Citate despre ochi verzi și viață, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la ochi verzi și viață, dar cu o relevanță mică.
* * *
Mai am puțin, renunț la trupul tău de lut,
La inima Ta de piatră, la ultimul... sărut,
La timpul de demult, la când nu ai mai venit
Și acum adorm cu tine-n gând ca la ceva sfânt!
Mai am puțin, mă duc să mă îmbăt cu vin
Și cu un gând nebun că te-am pierdut...
Când eram copil ademenit într-un... sărut
Ce l-am primit ca pe ceva prea... sfânt!
Mai am puțin, și de am să te uit cândva
Îmi voi face din clipa Ta nemurirea mea,
În viețile ce vor urma Tu călăuza... mea
Și singura muză cu ochii verzi de Stea!
Mai am puțin, dintr-o noapte fără vise
În care visul tău mă bântuie mereu
Și dimineața naște roua peste flori
Tu floarea mea din viața ce va urma!
[...] Citește tot
poezie de Mihai Marica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia puternică
Poem dedicat dnei Rodica Galescu
Eram o tânără frumoasă
Cu o ochii verzi și pielea de mătase
Nu știam ce inima îmi pregătea
Nu știam ce voi putea comunica
Eram singură și poezia devenise aliatul meu
Un aliat fără de care azi nu aș fi fericită
Era un zid fără de opreliști
Era un mod prin care mă salvam
Copii îmi dădeau speranța
Și viața mea avea un sens
Eram o femeie fericită
Aveam aproape totul
Eram o ființă preaiubită
De cei ce îi purtasem în pântece
Aveam acum un loc mai bun
Aveam o viață lungă și frumoasă
Iubitul soț m-a părăsit
[...] Citește tot
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul
Te-am alergat o noapte-ntreagă;
Erai sirenă, stea, meduză,
Dansai-n patine, pe-o peluză,
Cu ochii verzi, sub capă neagră.
Îți sărutasem ochii-n lacrimi;
Sorbeai nectar dintr-un pocal,
Nu-ți vedeam fața, de la voal...
Eram Hristor, ispășeam patimi.
Îți făcusem dar, un râu albastru;
Te botezam în apa vieții
Ce-am strâns, din roua dimineții...
Din sânge-mi, ți-am dat gust măiastru.
În vârf de pantă te-am pierdut;
Planai în zbor, eram Icar
În negrul interplanetar...
Topise-i Soarele-n sărut.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-ți cer nimic
Nu-ți cer nimic...
Dar dac-ar fi să-ți cer
N-ar fi ceva ce n-ai putea să-mi dai
Ți-aș cere ziua asta-n care stai
Cu ochii verzi, cuminți și sâni de fier
M-aș mulțumi să-ți fiu chiar și amic...
Și-n plus, nu ți-aș cere nimic.
Nu-ți cer nimic...
Dar dac-ai vrea să-mi fii
Numai o oră, una cu iubirea
Ne-am contopi-ntr-un foc și am fi știrea
Cea așteptată de toți morții vii
Și-un pergament micuț am pune-n plic...
Iar viața noastră ar pluti un pic.
Nu-ți cer nimic aici, nimic acum...
Dar dacă m-ai simți și ai alege
Ai vede-n mine Raiul bun, cel de poveste
Și mări adânci și munți cu-nalte creste
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 4 aprilie 2018 (4 aprilie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu am pierdut copilăria
Aburi se preling pe frunte, coboară spre calde pleoape,
Ochii să mi-i umezească, în spini să nu se înțepe,
Lacrimile-ncep ca să curgă printre amintiri să-mi sape,
Dând de-a mea copilarie, de iarna de unde-ncepe.
Am și-acum urme pe gene, de rașini din bradul verde,
Luminițele stricate, încă mai atârnă-n pom,
Fulgii de vată pe ramuri, albul, nicicând nu-l vor pierde,
Bomboanelor agățate, le simt gustul fin de rom!
Țopăi azi, dar nu-s oloagă, viu țin copilul din mine,
Păpușilor, strai de cârpă le mai cos în amintirea
Zilelor pe când copilă, fără să mă vadă nime',
Mă ascundeam prin grădină, făcându-le pomenirea.
N-am pierdut copilaria, nici obraznicul copil
Ce-alerga să prindă fluturi, desculț, pe câmpul cu flori,
Trăiește în ridul feței, ochii verzi, suflet umil,
Pănă când spre veșnicire, vom pleca, dar alți actori!
poezie de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar nici eu, de mă strig
O rugină de tei prin frânturi de amiezi
Vechi scrisori de amanți peste timp încă ning
Din pănuși de porumb mă privesc și se sting
Ochii verzi de păpuși, merii buni din livezi.
Trec poștași abătând foste vremuri prin gări
Un bătrân ațipit trece mâna prin nori
Plouă dor strecurat din arcuș de viori
Calcă talpa nisip pe adâncuri de mări.
Și pe umbra ce sunt, un oraș osândit
La prăpădul tăcut al atâtor iubiri
Cresc pe străzile lui și acum trandafiri
Și pe umeri, înfrânt, un oftat de cuțit.
Vin în liniștea mea patru scânduri de pom
Despre viață citesc ochii mei într-un zar
Despre moarte învăț dintr-un vechi calendar
Sunt o roată de tren într-o haină de om.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Radulian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricum ai fi
Femeie cu ochi albaștri,
Plângi cu lacrimi mari, cât aștrii,
Și zâmbești curat, ca zarea,
Chipul tău reflectă marea
Femeie cu ochi căprui,
De ce taci? De ce nu spui?
Tu iubești intens și poate
Mai puternic decât toate
Femeie cu ochii verzi,
Mă privești... oare mă vezi?
Ești atâta de frumoasă,
Floarea florilor în casă
Femeie cu ochii negri,
Atât de frumoși, integri,
Care mă pătrund profund,
În simțire și în gând
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când strigi, doar îngerii te-aud...
Te-ai risipit ca păpădia, cu aripi amputate-n vânt
Pe portativele tăcerii nevinovate din cuvânt.
Și nimeni n-a-nțeles, că-n tine, doinesc viorile de dor
Și totuși n-ai cerut nici milă și n-ai cerut nici ajutor.
Și de-ai strigat la veri pierdute, albastru cer nu ți-a răspuns-
Era prea-ntunecatră noaptea, la nici o stea nu ai ajuns.
Ți-ai construit castel din lacrimi și întrebări te-au troienit,
Să îți deszăpezească viața, nicio iubire n-a venit.
Mai înflorea câte-o speranță în florile de busuioc,
Da ursitoarele venit-au cu daruri fără de noroc.
Și câtă frumusețe zace în ochii verzi, ca de smarald,
Și câtă liniște și pace în glas de mamă-atât de cald!
Doar nopțile, surori de cruce te-au învelit în vise dulci,
Pe pat de iarbă verde, gândul, să-l odihnești și să îl culci.
Clepsidrele-și vedeau de treabă, furând secundele pe rând,
Surde și oarbe la durerea, pe-un țărm de mare, implorând.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin tunelul de tăcere
(cărarea-i pierdută)
1.
împărțim din durere
așa cum împărțeam înainte țigările
în sufletul nostru
florile iubirii
fac încă semințe
cuvintele-și lasă neputințele-n fața durerii
unde vezi un scaun liber
acolo ești tu
unde sunt două
acolo suntem noi
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata cu ochii verzi de jad
În nesfârșitele stepe mongole,
Într-o iurtă pierdută in zare,
Un scâncet de copil,
Privire de stele reci avea,
Prin partea ailaltă de lume,
Peste marele zid zărit de lună,
Se născu o fetiță,
Cu ochii verzi de jad,
Împăratul ce stăpânea
Orașul interzis in aceea vreme,
Avertizat fusese de un vraci,
Fetița cu privirea de jad,
Iti va deveni stăpână,
Auzind măritul împărat,
Oaste ucigașă trimise,
Toate fetițele cu ochi de jad,
Vor fii ucise imediat,
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre ochi verzi și viață, adresa este: