Citate despre primăvară și vioară, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la primăvară și vioară, dar cu o relevanță mică.
Veste
Bucurii nemărginite tu mi-ai vestit
În suflet mi le-am strâns pe toate
Și nu mă-ntreb deloc de poate
De astăzi sunt sau nu sunt fericit?
E ca și cum clinchete de clopoței
Sau arcuirea corzii de vioară
Ori adierea vântului de primăvară
Fac să-mi zâmbească ochii mei.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâna Primăvară (baladă primăverii)
ZÂNA PRIMĂVARĂ
(baladă primăverii)
Zâna Primăvară vine
Cu veșminte de petale.
Peste munți, văi și coline,
Așternând covor de floare.
Lăcrămioare de iubire
Așează-n mărgăritare,
Iar a cerului privire
Toarnă în flori de cicoare.
Cu privirea-i de smaralde
Umple câmpul cu verdeață,
Când dorul Soarelui arde
Păpădia-n dimineață.
Presară înmiresmare
Peste câmpul cu narcise,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu (24 februarie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet de primăvară
Din dalbi nămeți se naște primăvara,
Când se topesc sub soarele fierbinte
Și anotimpul merge înainte
Grăbindu-se, că-l ia din urmă vara.
Și ninge alb din meri, ca mai-nainte,
C-atunci când noi ne întâlneam doar seara
Să ascultăm un greier cu vioara;
Sunt clipe de aducere aminte...
Ca să-mi exprim extazul n-am cuvinte,
Dar simt în nări plăcutele arome,
Ce-mi așază proaspete în minte
Mii de imagini fine, policrome.
Divinității-i-nalț o rugăciune,
S-avem natură fără stricăciune.
sonet de Ioan Friciu (2917)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamna mea de roșu
Doamna mea de roșu, doamna mea de verde
Renaște pamântul, eu mă simt un rege,
Am găsit norocul, Dumnezeu mai pierde
Condamnat la viață și iubirea lege.
Doamna mea de roșu, doamna mea de floare
Mângâie-ți urechea cu glas de primăvară,
Verdele tău pur mă îmbie la visare
Și vântul cară note pe acorduri de vioară.
Doamna mea de roșu, doamna mea de bine
La braț ai dimineața și soarele cunună,
Sânul tău e pâine, mi-e și pasiune
Au muțit poeții când au venit la cină.
Doamna mea de roșu, doamna mea de foc
Am creeat poveste extrasă din povești,
Te iubesc o viață cât două la un loc
Tu verși peste mine plăceri dumnezeiești.
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Am visat că dansam împreună
Am visat că dansam cu fericirea în brațe,
Că pășeam legănați pe-a iubirii nuanțe...
Eram mândri de împlinirile viselor dulci,
Ne sărutam fierbinte printre flori și rugi...
Primăvara înălța izvoare cu sânii de dor,
Eram însetați de inerția stelară în zbor...
Visul avea albe rădăcini tămâiate cu soare,
Întâmplarea unduia în val și spumă de mare...
Mușchii cerului albastru se încolăceau în noi,
Ne adunau inima și-o plantau în viață vioi...
O vioară se auzea, cu foc, în seninul iubirii,
Cascada plăcerii ne arunca în mugurii-nfloririi...
Am visat c-am dansat înstelați până când
Bătrânețea se ancora de-al tinereții rând!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Opțiunea destinului
Dă în muguri crucea pe morminte
hăt în jos la morți e primăvară
să pășim copii cu luare-aminte
dacă vrem pământul să nu doară
Hăt mai jos la morți e primăvară
parcă se aude-n ierburi cucul
cântâ în fântâni parc-o vioară
vai ce umbră crudă are nucul
Parcă se aude-n ierburi cucul
să zburăm copii cu luare-aminte
soarele prin nori își plimbă plugul
crucea dă în floare pe morminte
Hăt mai jos la morți e primăvară
să trăim ca moartea să nu-i doară
poezie de Costel Zăgan din revista "Țara de Sus", nr.3-4 (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfântă ești natură...
Sfântă ești natură, în cartea vieții mele,
Ca o icoană veche, ca luna între stele.
Ca doina cusută pe ia țărănească,
Ca dragostea sfințită în casa părintească.
Ca bucuria vieții în suflet omenesc,
Ca razele de soare pe trupul pământesc.
Ca ploaia cea măruntă ce cade peste toate,
Ca holdele bogate și coapte peste noapte.
Ca armonia vieții pe strune de vioară.
Ca valsul primăverii pe coarde de chitară.
Ca dansul feciorelnic între ferestre mute,
Ca gândul înțelept cu fapte mult mai multe.
Ca părul cel mângâie cu dragoste zefirul.
Ca tinerețea în sân cu trandafirul.
Ca hărnicia zilei de toate aducătoare,
Ca înserarea nopții ce îmbie la visare.
Ca gerul iernii ce râde pe țurturii de gheață,
Ca soarele zâmbind în prag de dimineață.
Ca sfânta rugă în pragul adormirii,
Ca o recunoștință pe marea mulțumirii.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (24 noiembrie 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valsul primăverii
Clocotește primăvara, pâlcuri... pâlcuri de lumină
Ghioceii-și pleacă ochii iar brândușele suspină...
Colorate, parfumate, dornice de o iubire
Care să pătrundă-n suflet, prin toți porii să respire.
Peste o pădure verde stă un soare filantrop
Tuturor imparte raze, care cad ca un potop
Si in toată a ei splendoare, primăvara cântă vals
Cu Chopin si cu Vivaldi sub un cer ca de topaz
Stau cireșii să deschidă floare albă si gingașă
Cu o grație sublimă si-o privire pătimașă....
Pentru o simțire nouă renăscută-n mii de flori
Shostakovich si cu Strauss au adus in dar viori.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un gând cald...
Într-o floare mică, albă, cu botina în zăpadă,
Stă ascunsă primăvara, cu arcușul într-o salbă,
Mă cutremură suspinul frunzelor înfrigurate
Și în pieptul meu de ceară, inima mea bate, bate..
O vioară se aude chiar de-acolo din adâncuri,
Glasul ei, topind zăpada, se împrăștie în muguri
Și în jurul meu, minune, cât văd cu privirea toată,
Înflorește tot pământul, chiar cu mine, deodată!
Ce priveliște suavă și ce tainic simțământ,
Îți lași gândul să se scurgă, să se prindă în cuvânt,
Iar când soarele răsare răsfățându-ne pe-afară,
Dintr-un ghiocel țâșnește un gând cald de primăvară!
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Constelații care mor
(Iuliei Hașdeu)
De la lună și-napoi
Fuge carul meu cu boi;
Carul mare o fi mic,
Carul mic o fi nimic?
Stelele din ochii tăi
Se despart în două văi:
Una duce la amiaz,
Luminând ochiul meu treaz,
Una-și face drum spre Nord,
Dând lucirea pentr-un ort.
Carul mare-i scuturat
Peste noi și peste pat.
Și rămân cu ochi străin
Toate pleacă, toate vin,
Numai carul meu cu boi
[...] Citește tot
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de primăvară
A venit iar primavara
peste camp si peste case
cantaretii scot vioara
nu le mai sta frigu'-n ooase.
Si pe strune incep sa cante
viata noastră cea "usoară"
cu melanclia-n frunte
si cu dorul subtioara.
Soarele e printre ramuri
frunzele isi vad verdeata
Ion spune peste dealuri
la pomi "bună dimineata!"
Si miracolul de vara
va veni si el curand
toti poetii ies afara
nu mai au dorul in gand.
poezie de Nicu Petria
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi tot aici
Trec primăveri cu flori la subsuoară,
în struguri mustul toamnelor și-l suie,
se cern zăpezi a nu știu câta oară,
noi tot aici, noi tot bătuți în cuie.
Ne cresc orfani copiii pe coclauri,
nevestele ca fânul se usucă,
răsar din mame stânjenei și lauri,
noi tot aici, noi tot cu dor de ducă.
Parcă n-am fost în lume niciodată,
Duminicile parcă ne-au uitat și ele,
prietenii prin cârciumi se îmbată
noi tot aici, noi tot între zăbrele.
Cățui de nuferi ard în rugăciune,
pe sub salcâmii înfloriți trec fete,
bâtrâne viori întineresc sub strune,
noi tot aici, noi tot în baionete.
[...] Citește tot
poezie celebră de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!
Polen de vioară
Mă tachina ceva sub zăpada coastelor
Încet, pe sub ele se infiripa ceva
Uitată si pierdută intr-o toamnă din clipa mea
Gheizere fierbinți curg unduitor
Topesc aisbergul gândurilor
Mă impotriveam incătușat de amintiri
Inchis in catafalcul regretelor
Coconul in care m-am inchis, tăia orice răsăriri
Cu ambră boare de primăvară
Mi-ai cântat ca o vioară
Răscolind trupul de vierme
Zvâcnindu-mi măruntaiele
Te-ai prelins ca un fir de rouă
Pe inima insingurată si uscată
Ai înflorit in ochii... rosie lalea
Și am căzut in fluture, narcozat de sărutarea ta
Intre petale tale a răsărit primăvara
Polenul de infinit in brațe la tine-l simt
Și numai știu cine sunt
In primăvara ta am renăscut
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?
De ce îmi plânge Cerul când taci deși mă chemi
Iar îngerii coboară din noapte-n rugăciune?
De ce până și ploaia suspină-n multe ierni
Că nu ești al ei mire, ci doar o succesiune?
De ce tu mă iubești la fel ca pe-o icoană
La care te închini la ceas de seară-n zbor?
De ce te-ai cuibărit în inima-mi de-aramă
Și îmi șoptești păcate învăluite-n dor?
De ce mi-e verdele iubit de marea cea albastră
Ale cărei valuri mă mistuie-n tăceri?
De ce doar ochii mei ți-s florile din glastră
Și iz-ul de magnolii uitat în primăveri?
De ce-ai venit atunci să-mi zgudui primăvara
Și verdele din ochi să-l duci în lumea ta?
De ce-am rămas în tine pe strune de vioară
Oare tu știi, iubire, că ești chiar viața mea?
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă tu, femeie, n-ai fi existat...
Ciută rătăcită ar fi fost bărbatul
Fără mângâierea ierbii din răzor
Disperată cursă unde alergatul -
Sport de unul singur- necâștigător.
Ar fi fost pădure fără lăcrămioare
Neiubite trupuri - nesfârșit algor,
Despletite ramuri de frunziș și floare
Infinite toamne - deprimant decor.
Foc fără scânteie - fără de sclipirea
Tainicilor clipe de trăiri in doi,
Vrajă fără leacuri unde teurgia
N-ar putea să pună - vieților altoi.
Ar fi fost arcușul văduv de vioară
Nenuntită clipa întâlnirii lor -
Vals de unul singur ce te înfioară
Cântecul funebru scris în re minor.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (8 martie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pe-un petec de hârtie
O lacrimă s-a scurs în călimară,
Penița frântă n-a mai vrut să scrie,
Idila începută-n miez de vară
S-a stins în toamna rece și pustie.
Ardeau iubirile de-odinioară
Și le stingeam pe-un petec de hârtie,
O lacrimă s-a scurs în călimară,
Penița frântă n-a mai vrut să scrie.
Mi-e dor de sărutarea ta târzie,
Cerneala mirosea a primăvară,
Plângea romanța-n strune de vioară
Și liniște-mi găseam în poezie,
O lacrimă s-a scurs în călimară.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și eu cum să fiu cuminte?
Trece-un zvon de primăvară pe sub streașina tăcerii
Cu un scâncet de vioară ce înviorează merii.
Firul ierbii se dezbracă de veșmintele greoaie
Și prind razele de soare printre picături de ploaie...
Mugurii plesnesc de sevă, amiroase a trezie,
Flori cu straie de lumină se alintă-n poezie...
Și prin mine, cai zănatici, în galop, prin liniști sterpe
Tropăie în cavalcadă printre muze... Euterpe
Își dezvăluie în versuri gândurile prizoniere,
Ce neliniștesc poeții, așteptând la frontiere
Iarna să își ia bagajul și să plece spre neunde,
Când în vamă, stau lăstunii adormiți printre secunde...
E o liniște albastră, c-un vibrato fantomatic,
Ce pătrunde prin toți porii într-un tempo acrobatic...
Și eu cum să fiu cuminte, când zvâcnesc dorințe-n mine
Și cum să n-aduc, iubite, primăvara asta-n tine?
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suită de haiku-uri pe motiv de dragoste
Revărsat de nai
În aer parfum de mai
Avânt peste plai.
Ninsoare de flori
Pe boltă arc de culori
În suflet fiori.
Salcâm în floare
Din vâlcele cântare
Mireasmă tare.
Sunet de bucium
În zare plută de fum
Peste crâng zbucium.
Rouă de iubit
Strălucitor mărgărit
Lumină pe schit.
[...] Citește tot
poezie de Vlad Chirinciuc (9 aprilie 2017)
Adăugat de Vlad Chirinciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Suntem...
Înmărmurim pietrele
Înfrunzim iarba
Mișcăm mișcările din inimia roților
Țiganilor le-au crescut zâmbete
Din mâinile moților.
Viitoare vremi leagănă pe brațe primăvara
viitorului ce trece pe acum și moare.
Înmărmurim marmura treptelor
Însuflețim perechile suflet
Înviorm arcușul viorilor
Cântăm cuvinte cântului
Suntem pământului suflet
Și sare pământului.
Înmărmurim lumina pe raze
Șio ducem în suflet și-n case
Prin flori și prin vaze
Înmărmurim soarelen raze.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rapsodii de primăvară
I
Sus prin crângul adormit,
A trecut în taină mare,
De cu noapte, risipind
Șiruri de mărgăritare
Din panere de argint,
Stol bălai
De îngerași
Cu alai
De toporași.
Primăvară, cui le dai?
Primăvară, cui le lași?
II
Se-nalță abur moale din grădină.
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperișuri veștede-n lumină
Întind spre cer ogeacuri fără fum.
Pe lângă garduri s-a zvântat pământul
Și ies gândacii-Domnului pe zid.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre primăvară și vioară, adresa este: