ore şi somn

e ora schimbului de nisip
în clepsidră
cât marea mai doarme
şi îşi ţine în somn respiraţia
apoi urmele paşilor se vor şterge

gogyohka de Mihaela Poduţ Ienuţaş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anno domini

Intrat-a noaptea-n burg, fără de vamă.
Şi-i dat să ningă iar sub ore sure.
Tânjesc pe streşinile catedralei
medievale duhuri de pădure.

Bătaia ceasului stârneşte liliacul
din somnul lung, în care s-aşezase.
Cenuşa îngerilor arşi în ceruri
ne cade fulguind pe umeri şi pe case.

poezie celebră de Lucian Blaga din La curţile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munceşte opt ore şi dormi opt ore şi asigură-te ca nu sunt aceleaşi opt ore.

citat din T. Boone Pickens
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înserare

E noapte... doarme totul,
Zefirul însă-i domn;
Căci vrând s-atingă roza,
Învins-a-n drum pe somn.

Glumind, el balansează
Copacii-n visul lor;
În jurul lumii-acuma
Dansează-un negru nor,

Aşa c-a ei lumină
Nu va mai stingheri
Pe doi iubiţi, ce-n pace
Să fie, ar dori;

Iar florile-alintate
Mireasma şi-o răsfrâng.
E-atâta vrajă dulce
În adormitul crâng!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Iulia Hasdeu (1885)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aerul

Frunzele mă atrag spre ele violent,
copacii negri din toamnă,
sub ochiul lunii lent
refuzând să adoarmă.

Aud un ceas bătând în turn
ore în trecutul îndepărtat,
când frigul selenar, nocturn
îngheaţă-n aer, suspendat.

Şi brusc trecutu-mi pare viitor
şi urc spre secole latine
şi-aud un ding, un dang sonor
al frunzelor foşnind prin mine.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Holteiul

Singur cuc, nu mai dormea
După ora cinii,
Dar acu, de cânt cu ea,
Nu mai dorm vecinii!

epigramă de Dimitrie Jega din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se scutur plopii

Se scutură plopii în adâncimi supreme
Şi frunzele călduţe cad arar
De şoapta mea ce-n veci o să te recheme
Tăpşanul drag de patimă murdar.

Pluteşti în vis în dimineţi neclare
Şi-n nopţile strivite mai pluteşti
E-un vis bătrân de aşteptare
În gândul ce aiurea mi-l trezeşti.

Cuvânt nomad al faptelor rostite
Ce dormi pe culmea orelor târzii
Şi focurile toate-s adormite
În sobele haine şi pustii.

poezie de Ion V. Nica din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodenţă "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătălia pentru Moscova a fost la fel de grea atât pentru un soldat, cât şi pentru un comandant. În perioada celor mai violente lupte, 16 noiembrie — 8 decembrie, am fost nevoit să dorm nu mai mult de două ore pe zi. Atunci, când s-a produs o schimbare radicală în evoluţia bătăliei, am adormit atât de bine încât nimeni nu putea să mă trezească. Stalin a sunat de două ori şi i s-a răspuns că Jukov doarme şi nu reuşim să-l trezim. Acestea au fost zilele unor încercări din cele mai grele, deoarece fiecare din apărătorii Moscovei a avut o responsabilitate istorică.

G.K. Jukov în interviu (1970)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa-i amară

Viaţa-i amară. Toate feţele zilelor, de dimineaţă şi până-n amurg
Sunt cenuşii de la atâta trudă şi lacrimi care-au curs şi curg.
Trebuie să ne trezim doar pentru a munci, obosi şi plânge?
În soare, prin frunze, dincolo de flori, refuzând orice emoţii,
Somnul este avangarda visătoare a clipelor grele ale morţii....
Lăsaţi-mă să dorm. Ajunge.

Averile strânse râd de oamenii bătrâni, de gurile lor ştirbe-n ora de amurg;
Faima-i o perlă-ascunzând sub ea râuri de lacrimi care curg;
Iubirea trebuie să moară sau să-şi fie sieşi îndeajuns atât cât poate plânge.
În soare, printre frunze, de dincolo de flori, refuzând orice emoţii,
În vreme ce noi aţipim, se-apropie, tiptil, orele morţii.
Lăsaţi-mă să dorm. Ajunge.

poezie clasică de William Ernest Henley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ora

E ora somnului uşor şi-a
Blestemului sacru
Ce-l poartă apa
Planetarelor oceane albe,
Ce-l scuipă-n hăuri
Munţii tari cu sânziene salbe
Alunecând naiv pe panta
Unui simulacru.

poezie de Leonard Sandor
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai bine m-am odihnit într-o noapte, când am avut un vis de vreo trei ore. Am visat că dorm.

aforism de Cristinel Mortici (19 aprilie 2020)
Adăugat de Cristinel Mortici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe

Afara ploua
Privesc pe fereastra
E fix ora noua
Si totul e gri.

Tu dormi far' de vise
Pe perna albastra
Cu brate deschise
De mine nu stii.

Eu strig dupa tine
Privind pe fereastra
Departe de mine
Tu te vei trezi.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi se face dor de Amza Pellea şi de telefoanele pe care le dădea pe la două dimineaţa pentru a mă anunţa că peste două ore plecăm la pescuit sau la vânătoare. Ţin minte că pe soţia mea o enervam îngrozitor, pentru că trebuia ca cineva să facă mămăliga pentru peşte, iar dacă misiunea cădea pe capul meu, nu mai apuca să doarmă nimeni.

Mircea Albulescu în Ziarul Metropolis (2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu toate ostenelile de tot soiul şi sub toate climatele, constituţia lui Fergusson rezista de minune; trăia la largul lui în cele mai mari lipsuri, era tipul călătorului desăvârşit al cărui stomac se strânge sau se întinde, după voie, ale cărui picioare se lungesc ori se scurtează, după lungimea culcuşului ocazional, care adoarme în orice ceas din zi şi se deşteaptă la orice oră din noapte.

Jules Verne în Cinci săptămâni în balon
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Satul morţilor

Spală-te cu apa ne'ncepută
Cum spun vrăjitoarele şi mitul.
Haidem la poarta satului
Să privim cum arde Răsăritul.

A trecut un ceas de când cucoşii
Şi-au strigat voioasele alarme.
Muncitorii toţi s-au dus în câmpuri,
Numai satul morţilor mai doarme...

Oare nu ştiau să le vestească
Ora de miraj când arde zarea?
Hai cu mine-n satul morţilor,
Să strigăm pe uliţi deşteptarea...
...

poezie celebră de Eusebiu Camilar
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora răzleaţă

E către seară. Zarea stă grămadă
Şi goii arbori parcă vor să cadă.
Adorm şi-n sus şi-n jos, în lac,
Dormind şi lacul parcă de un veac.

Străbuni, strămoşi din zeci de neamuri,
Copacii au rămas doar trunchiuri între ramuri,
Giganţi în ruină: un trecut,
Morţi în picioare-ntregi, cum au crescut.

Nedesluşită, umbra te-mbie şi te cere.
Singurătate, ceaţă şi tăcere.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să muncim opt ore, să fim liberi opt ore şi să dormim opt ore. De ce n-ar fi în acelaşi timp?

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înserare

E noapte... doarme totul,
Zefirul însă-i domn;
Căci vrând s-atingă roza,
Învins-a-n drum pe somn.
Glumind, el balansează
Copacii-n visul lor;
În jurul lumii-acuma
Dansează-un negru nor,
Aşa c-a ei lumină
Nu va mai stingheri
Pe doi iubiţi, ce-n pace
Să fie, ar dori;
Iar florile-alintate
Mireasma şi-o răsfrâng.
E-atâta vrajă dulce
În adormitul crâng!
Nu-i niciun singur zgomot...
Şi filomela chiar
Tăcut-a prin tufişuri,
Visând în tainic har.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Iulia Hasdeu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avem nevoie de bunătate şi fapte de calitate ca bebeluşul - de lapte şi ca somnul - de orele de noapte.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre gene somnoroase
Dimineaţa-mi intră-n viaţă.
Zi de zi, la-aceeaşi oră,
Bem cafeaua faţă-n faţă.

catren de Tamara Bucur (2 octombrie 2019)
Adăugat de Tamara Bucur
Comentează! | Votează! | Copiază!