pubertate

Deja sunt continuarea

nu cred în umbre
doar în îngeri
şi caut semnele pe braţele lor
toate opririle şi munţii cu fiecare coastă
cu orgoliul pădurilor

în valea liniştii două bucăţi de cremene
au obosit
nu mai scrâşnesc în toate direcţiile
de unde vin
depozite din cherestea
zbrobesc ogoarele roşii
copacii şi-au mâncat ultima fărâmă de pâine
nu din lemnul dulce adunat în carnea pietroasă
din coastele icoanelor înnobilate
atârnă plânsul căutării şi negăsirii

m-am împerecheat
cu morile de hârtie
cu stâncile

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Cornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai love tu? - $$$

Cu trupul zvelt, sticlă de lampă,
bărbaţii te credeau mortală,
cu chip naiv, ca de vestală,
treptat, ai devenit o vampă,
şi poţi fi chiar diva fatală.
***
Din ochi vicleni de coţofană
arunci săgeţi otrăvitoare,
şi farmece mistuitoare,
de parc-ai fi o amazoană,
obişnuită doar călare!
***
Imberbi naivi, sfioşi din fire,
abia ajunşi la pubertate,
în strâmta ta intimitate,
credeau c-au rupt-o-n fericire,
şi tu-i storceai cu voluptate.
***
Dar ai trezit din nou la viaţă
virgini tomnatici, şi sihaştri,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ene Meteleu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima Danaidă

Îmi cutreieri prin gânduri
ca un centaur plictisit
prin holde de nimfe pubere –
Un fior de plăcere
ca o săgeată trasă la întîmplare
îmi înţeapă călcâiul apoi urcă pe pulpe
Înainte de a bea licoarea cea neagră
te-nvelesc cu tăceri de crepuscul,
te sting cu şoapte neclare...
Uitarea – complice, prietenă –
te acoperă cu pânzele tuturor păienjenilor
ce ţes neîntrerupt
în sarcofagele mirilor Danaidelor.
Limba se întoarce vorace
după sărutul de rămas bun
după sărutul de bun venit
ce uneori mai au
acelaşi gust uşor acid
Sânii dospiţi de arşiţa nopţii
devin muşuroaie din care

[...] Citeşte tot

poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deci, exist...

De eşti cuprins de exaltare, de la nivelul pubertăţii,
Tu vieţii dă doar gânduri bune şi du-te-n calea libertăţii,
Nu te închide printre zodii şi nici printre credinţe moarte,
În adevăr dezleagă-ţi mintea şi lasă turma, fi aparte!...

Eu cred că am trecut cu brio de epoca medievală
Când de la atâtea plecăciuni dădeai în febră-abdominală,
Acum s-au rezolvat mistere şi s-au distrus atâtea mituri,
Doar ştiţi zicala buclucaşă, nimic nu e bătut în nituri!

Fi fericit în lumea asta şi fă un bine liberal
Dar nu din frica unei cazne, ci doar dintr-un aspect moral,
Nu confundaţi spiritualul cu nişte culte fără rost
Avide doar după putere, păcat i-atunci, când tu eşti prost...

Nu vreau să intru în dezbateri sau de polemici să mă ţin,
Atât doresc să strig în lume, gândeşte frate libertin!
Să fugi de zidul mărginirii, să ai mai multă cutezanţă,
Iubind natura, universul, la rândul lor îţi dă speranţă!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (26 martie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ca o închisoare

când am fost aruncat în viaţă nimeni nu mi-a spus ce mă aşteaptă
aşa că mi-am luat porţia zilnică de plimbare
şi noaptea raţia de libertate

când am simţit pubertatea împungându-mă
i-am întors spatele, mi-am şters lacrimile şi am mers mai departe
chiar dacă mersul era doar o învârtire în cerc

mi-am ridicat braţele, simţeam că pot să zbor, infinitul mă chema
dar umbra, ancora împământenirii, îmi atârna prea greu în suflet
şi am lăsat orizontul să se ducă la culcare... şi tu?

o singură dată am visat că zbor şi iubirea plutea alături
dar mi-am luat raniţa responsabilităţilor în spate
şi am continuat să mă învârt în cerc dându-i formă vieţii

cândva, oricând, moartea va veni cu toate protestele
şi voi privi cu teamă şi cu groază pasul ce mă scoate din rând
dar poate că atunci voi realiza că viaţa e doar un alt fel de-închisoare

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orele vieţii

La ceasul crud al dimineţii,
Când pruncul e un boţ plăpând,
Ce este treaz când e flămând,
Instinctul este semnul vieţii.

La ceas de ziurel de ziuă,
Când e copilul tapetat, cu
Ochi mari, pictaţi de Ţuculescu,
E iscodirea prima piuă,

La ceas de ziuă, matinal,
Când e puberul un vulcan,
Cu cablul smuls din cabestan,
E nerăbdarea vârf de val,

Când ziua-şi deapănă fiinţa,
Adolescentu-i subjugat,
De cel mai omenesc păcat,
Si semnul vieţii e dorinţa,

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voci din goetia

voci groase
din clase înalte
înconjoară case
cu pisici de sticle
sparte, se răsfrânge
cioburi de clase
joase întemeiate în
a fiecărui pubertate
când coşuri iau moarte
sub forme de naştere
azvârlind pe seri de
pături grijulii renaştere
când în camera se ascunde
de obiective, imaginile subiective
propulsate din aparate, butoane
roşii şi albe lângă mâini livide
rachete de mingi încete plasate
de glezne aride pe terenuri călcate
de însele pietrele încălţate cu piei animalice
în obosire se leagănă în viteze

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Lungu
Adăugat de Cristian Lungu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi atât...

printre dimineţile mele
din care ies zilnic
cu paşi programaţi
şi printre puţinele lucruri
pe care le mai am
sunt mulţi prieteni
care-şi storc transpiraţia
ca pe nişte coşuri la pubertate
spunându-mi că mă iubesc
apoi se retrag într-un petic de viaţă
ca şi cum ne-am împărţi trupul
de fapt e un fel de trădare reţinută

atunci mă apucă o haită de draci
încep să iradiez şi împing totul
spre oamenii care mă urăsc...
reacţia mea e nocivă dar
până ies din ea
nu fac mare caz
scuip înapoi

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume din Lacrimi de pe altarul trupului (2018)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antagonice

Cioplesc cuvintele în ape curgătoare,
Se pierd tăceri asurzitoare,
Ideile ca iezii mor de sărbători,
O lacrimă să-mi dărui, Mirador.
Virgine trec, în urmă cavaleri,
În pulbere se nasc puberi,
Sunt legendarii noştri străbunici,
Ce-mi pasă mie de călăi pitici?
Au o mustaţă sus şi una jos,
Au creier jos şi-n craniu sos,
Sunt holograme, umbre de copaci,
Din cauza lor n-ai timp să taci.
Desfac petala florii fără vini,
Ce-mi pasă dacă-n Rai e şi venin?
Un ocean fără rechini
E mort şi pentru albastrul cristalin.
Ştiau şi anticii, nu-i bine fără rău,
Fu... l dracii fără Dumnezeu.

Singurătate, tu eşti obiectul studiului meu,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă pentru Eminescu

Sub teiul frunza-şi tremurând,
Mireasmă dulce-n gând se lasă
Şi pace peste-ntreg pământ...
Eminovici, la el acasă!
Adie-n triluri, pe poteci
De îngerească, sfântă floare...
Tu-ndrăgostitule, de treci,
La tâmpla vieţii cu ninsoare,

Sub teiul frunza-şi tremurând,
Cu Eminescu, vei privi
Păsări de aur din poveşti
Şi paji din mari împărăţii.
Vei fii şi tu, "Luceafăr blând"
Transcendental ducându-şi ţelul,
Un "Cătălin" trudind tăcut,
Iubirii dezlegând misterul.

Mireasmă dulce-n gând se lasă,
Pe creştet ninge teiul iar

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul regretului fără sfârşit

Împăratul Chinei râvnea la o frumuseţe care să-i încununeze imperiul,
Dar, deşi era de mulţi ani pe tron, nu i se împlinise această dorinţă.
Între timp, o fetişcană din familia Yang ajunsese la pubertate.
Crescută fiind într-o curte interioară, nimeni nu-i văzuse frumuseţea.
Graţia ei îngerească nu mai putea rămâne ascunsă.
Într-o zi a fost aleasă să ţină companie Împăratului.
Când şi-a întors capul şi a zâmbit, farmecul creat a fost zguduitor,
Eclipsându-le pe toate concubinele celor şase palate.

Era o primăvară timpurie. A fost îmbăiată în Piscina Florilor Pure
Cu apă caldă de izvor, care i-a catifelat şi limpezit cristalul pielii,
Şi, datorită somnolenţei resimţite, o fată a ajutat-o să iasă din piscină.
Revăzând-o, Împăratul a a hotărât să-i fie mireasă. Şi-aşa a început saga.
Părul ei plutind ca norii era prins c-un ac de aur, faţa-i era ca cea a florilor.
Au petrecut noaptea sub acoperişul cald al hibiscuşilor.
S-au trezit cu soarele sus pe cer, regretâd că noaptea a fost prea scurtă.
Începând din acea zi, Împăratul a lipsit la toate audierile curţii.

O răsfăţa tot timpul cu banchete şi petreceri fel de fel,
Era stăpâna zilelor de primăvară şi despotul nopţilor lui.

[...] Citeşte tot

poezie de Bai Juyi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Permisiuni (distihuri inspirate după dictonul latin "Quod licet Iovi non licet bovi")

Ce-i permis abilului
Nu-i şi imbecilului.

Ce-i permis academiei,
Nu-i permis şi ageamiei.

Ce-i permis academiei,
Nu-i permis nicicum prostiei.

Ce-i permis academiei,
Nu-i permis şi neroziei.

Ce-i permis activului
Nu-i permis pasivului.

Ce-i permis afectuosului
Nu-i permis şi belicosului.

Ce-i permis afectuosului
Nu-i permis şi ticălosului.

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Inspirate din proverbe, Nu frumoase, ci superbe (10 octombrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!