Citate despre oaze și visare, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la oaze și visare, dar cu o relevanță mică.
Sunt doar
Sunt doar un om, atât, un om,
Sunt trecător, sunt căutător,
Sunt într-o piesă un actor,
A unora și-a tuturor.
Sunt ca și alții, bun sau rău,
Sunt suflet tainic, visător,
Sunt când în cer sau când în hău,
Sunt muritor și sunt un dor.
Sunt pentru tine... de contează,
Sunt cum e timpul, sunt o frază,
Sunt ploaia rece sau o oază,
Sunt rimele care-mi dansează.
Sunt doar un om și el e pom
Și ea-i o floare, nu-i oricare,
Și el e râu, curge spre vale,
Și-aceeași piesă, râde, doare.
[...] Citește tot
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise ninse
Aș pleca cu un pirat
Sau c-un fiu de impărat
In Maldive sau la Soci
Să adun perle din scoici.
Aș pleca c-un beduin
Oaza să-mi fie destin!
Aș pleca pe o stea stinsă
Să îi fiu lumină-aprinsă!
Utopie, ochii tăi....
Deseori imi dau văpăi,
Mă aruncă-n infinit
De unde ieri am venit.
Născută din apă, lut,
Drag mi-e fluierul s-ascult
Când un soare roșu-aprins
Peste mine vise-a nins!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arși... Foc
Firave trupuri, minți junone
Atât de încrezătoare în mâine,
Au picat azi jertfe cazone
Lui Dumnezeu... în focul câine.
Ajunși pentr-un vibrato sunet,
Să-l aibă un gând de înfiorare,
Au fost străfulgerați ca-n tunet...
Neștiind că moarte oriunde apare.
S-au stins -pe-al indolenței rug
De-un vârf de neam iresponsabil-
Copii, odată prunci de plug...
Azi scrum, în oraș moral instabil...
... Cetatea, înmocirlită-n ban
Cu inocența-i infantilă,
Ajunsă o noapte al meu dușman...
E azi șuvoi de lacrimi, milă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (31 octombrie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
Dacă aș fi un curcubeu,
aș călători mereu,
și-aș visa că pictez munți
și înțelepciune-n frunți.
Daca aș fi un strop de ploaie,
m-aș pierde tăcut prin viață,
să-mi tremure glasu-n văpaie
și-n arșița de dimineață.
Dacă aș fi lumină-n rază,
aș visa la nemurire,
să fiu veșnic caldă oază
cu iz cald de fericire.
Dacă aș fi o lacrimă rece,
aș curge într-un râu secat,
să-i dau alinare dulce
dintr-un tărâm fermecat.
poezie de Daniela Fărtăiș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tărâm de vânturi măturat
O, știu că ne-am iubit cu-nverșunare,
fără s-avem vreo teamă că ar fi păcat!
A fost un zbor de păsări călătoare
spre un tărâm străin, de vânturi măturat.
O noapte cât un veac de nebunie,
așa a fost atunci, să ne iubim din plin,
nici nu știam că totul va să fie
doar vraja oazelor, umplute cu venin.
Un scurt popas, o clipă trecătoare,
în haosul uitării, care ne-a furat,
eu vraci de dulci speranțe-nșelătoare,
tu muză ludică a marelui păcat.
Și ce-a rămas apoi în urma noastră?
doar lungile regrete dintr-un jurământ,
pe malul râului cu apă-albastră,
unde credeam că le-am găsit mormânt.
Au dispărut de-acolo într-o seară,
pândind-ne acum din umbre de trădări,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu (18 noiembrie 2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgia generației apuse
Fetițe dulci, Micul Paris, Zaraza,
Aduc de parc-ar fi din altă carte.
S-au dus cu toate-acestea, precum oaza
A dispărut în orizont, departe.
Se schimbă generații peste noapte
Și zilele de aur în cufăr stau și-n beznă,
Pe fundul mării viselor deșarte
Într-o tăcere cruntă și eternă.
Au fost odată vremuri de mândrie
Din care a rămas eterna nostalgie.
Cu greu privim prezentul în oglindă,
Când gândul altui secol ne colindă.
poezie de Andrei Lupu
Adăugat de Andrei Lupu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine o vreme...
Vine o vreme când lunga așteptare
E răsplătită cu veșnice comori,
Când rana se schimbă-n binecuvântare
Și tainele vieții devin splendori.
Vine vremea când sufletu-nțelege
De ce există-n lume frământări
Și-abia atunci va-ncepe a culege
Din roadele-ncercatelor răbdări.
Sosește timpul hărăzit știm bine
(Mai iute decât ne-am putea gândi)
Când perlele ascunse în suspine
Ieși-vor la lumină în fiecare zi.
Mult nu mai e și vom vedea o rază
Ce-aduce doar frum'seți de vis
Vom ști că am ajuns pe-o oază
Unde-i izvorul ce soarta l-a promis.
[...] Citește tot
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (30 ianuarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mă căuta prea departe
nici prea adânc
nu am aripi albe
călăresc doar cai verzi
mâncători de cenușă
un fel de pegași absurzi
care prin deșertul roz
scurmă-n dune după atlantida
și găsesc doar oaze morgana
precum cactușii supuși înfloririi
inventează primăvara și în vara veșnică
pentru dospit de fluturi imenși
cât muzeul antipa
asemănători cu două pleoape amorțite de vise
parcă niciodată terminate
un fel de avortoni monstruoși
numai buni de pus în formol
dovezi peste vreme că există inefabil
precum îndrăznesc câteodată să presez sentimente
pe o filă de carte
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise
Ațipesc. Și vise
Împrejuru-mi cresc
Punți peste abise
Și oricât de des,
Îmi propun de veghe
Să rămân mereu
La fiece veghe,
Cade plumbul greu
Pe gene și pleoape
Dincolo de poartă
Legănat de ape
Ca o mare moartă
Obsedant o barcă
o văd. Și tresar
o clipă. De parcă
I s-ar da cu var
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vindecare...
Vindecat de Esculap
și la trup, dar și la cap,
m-am trezit în barca vieții
să sorb... roua dimineții.
Zbucium mare, chiar furtună,
norii negri se adună,
barca stă să se răstoarne,
rostul vieții să-mi întoarne,
vâslesc cu temei, tenace,
valurile nu-mi dau pace,
trec valul și mic și mare
să găsec loc de parcare,
sufletul să-mi odihnesc,
să aflu de ce trăiesc:
pentru mine, pentru altul,
ridic ochii spre Înaltul
care nu vrea să se-arate
să-mi facă și mie parte,
mă lasă să pătimesc,
drumul singur să-mi găsesc,
[...] Citește tot
poezie de Petre Prioteasa din Poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire
Sărută-mi umbra de pustiu celest și noaptea ce-n apusuri se-nfiripă
Atinge-mi timpul de amar firesc și visele cuminți trăite-n pripă
Cuprinde-mi pașii mici rămași în zare și gândul mi-l îmbracă-n primăveri
Dă amintirilor tribut uitare, firav și taină peste mutele plăceri.
Sărută-mi gândul primenit de tine, la răsărit de clipă și trecut
Aprinde-mi dorul în lumină vie și oază de sublim necunoscut
Îmbracă-mi goliciunea caldă, cu fir de soare plin de strălucire
Veșmânt de vânt să ne adie, cu poftă de senin și fericire.
Sărută-mi iarna alungată-n cremeni și-n jar nestins de izbucniri
Să fim pentru o clipă gemeni, plini de păcate, bine și simțiri
Oprește-mi dulcele suspin, cu șoapta mării pe un țărm uitat
Să ne găsească îmbrățișati aprilie, cu trupul său de fum înmiresmat.
Sărută-mi dorul de a te avea și teama nesfârșită de-a te pierde
Rămâi și doar trăiește-mă frumos, în Raiul nostru necuprins și verde
Și de vor ninge anii peste noi, cu-a lor povară și robire
Tu rogu-te, sărută-mi viața cu iubire...
poezie de Andreea Palasescu (4 martie 2018)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Altar
Știu, m-am mutat în ochii tăi, de mult,
În marea lor de-o strălucire-aparte,
Și-am stat o viaț-acolo, să ascult
Ecoul ei și să visez departe,
M-am răsfățat în oaza lor duioasă
Și m-am topit la razele de foc,
Am așteptat, la țărmul lor, sfioasă,
Să te învăț să curgem la un loc,
Știu, m-am mutat în ochii tăi, se pare,
De mult de tot, la primul gângurit,
Am luat cu mine vâslele din zare,
Și-am mers, suav, pe bolta de zenit,
Și noi cuvinte-am tălmăcit, sub tâmple,
Cu tine-n jur, mi-am făurit cărări,
O roua-a dimineții, ce ne umple,
Și-am înflorit atâtea primăveri...
[...] Citește tot
poezie de Beatrice Silvia Sorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ab initio
răsăritul se încolăcește peste noi
ca un animal fără umbră
d i s t r a s
te privesc cum pleci
acoperită cu batikul șofran
unduindu-ți șoldurile
mozaic al pașilor în cerc
lasându-mi în ochi fantasme
pe buze gustul sărat
al umărului dezgolit
nu mai știam să te chem înapoi
mă întorceam
până la prima atingere
prin memoria
cuvintelor de rămas bun
adulmecam
zâmbetele de cuarț
rătăcite în așternut
visuri
[...] Citește tot
poezie de Vladimir Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul eternului destin
Deșertul și oaza, eternul destin
al celor cu visuri plutind peste ape,
trecute speranțe, speranțe ce vin,
te caut cu gândul, să-mi fii mai aproape.
Mă bântuie-ntruna un dor levantin
și parcă-mi aduce mereu între pleoape
deșertul și oaza, eternul destin
al celor cu visuri plutind peste ape.
Trec anii de-a valma și tot mai străin
mă simt în cetatea ce vrea să mă-ngroape,
din cerul uitării un cântec divin
mi-alungă din suflet, prin mii de supape,
deșertul și oaza, eternul destin.
rondel de Corneliu Neagu (27 decembrie 2019)
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înstelări a depărtare - joc de iarnă
A depărtare cerul se-nstelează,
averi de vise vin să bea, enormă
o apă-n diamant ce se transformă
în iarna de pustiu, pe ochi stând oază.
Că la privit e vremea asta normă
de frumuseți ce-n infinit cutează,
o umbră tălmăcind în glii o rază
culeasă-n văz, cu taina oviformă.
Iar miezul viu în coji ciocnind, să iasă
de verde s-a înflăcăra în tot...
Dar albul încă nu e-n fapt de coasă...
Ci e doar a himerelor complot...
O poezie-n geam, intrând în casă
a dezlipi din geana ta nu pot.
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Elsa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipele din acele de ceas
Trec orele haine prin àcele de ceas,
rostogolind minutele prin vreme,
iar zilele prea scurte care-au mai rămas
par visuri vagi cernute din poeme.
Ascult poemele ajunse pe înserat
pe-o aripă de doruri decupată
din sfinte amintiri pe care le-am uitat
pe-o margine de toamnă-ntârziată.
Din versurile cu-nveliș de catifea,
rescrise la o margine de oază,
parcă aud cuvintele din vocea ta
cu incantații care mai păstrează
mirajul nopților de august dantelat
pe armonii de sacre jurăminte
rostite-n taina cadă-a dorului lăsat
sub ceru-ntins pe-aducerile-aminte.
Aud chiar clipele din acele de ceas
care-mi șoptesc, pe strune de romanță,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Drum spre eternitate
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuget rănit
Stă cugetul rănit pe brâul unui troc,
tot așteptând să vină o schimbare,
pentru a-și găsi, din nou, pretinsul loc
pierdut cândva la tragerea cea mare.
Iar clipele, trecând prin acele de ceas,
scot din pendulă numai amăgire
din ritmica bătaie-n urmă au rămas
doar vagi regrete dintr-o nălucire.
Din hăul nevăzut al timpului pierdut,
ce s-a desprins de clipa care moare,
revin fără răgaz, pe umbre de sărut,
doar lungi păreri de rău amețitoare.
Iar mutele speranțe care-ajung târziu
nu-mi pot aduce nici-o izbăvire,
se scurge timpul în zadar fără să știu
de ce te-ntorci mereu în amintire.
Când somnu-alunecă la margine de vis,
în prag de gând te văd neîmpăcată,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din revista Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, ediția din 14.05.2021
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exersând admirații
atingerile calde amplifică fiori
toate par normale și firești
iubirea topește ghețuri și ninsori
aleanuri de mătase depănate-n povești.
trăiesc explozii de lumină și culoare
visul primăvăratec mă umple de vrajă
romantismul sufletului crește ia amploare
vegheat de stelele ce stau de strajă.
șlefuiesc cuvintele ca pe diamante
secunde animate în inimă pulsează
fredonează rapsodii andante, andante
să-mbogățească deșertul cu o oază.
exersez admirații pentru naturi superbe
scot aburi albaști din cuvinte și verbe.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pereche nevăzută
E cristalinul spart de schija razei
din arcul soarelui, țintită între pleoape
rămas deschise adulmecând azurul oazei
din nori ce stau greoi, pe suflet să-l îngroape.
Și-o lacrimă coboară-n stalactită
Din suferința cruntă în peștera stingheră,
Unde mai bate-o inimă neobosită
De-atâta zor, să își ia zbor de-o sferă...
... Un glob vitros, oceanic ocular,
rotind speriat neștiind c-are pereche
un geamăn dincolo de zid, neplanetar,
unde nu-i vis și-i toată lumea... veche.
Sunt gemenii, ce ne arată lume, din fața la ureche...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 octombrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În rutina zilnică
i-am făcut loc luminii în sufletul meu
lângă iubirea proaspătă diamantină
cu speranțe mari depășesc un clișeu
printre lucruri intime pătrund în rutină.
lumini cu chip de îngeri port pe tâmple
mâini diafane pun timpul în mișcare
scriu în jurnalul meu gânduri multiple
pe un țărm de vis trăiesc clipe solare.
tenebrele nopții dispar zilnic în raze
ritmuri muzicale mă invită la dans
flămândă sunt de iubiri de extaze
de stări mirabile să nu stau în suspans.
extind neastâmpărul la margini de fraze
prin căutări descopăr a căsniciei oaze.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre oaze și visare, adresa este: