Citate despre poezie și zaruri, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la poezie și zaruri, dar cu o relevanță mică.
În vremurile cu nimb pe frunte
În fiecare noapte împlinesc o zi,
nu le mai socotesc numărul,
mi se pare o impietate să mă gândesc
la trecerea lor liberă prin mine
până la un punct sau două ori puncte, puncte.
N-am păcălit în vreun fel destinul
deși aș fi vrut,
când totul mi s-a părut un joc de zaruri
din care puteam ieși câștigător.
În vremurile cu nimb pe frunte
m-am îndrăgostit de o femeie,
am uitat trecutul și am iubit-o,
mi s-au întâmplat ridicări și căderi
dar n-am rămas niciodată-n genunchi
un singur Dumezeu m-a ocrotit
și acela era al meu.
Fiecare împlinire m-a găsit acasă
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem BAROC DOI
Am reusit, in fine, sa construim, o, zei,
Un cerc perfect cu laturi ca patratul
Si-o sa va dam o fata de zar cu cifra trei
Sa ne iertati definitiv pacatul
Priviti ce armonie s-a revarsat din unghiuri,
Din linii verticale si fara rotunjimi,
Care ne trag din umbra catifelate junghiuri
Ferite de ispite cu drepte-mprejmuiri.
Cu dogme, ilustratii pierdute intr-o gara
In care n-a oprit vreodata nici un tren.
Sirena ne sfîsie amurgul ca o fiara
Greu de inchis în miezul anostului catren.
poezie de Ioan Lila
Adăugat de Oana Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călătoria Magilor
'Am avut parte de ger când am ajuns,
Era cea mai neprielnică perioadă a anului
Pentru o călătorie și, mai ales, o călătorie atât de lungă:
Drumurile erau desfundate și vremea aspră,
Chiar în toiul iernii.'
Iar cămilele pline de răni, cu picioarele inflamate,
Recalcitrante, zăceau în zăpada apoasă.
Au fost momente când ne era dor
De palatele noastre de pe colinele însorite, de terase
Și de fetele cu piele catifelată care ne-îmbiau cu șerbet.
Apoi, conducătorii de cămile înjurând și bombănind,
Trăgând de timp și poftind lichior și femei,
Și focurile stingându-se în noapte, și lipsa adăposturilor,
Și metropolele ostile, și orășelele neprietenoase,
Și satele murdare, și prețurile mari:
Am avut parte de-o călătorie grea.
Până la urmă, am ales să umblăm noaptea,
Dormind pe apucate,
În timp ce niște voci fredonau în urechile noastre
Că ceea ce facem e o nebunie.
[...] Citește tot
poezie de T.S. Eliot, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noiembrie pentru începători
Zăpada pare-a fi cel mai ușor drum
pentru evadare cerul acela molatic
ca un oftat de ușurare
atunci când într-un târziu
ți se-acceptă capitularea.
Nu se mai aruncă zarurile.
Strângem crengi pentru a le arde
în focuri strălucitoare,
însă ploaia nu va înceta.
Așa că așteptăm, creându-ne
anume dispoziții, făcând muzică
din căderea-n penumbră. Ne adăpostim
în mirosul trecutului
și ne ridicăm într-o lumină
care devine tot mai palidă.
Suferim în secret,
memorizând
unul sau două versuri melancolice
[...] Citește tot
poezie de Rita Dove, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cutia de conservă
E noapte!...
Trag de coadă istoria
și-mi răspunde cu strigătele înecaților: "Mâine, în nu știm ce inimi, se vor desfășura preliminariile campionatului mondial de singurătate...!"
apoi zornăit de chei și de taine,
și-n cele din urmă,
șerpoaica sângerează amănunte cu miros ațâțător.
În cerurile abia îndomesticite,
șuții de buzunare declamă marile poeme antice
și lumea aleargă pe clapele lumii, sub largile veșminte ale despărțirii, trăgând funiile de sisal ale fricii și trezind moartea din roadele ei..., moartea din roadele ei!...
Vocea mi-apare în public arzând:
"La colțul străzii, Omul de paie își pune inima la punct o cutie de conservă: «Departe cântă o prăpastie și nu-i găsesc nici o vină.» Eu, unul, zic să ne naștem când vom avea timp...!"
(Zvonul ușii trece grăbit pe deasupra elementelor cardinale.)
Strig zeii risipiți prin sufletul meu,
și-i înmulțesc, și-i desenez în aer,
închipuindu-mi-i tineri, abia spărgând găoacea:
atât de palizi, cu limbile împleticindu-se
[...] Citește tot
poezie de Ancelin Roseti din Împăierea lumii (2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zet
Zvonire din fire, zevzecul mai rar,
Zvârluga și zarul, zvârlet și samsar.
Zvâcnire, albire, supt sângele, har,
Zvelt trece Caesar, cândva doar zvonar.
Un zumzet, o rimă, o crimă pe-ascuns,
Zurliul o spune, iar eu zac străpuns.
Zaharicale servim noi în cală,
Păcală devine pe loc negustor.
O zugrăveală, pereții-s din smoală,
Norodul de artă e doritor.
Zoralie, azi dansăm cu finețe,
Zoolatrie în loc de tristețe.
Ah, abanosul și cabanosul,
Ce vis adânc, fără de fund,
Dinți ascuțiți, sfarmă-se osul,
Îngerul morții e negru și scund.
Atrocitate, raporturi, oameni,
Helga, fecioara repetă doar game,
cămila să ragă, se roagă, o bragă,
cu un pistol cerșetorul să tragă.
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt un zar aruncat în voia sorții
Sunt un zar aruncat în voia sorții,
Precum talazurile spre marele neant
Cu lacrimi scriu pe pergamentul nopții
Al cărei întuneric mă sărută agonizant.
Precum un zar aruncat în voia sorții,
Un metronom al destinelor uitate
Cu visele servite-n aspre porții
Clepsidra roz curge ziua către noapte.
Un zar aruncat de soarta-I nepereche,
În abis către întunecatele genuni
Unde îngeri înaripați îmi stau de veghe
Sunt zidit întru ale mele rugăciuni.
Joc de noroc, destine frânte sau de foc,
Eternul zar, bluestem sau binecuvantare
Timpul se ascunde în icoane ca-ntr-un joc
În zadar vrând să îngâne lacrima de soare.
[...] Citește tot
poezie de Cristian Gabriel Vulpoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri scrijelite în stâncă
Amețit între hotare, între cer și lutul vieții,
Sunt un zar jucat de soartă aruncat de toți pereții
Și las urme, invizibil, când ating scrâșnind cu dinții
Sentimentele, ce iarăși, mă pun în conflict cu sfinții.
Le zâmbesc, dar cu rușine... am noroc că nu mă ceartă,
Mă tot mir de-a lor răbdare, mă întreb de ce mă iartă,
De n-ar face-o, m-aș retrage înapoi în văgăună,
Fără apă, fără soare, cu o inimă nebună.
Și i-aș scrijeli pereții cu un vârf de piatră rară,
Ca să simtă, ca și mine, cum a fost ultima oară
Când acopeream cu gânduri urmele de supărare,
Impregnate toate-n suflet de moravuri prea ușoare.
Sap adânc, fără odihnă, spre lumina infinită,
Ca să schimb o nepăsare ce apare nedorită,
Din ceva ce-apasă chipuri adormite în suspine,
Într-un nou surâs ce poartă armoniile divine.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne mor prietenii
- In memoriam Ana Podaru
Aud iar voci pe scena ce devora destine:
"Prietenii ne pleacă, prietenii ne mor".
Rătăcesc trei stele prin zare cenușie,
Cu inimile triste vorbind de moartea lor.
Și simt cum vertical se scurg parcă poeme,
Prin timpul vlăguit de-atâta exigență,
Dansând printre fantome, în noaptea disperată,
Mai trece câte-un suflet spre noua existență.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tragere la sorți
Și simt că a pleca e prea devreme
Iar a mă transforma e prea târziu,
Constat prea multă iarnă în poeme
Și ghiocei puțini în tot ce scriu,
Dar cum... când pentru bine dăm cu zarul
Și tragem pentru dragoste la sorți?
Am dărâmat iubirilor altarul
Și-al urii chip l-am încrustat pe porți.
Îmi pare existența o cocotă
Ce ne înșeală-n fiece apus,
Plătim cu-a lacrimei din ochi bancnotă
Iar zâmbetul e socotit intrus,
Se-aprind (din întâmplare?) catedrale,
Se trage în rafale-n zi de paști,
Miroase omenirea a fecale
Încât îți este greață să te naști.
[...] Citește tot
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când ai spus tu, nu se poate
(Oglindiri în clipa lungă dintr-un gând căzut din lună)
Motto: "Fă bine și aruncă-l în drum pentru că nu știi când îl vei găsi"
(proverb armean)
1.
Spune tu că știi ca mine
Ce e rău și ce e bine
Cum țintise Delianul
Punctul despicat în anul
Când, din graba ei, o clipă
Se lipi de Infinit
Luna a rămas gravidă
Și povestea s-a sfârșit...
2.
Tu văzuși într-o oglindă pusă-n colț să nu se vadă
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioburi de sânge
Cioburi de sânge înghețat și uscat
Înfipte în buzele mele,
Pe marginea ființei
La capătul timpului meu răsărea tăcerea
Cu pașii mici, în fire mărunte
"Rase" toate la aceeași înalțime frenetică
Burta "cheală" a stomacului meu mesteca
În liniște
Resturile ultimei chemări
Mă îmbrățișau pe jumătate
Vampirii cu dinții strâmbi și rupți dintre buze
Copilele se ascundeau speriate sub propria mea fustă
Să trecem cu bine, pe alt mal, mai departe
În drumul prin șoapte
PS. Nu mai scriu dedicații, am să pun, când este cazul,
în ghilimele, cuvintele
... în rest, motoare de căutare grase și frumoase!
Eu personal mulțumesc în numele fiecărui cuvânt "inspirant" rostit
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pelicanul pălicar
Licărea în zare un pălicar,
Bătea din zaruri un pelican,
Un homme pitoyable a scris ceva,
Nu citi, nu-l iubi, nu-l uita.
Versiune și aversiune, averse,
the collector adună verze,
Resturile, rosturile orașului-turn,
Am spus, destul, de prisos, fiind taciturn.
O convocare de la morga orașului?
Prezent, strigă fratrele sașiu al făptașului.
Cresc zburătoarele-n cer, sapi fântâni,
pe boltă cresc creierași și plămâni,
Fructele cad dintre stele, iar grâul
Vine din soare, pe unde-i și brâul.
Caut luminișul clipă, doar nori,
Un adăpost pentru Iona din flori,
Scorburi ascund fecioare, iar cântul
Devine mări, oceanu-i cuvântul,
În întuneric explozii, săruturi
Mult prea sărate, de ele te scuturi,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duble
E unu-unu, unul ce l-ai știi și tu;
neisprăvit, fără pereche, nevrutul nimănui,
de-al dracului ce e! Cu siguranță, nu
e omul potrivit... Să-și pună pofta-n cui!.
Doi-doi, sunt siguri cuplul ideal;
amorezați până la dramă, caști
unul spre altul. Doar ceva fatal
i-ar putea despărți... O intrigă, ce-o naști!?
Trei-trei, Doamne și toți trei, e adulter
din prea mult ignorant; că nu-i prietenie
nici în basme... Așa am fost dotați, cu caracter
incert, făcând eres din sfânta poezie!
Patru-patru, pare-a fi schimb de cupluri;
ceva tare, nu tabuuri, nici de-i nota la extemporale...
Tendința viitorului; perversiuni de trupuri
cu mințile plecate spre interese doar pecuniare, corporale!?!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra și armăsarul
(de pe rogojina poemului)
1.
E doar începutul. Niciodată nu era ceva urgent. Întotdeauna găseam alte priorități. Întâmplarea făcea regula de aur care disciplina hazardul în formele lui suprinzătoare. De aceea, zic: nimic nu mă mai suprinde. Pe rogojina poemului am zarurile aruncate și rotunjite ca niște sfere ciobite la colțuri. Nu poți prinde minunea din alergările începutului. Clipa rostogolită cu încetinitorul lasă-n fereastra sufletului bucuria întâlnirii cu rod. Dintr-un motiv anume, care nu se spune decât la sfârșit, am luat albumele și-am început, cu ele și cu tine, un itinerar. Tu ai notate zilele în calendar.
2.
armăsarul meu cu ochii verzi
iubește "tropotul armăsarilor negri"
zborul și dorul de Infinit
oamenii din Peninsulă par întotdeauna ocupați
dar în realitate nu fac altceva decât că
se plimbă de colo-colo
făcându-și de lucru pe faleză
sau gură cască
la o cafea sau o bere
în Piața Ovidiu
ori pe Terasa lui Herimon de la Casino
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tirada nebunului
Am strălucit ca mediocru
Și la nimica n-am fost bun
Că se mira și tata socru:
De ce nu beau ca el, tutun?
De ce nu fac și eu un joc
De zaruri, cărți, poate canastă
Că toate astea la un loc,
Te fac să uiți că ai nevastă?
De ce nu-mi pace măcar remmy?
Să trag din când în când o dușcă?
De ce n-am și eu contra vremii
Cum are Dumitrescu, pușcă?
De ce n-aduc și eu în casă
Mai mult bănet decât s-ar cere,
Deschise conturile ca să,
închizi o gură de muiere?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare de cireș - Yames de șapte
(diptic, triptic și încă un pic)
1.
Floare de cires
Când spui că ți s-a făcut de trandafir
Eu înțeleg că ai în tine-un sictir
Într-un labirint haotic și fără fir
Pelerinul aprinde un amnar
Jucătorul aruncă un zar
Visătorul visează
Gânditorul gândește
Pasărea cântă
Câinele latră
După cum îi este dat fiecăruia
Să existe-n existența aceasta trecătoare
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Et in Arcadia ego
(plecasem de la copacul trăsnit)
1.
spune tu ce loc de vis
între iad și paradis
orb să fii să nu găsești
rai în cele pământești...
și uite-așa
imaginile - și fac de cap
amintirile vin peste noi
insularii din vecinătatea țărmului înalt
pe un paner
un guguștiuc și-un porumbel
și tot ce-ți cântă inimioara
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luat
Mi s-au luat din zile,
din avere,
din mile...
Mi s-a luat putere.
Mi s-au luat părinții,
iubire...
Mi s-a luat produsul minții,
fericire.
Mi s-a luat din țară,
din noroc.
Mi s-a luat dreptul de-afară...
drept la joc.
Mi s-a luat dorință,
mândrie,
credință...
Mi s-a luat o feerie.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre poezie și zaruri, adresa este: