, continuu scad
în paharele de lapte pe care le-am lăsat pe masă.
Aș vrea să vă spun că noaptea doare în buzunarele îndoielii
Dar o moarte mai puțin este o moarte de neconceput
Aș dori să visez prin unghiurile laterale ale locuinței
Să creez legături între punctele uitate ale casei
Îmi amintesc porturile traversate de memoria mea
În momentul când luna leagă delicat o ureche
Și apa pătrunde prin găuri.

&
Ești o mică asasină, îmi zici
Îți folosesc corpul drept scut și strâng trăgaciul
uzura și dezamăgirile se supun propriei lor rațiuni de a fi
la o modalitate de a fi sută la sută fericit
fericirea distruge oamenii
vorbești cu mine în timp ce denigrezi ultima verigă
într-un lanț ciudat de evenimente.

[...] Citește tot

poezie de din Din poezia Americii Latine, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandroSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Tudor Gheorghe Calotescu

Pe tărâmul în care stelele cresc din valuri

pentru o clipă mi-am închipuit că te văd
ca pe o afrodită îmbrăcată în rochie de seară
apoi un pescăruș m-a trezit din reveria nisipului
într-un miros verde (parcă a delfin jucăuș)
iar în larg printre luminile din rada portului
un licurici a ieșit mai devreme anul acesta
sau poate e doar un spiriduș
(sssst să nu cumva să realizeze că l-am dibuit)
risipindu-se printre valuri
precum luna în zănateca ei căutarea

toate aceste drept bonusuri
la un hotel de miliarde de galaxii
sunt garanție că nu a fost deloc supărător
să dorm îmbrățișat cu cerul nopții
pe un pat de scoici clevetitoare

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și Cosmosul surâde!...

Și Cosmosul surâde; rozalba Auroră
Aprinde o cerească și falnică Gomoră
În nourii gigantici, monstruoși prizonieri,
Pe care-o adiere îi pune-n libertate,
Redeșteptând din somnul profundelor tăceri
Pădurea, câmpul, valea de plante parfumate
Și soarele din umbra de munți și de talazuri
Și sufletul din umbra de griji și de necazuri.

Nebăgător în seamă din lumea lui sublimă
De oameni cu-o mână, în moarte ș'altă'n crimă,
Soboli în groapa tristă și neagră a vieței
Ș'în faptul după prânzei și'n faptul dimineței,
Imensele neanturi explică și arată.
Lumina, cerul, vraja de valuri și de flori,
Născând din creuzetul de forțe și splendori.

*

Și Cosmosul visează și peste universe

[...] Citește tot

poezie de din revista "Orion" (1907)
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Alizee

Prin porturile și pe țărmurile Insulelor Canare
Se văd micuțe case albe și portocali în floare;
Toată ziua și cât de lungă-i noaptea, răcoritoare,
Adie răsuflarea alizeelor, neobosită și constantă.

Mai sunt vinul roșu, sunetul viorii și berea cu gust de-alune,
Poveștile sărate-ale mării și-o narațiune
A pașilor de dans, tusea velelor pe apele în spume
Și răsuflarea alizeelor, neobosită și constantă.

Mai sunt, noaptea, licuricii și luna gălbuie și frumoasă,
Și în palmierii fantomatici, galeșă și somnoroasă,
O voce care mă tot cheamă, freamătul de mătasă
Făcut de răsuflarea alizeelor, neobosită și constantă.

poezie de din Poemele mării & balade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trotuarele iadului

"Odată debarcat, la Liverpool, voi încasa leafa
Și-i voi spune-adio mării;
Voi curta o fată, la nunta mea va răsuna vesel harfa –
Și-o să m-aciuez colea, pe-o vale verde-a țării;

N-o să-l mai ispitesc pe Davy Jones* din apele sărate,
Iar rechinii n-or să-mi aibă ciolanele pe lista de bucate,
O să crap pietre sau o să-mi întemeiez o fermă de lactate,
Sau o să fac comerț cu lichioruri parfumate";
Așa a zis.

La Liverpool au remorcat vechitura și-au acostat la dană,
Iar casierul a plătit întregul echipaj;
Billy a-ncasat banii, iar banii-au dispărut într-o noapte de hârjoană
Când el a fost regele tavernei, eroul adulat de anturaj –

A curs rom pentru Poll, rom pentru Nan, gin pentru Jolly Jack;
După o săptămână s-a îmbarcat iarăși, parpalec;
A cerșit o saltea, a făcut rost de-o bucățică de sac, un petec
Pe care să-și întindă oasele când nu era de cart și... de mult curaj.

[...] Citește tot

poezie de din Poemele mării & balade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Barbu

O lectură ușoară

suferința își caută armonia sa
în lirism, în misterul naturii, pentru noi
doar o lectură ușoară, pentru mine corul
din întuneric
spărgând ferestre, sticla lor vopsită cu negru

vă încearcă unde pioase, moi
catifelate, poate și o lacrimă
când cânepa nopții mi-e cămașă...
..........................................
poetul nu mai există în realitatea aceasta
el este ancorat împreună corăbiilor
din porturi departe, departe
păduchii, setea, țipătul imploziv aparțin
altui trup insensibil și totuși înfricoșat
de lirism – neștiind a-l numi astfel,
de misterul naturii căutându-l instinctiv
armonia negăsind-o în suferință, nici
în surâs, nici în iluzia că un poet a trecut
vreodată prin trupul lui, părăsindu-l apoi

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Mariana FulgerSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copilărie, poartă-mă...

copilărie,
poartă-mă prin acestă ploaie
și reîntoarce-mă în portul meu pustiu,
în acest gingaș cuib al visului
unde iluziile fără metafore
îmi deschid ferestrele
către toate culorile eternității.
încotro mă duci,
potecă de argint,
viperă târâtoare,
nu mă lasa în gări
cu miros de singurătate,
drumul meu spre casă
fă-l pășune uscată de dor.
lasă-mă sub fulgerul nopții
să simt mirosul aerului
și să străpung timpul
cu platforme astrale
până acolo unde dispar
profeți și profeții,

[...] Citește tot

poezie de (9 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-BucovuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Jack Marlin

Acum la fereastră, unul lângă altul,
Ne bucurăm de liniștea acestei seri,
Urmărind cum mareea vine și se duce,
Cum alintă marea cu tandre mângâieri.

Lumina asfințitului îi luminează chipul:
Cu pipa între dinți, îngândurat,
Un marinar din vremurile de demult,
Un bătrân subțire și înalt.

Cunoștea drumurile mării spre apus
Înainte de-a se-nvârti-n ape-adânci elicea;
Cliperele din zilele navigației cu pânze,
În toată splendoarea lor, le cunoștea.

Vocea lui Jack Marlin e răgușită, pătrunzătoare;
În timp ce cântă privind întinderile necuprinse,
Eu încep să văd velierele altor vremuri
Albind marea cu aripile lor larg întinse.

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre noapte și porturi, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook