Citate despre păsările călătoare, pagina 2
Brâncuși, Cioran, Ionesco, Eliade. Creatoare păsări călătoare. Și-au găsit, la timp, locul potrivit și anotimpul.
aforism de Valeriu Butulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Păsări călătoare
moto:
nopți cu lună pe alee
ce mister care scânteie
duce dorul mai departe
literele dintr-o carte
--------------------------
Luncă despletindu-se molcum
Arii verzi și lung aliniate
Huruit de care dinspre sate
După care liniștea, oricum
Slută pe un dâmb, o buturugă
Peste care un blestem opac
Spânzură de fiece copac
Nerostite spaime dintr-o rugă
Clipocește apa de subțire
Ocolind cu teamă o pădure
Peste care cade o secure
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din manuscris (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia: Ai plecat, lumină a luminilor! Te-au învins jucăriile tale de lut... Acum te vei muta în arbori, vei pluti pe aripi de păsări migratoare. Și lași în urmă un spectacol neterminat, adoratule! Singură rămân, ca o salcie plângătoare, răvășită de vânturi... Rămân să port prin veacuri traista ta cu idealuri! Glasul tău cristalin nu mai cântă! Aspre și reci sunt palmele tale, olarule! Tu iei cu tine ultima speranță.
replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crește un copac in mine
contratimp al păsărilor migratoare
ascunzându-mă într-o femeie măritată
în fiecare noapte răstignesc în inima ta luna
poezie de Adelina Fleva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
"Păsăret"
Când nu mai arde mândrul soare
Și toamna vine-ncet, încet,
Ne despărțim cu mult regret,
De păsările călătoare
Pe plaiuri s-a lăsat răcoare,
Să faci azi plajă-i indecent
Ne pregătim prin țel recent,
De a răcelilor rigoare
Iar păsări ca la o paradă,
Întregul orizont ocupă
Migrând spre zări cu mare sfadă
Și-au mai lăsat din a lor trupă,
Doar câte-o pasăre de pradă,
Ascunsă după minijupă.
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate rău (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul românesc
Cei tineri sunt plecați afară,
Să strângă bani, prin lumea mare,
Și-n sat se-ntorc, spre primăvară,
Doar păsările migratoare...
epigramă de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara e zarvă mare,
Păsările călătoare s-au întors acasă,
Florile ies la paradă în cărare,
Prieteniile se cinstesc la masă.
catren de Valeria Mahok (25 martie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul toamnei
Sonetul toamnei frunzele-n rugină
Îl cântă melancolic ca poeții
Și îndelung se-aude aria tristeții
Din simfonia toamnei cea divină!
Se plimbă vântul singur prin grădină
Și e mai rece roua dimineții,
Sunt mai îngrijorați de-acum drumeții,
Cu gândul lor la vremea ce-o să vină.
Spre calde, dar îndepărtate țări,
Se-ndreaptă cârduri, păsări călătoare,
S-au pregătit de drum spre alte zări.
Noi trist privim cum ele au să zboare,
Mereu pe-acele vechi și lungi cărări,
Ce sunt pierdute-n zbucium și visare.
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire și pământ
Orice om poate a scrie,
Un cuvânt, un gând, un fapt,
Orice simț uitat în zile,
Fără inima și leac.
Eu sunt unul, tu esti toate,
Toate cele ce trecură,
Pe lângă a mea gândire,
Peste urma mea flamandă,
Orice om poate a scrie
Când iubirea te frământă,
Și te leagă în neștire,
De-a iei inimă blândă,
Tu călăuză, pierdut mă simt,
Pierdut de toți și toate,
Căci pe al meu pământ,
Se oglindesc păsări călătoare,
[...] Citește tot
poezie de Andrei Zamfir din Umanitate, 1
Adăugat de Andrei Zamfir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păsările călătoare au o memorie excepțională, care se transmite ereditar. Altfel cum știu să-și facă nevoile în fiecare iarnă tocmai în balconul nostru?
aforism de Beatrice Vaisman
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Străinătate
Omul, pasăre călătoare
Dincolo de mări albastre,
Sunt așezate rând pe rând
Mii de păsări călătoare
Toate plâng!
Plâng de dorul casei lor,
De ogoare, de pământ,
De răsfățul puilor,
Toate plâng!
Dragă pasăre măiastră,
Ai plecat din al tău cuib
Cu iubirea ta gingășă,
Și eu plâng!
Și te-ai dus în țări străine
Pentru hrană ai plecat
Ai uitat ce greu îmi vine
[...] Citește tot
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără anotimp
Iar a venit o toamnă, dar când oare?!
Eu nu știu să fi fost o primăvară.
Începe iar să fie numai sară
și n-a fost zi cu soare.
Și zarzării când oare-au înflorit?
Când au umblat albinele prin ei,
cu zumzetul lor alb de clopoței
cu care am copilărit?...
Au înflorit și anu-acesta teii,
cireșii și vișini și castani?
Și au jucat, cu simplitate, mieii
ca-n ceilalți ani?
Când au trecut iar păsări călătoare?
(De mult timp nu mai trebuiau să treacă)
văd cei din urmă cocostârci cum pleacă
și-aud în mine țipăt de cocoare.
Când a trecut atâta timp?
Eu unde-am fost și ce-am făcut?
O primăvară... câte au trecut?
Mi-i viața fără anotimp.
poezie celebră de Demostene Botez
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara acestei toamne
Ce chin dulce
și această primăvară
Înflorește contra florilor
Zburdă contra mieilor
Zboară contra păsărilor călătoare
Cântă contra cucului
Luminează contra soarelui
Iubește contra îndrăgostiților
Ce primăvară contra primăverii
Asta da toamnă
nu-i așa
frunzelor
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (15 iunie 1995)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Prin galaxii de vis
Trec păsări călătoare către sud,
lângă fereastră se frământă plopii,
dintr-un trecut îndepărtat aud
prin galaxii de vis cum te apropii.
Din drum însă-deodată te oprești
pe-o margine de amintiri surpată,
prin cețurile beznei nefirești
văd umbra ta întinsă ca o pată.
Incerc să te ridic din bezna grea,
cu gândurile toate adunate,
dar în trecut dispari lângă o stea
pe căile galactice-ncurcate.
Se-așterne depărtarea între noi,
icoana ta din visul meu se stinge,
în suflet îmi rămân copacii goi
înfricoșați de iarna care-i ninge.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lupul nu mușca niciodată, iar omul nu mușca decât uneori. Ursus era mizantrop și ca să-și dovedească și mai mult această ură față de oameni, se făcuse măscărici de bâlci. Era ventriloc și putea vorbi fără să-și miște buzele. Reproducea la perfecție accentul și pronunția oricui; imita atât de bine glasurile, încât ai fi putut jura că vorbeau chiar cei cu pricina. Scotea sunetele mai multor soiuri de păsări, călătoare ca și el; iar uneori te făcea să auzi fie zarva unei piețe pline, fie sunetul unei pășuni unde mugeau vitele. Era ager la minte, curios și înclinat spre fenomenele neobișnuite, pe care le atribuim basmelor. Se intitula "negustor de superstiții".
Victor Hugo în Omul care râde
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păsările călătoare
De cînd toamna a venit
Cuiburile-ați părăsit
V-au alungat de la noi
Vânturi reci, geruri și ploi.
Copacii-s pustii și goi,
Voi plecați spre alte zări,
Zburați peste mări și țări
Și vă-ntoarceți iar la noi.
Mi-e dor de voi, de cântul vostru drag!
La primăvară vă aștept în prag!
Veniți! V-aștept! În cântul vostru dulce,
O altă toamnă, spre apus, veți duce
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe sub păsări călătoare
Copacul cu urechi ascunse
Moare-n ceru-ntins în drum,
Buzele-i cu ceară-s unse,
Însemnate sunt cu scrum.
Un tâmplar închide-n carte
Un sicriu de-nveșmântare
Și-n cruzimile sărate
Ies ecourile la soare.
Mă întorc pe-un ram de vise
Să culeg rodul de semne,
Căile-mi sunt suprapuse
Și mă-ngrop în scrum de lemne.
Mă bocește-un vers din carte
Cu durerile supuse,
Alt copac îmi face parte
Să-i sărut buzele-ascunse.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara poem diamant
Anotimpul
în care
natura se trezește
din nou la viață
și totul înverzește, înmugurește, înflorește,
iar păsările călătoare vin
din nou acasă
vestind sosirea
Primăverii!
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De Sărbători revin acasă
Ca niște păsări călătoare
Se-ntorc românii iar acasă,
Departe, doru-i greu și doare,
Iubirea de ai lor i-apasă.
Ce scurtă-i clipa revederii,
Cum bate inima de tare!...
Copii, bunici, surori și verii
Ar sta mai mult cu fiecare.
Ce bine mai era odată
Aici, în glia lor frumoasă,
Ce-așteaptă să se-ntoarcă-ndată,
Urare dând din casă-n casă!
În țări străine se-ntorc iară
Românii cei plecați pe-afară
Iar doina de odinioară
Le-o plânge-n vers dorul de țară.
[...] Citește tot
poezie de Gabriela Gențiana Groza (1 ianuarie 2023)
Adăugat de GabrielaGențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara vine-acasă
În pădurea-încremenită
de vitregiile iernii,
Sub zăpada troienită
se simte schimbarea vremii.
Schimbarea spectaculoasă,
când natura se trezește.
Primăvara vine-acasă
și viață din nou pornește.
De pe unde-au fost străine,
se-întorc păsări călătoare.
Viața-n pădure revine,
grădinile dau în floare.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre păsările călătoare, adresa este: