Citate despre râuri și viață, pagina 2
Am pornit
Am fost eu vântul care fuge,
Trecând neobservat prin lume?
Am fost eu râul care curge,
Fără să fi lăsat mici urme?
La început am fost un izvoraș,
Căutând o cale spre un râu,
Cu chipul blând de copilaș,
Devenit cu duritate mai târziu.
Am pornit ca simplă adiere,
Cu timiditate viața s-o prefir,
Prinzând din ce în ce putere,
Transformată în vajnicul Zefir.
Am fost un firicel de iarbă,
Prinzând noi rădăcini adânci,
Din ani mi-am făcut o salbă,
Urcând pe ale timpului stânci.
poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 2009)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubește-mă acum, căci anii de năzuinți ne-or pune frâuri,
Iar zilele vieții noastre se duc ca undele pe râuri.
Iar trupul tău ce-mi este astăzi cel mai dorit dintre limanuri,
Va fi un biet ulcior din care vor bea drumeții pe la hanuri.
catren de Omar Khayyam
Adăugat de oprea victor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Provocări
De-ncercări e plină viața și-ntrebări ce n-au răspuns,
Să le cernem nu-i putință, să le trecem nu-i de-ajuns,
De-notăm în voia sorții fără-a ține cârma-n frâu
În derivă-am duce anii scurși la vale ca un râu.
Provocări nemilostive șerpuiesc ispititor,
De tărie-avem nevoie când picăm în plasa lor,
Nu e viață fără patimi, nu e moarte fără chin,
Toate-s date spre-a renaște din cenușă și suspin.
Învățăm cu-nțelepciune din grăbitul nostru mers
Că durerea ne-ntremează și e leac în univers,
Cel ce-și poartă cu credință sufletul mereu curat
De obstacole va trece și de rău eliberat.
Prețul ce-l plătim adesea-i unul poate dureros,
Este dijma pământeană a oricărui păcătos,
Cât de grea ne-ar fi povara, să fim buni și iertători,
În iubire să trăim, noi... umilii trecători.
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când vorbești despre tine este imposibil să te desparți, să te "filtrezi" de alții, într-atât viața noastră este împletită cu a altora, dependentă de ea. Viața fiecăruia dintre noi este, față de oamenii care-o determină, ca un râu, în raport cu bolovanii pe care-i duce cu el la vale.
Ileana Vulpescu în Arta conversației
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!
Situații dramatice la Prut (rude apropiate trăiesc în sate situate de o parte și de alta a râului)
Cuprinși de dor și veșnic "însetați",
Când simt că-i copleșește chinul,
Românii pleacă peste Prut, la "frați";
Acolo e mai ieftin vinul...
epigramă de Ștefan-Cornel Rodean (2011)
Adăugat de Ștefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Starea de grație apare în cadrul fluxului vieții și nu separat de el, iar viața este ca un râu care curge dinspre munți înspre mare.
Paul Ferrini în Liniștea inimii
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața e frumoasă!
Am coborât la malul râului
Și m-am așezat lângă edec.
Am încercat să gândesc, dar n-am putut,
Așa c-am sărit cu gândul să mă-înec.
Dar am țâșnit la suprafață și-am țipat!
Apoi, din nou am încercat să-mi vin de hac!
Dacă apa n-ar fi fost atât de rece
Poate că aș fi reușit s-o fac.
Dar era Rece în acea apa! Era rece!
Mai târziu, m-am urcat pe turn
La douăzeci de etaje înălțime.
M-am gândit la copilul meu
Și-am crezut c-o să sar, că s-a zis cu mine.
Am rămas acolo și am țipat!
A fost cât pe-aci, cât pe-aci să-mi vin de hac!
Dacă turnul nar fi fost atât de înalt
[...] Citește tot
poezie clasică de Langston Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă nu ai fii tu!
Mă dor lacrimile stelelor, ce-n ele tu exiști
Mă îneacă plânsul vieții, ce trece fără sens
Te rog să fii tu noapte și zi lumină-n mine
Te aștept în stânci și-n munte, în clipa care vine
Tu ești minune-n lume, început de univers
Tu legeni aceste zile, în brațe și în vers
Tu-n râul vieții nudă, viață, tu ne dăruiești
Ești pasărea phoenix și sfăntă tu ne ești
poezie de Viorel Muha (martie 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricât de dureroase ar fi experiențele iubirii, pătrunde în iubire fără să eziți, pentru că, dacă o eviți - așa cum face majoritatea oamenilor -, vei rămâne blocat în ego. Atunci viața nu îți va mai fi un pelerinaj, nu va mai fi un râu care curge spre ocean, ci va deveni o mlaștină.
Osho în Iubire, Libertate, Solitudine
Adăugat de Iulia B
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Fiecare citește în felul lui, își inventează o manieră proprie, unii își petrec toată viața citind fără să treacă vreodată dincolo de lectură, rămân lipiți de pagină, nu pricep că vorbele sunt numai pietre puse pentru a traversa curentul unui râu, sunt acolo doar ca să putem ajunge pe celălalt țărm, celălalt țărm contează. Doar dacă nu cumva aceste râuri n-au două țărmuri, ci mai multe, fiecare om care citește este propriul lui țărm și e numai al lui țărmul pe care trebuie să ajungă.
Jose Saramago în Peștera
Adăugat de Reliana Andra Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea, munții, rândunelele, cucul. Faceți tot posibilul ca și copiii dumneavoastră să iubească tot ce-i înconjoară, pentru că fără dragostea față de natură și animale, omul nu poate să simtă din plin, ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvinte VIAȚA.
citat din C. Mihăiescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-ți transforma viața dăruită a fi un râu de rugăciuni într-o groapă de gunoi...
Sanda Tulics în Calea înțeleaptă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există cărți atât de vii încât îți este teamă să îți întrerupi cititul, pentru că te gândești că, între timp, ele s-ar putea dilua sau schimba, asemeni unui fluviu care își schimbă apele; în timp ce tu te-ai duce să îți trăiești viața, aceste cărți și-ar putea trăi propria viață, la fel ca râurile ce își modifică cursul sau făgașurile. Nimeni nu a pășit de două ori în unul și același râu. A reusit, oare, cineva să pășească de două ori în una și aceeași carte?
citat din Marina Tvetaeva
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea să cred că viața e mai mult decât un râu care ne poartă cu el, cu burta în sus.
Arthur Golden în Memoriile unei gheișe
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stau pe malul
prăpastiei unui râu
și mă bucur
că nu-mi stă în cale
prăpastia vieții.
gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Episod
Câteva valori ideale: iubirea,
prietenia, credința, uimirea
trecătoare, tandrețea neclară
și necercetată, viitorul nesigur - plat
cu pironul morții în afară.
Câteva lucruri pe care le am cu siguranță:
teama de singurătatea în care
mă cufund ca într-un mâl
umbrele rătăcite și umede ale amintirilor,
uitarea la fel de densă în noapte sau spre zori.
Film pe un ecran plat.
Nu prea alb. Ca un râu lent
ce-aduce cu o repulsie crescândă,
lucruri mărunte din trecut în viitor,
fără prezent.
Un episod al vieții mele.
Un episod. Viața mea.
poezie de Marek Wawrzkiewicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când vine vremea
Te-nneacă râul cu ape-nvolburate?
Te-nghite timpul în secunde?
Voi face șes din apele inunde
S-opresc pendula-n loc, nu se mai poate.
Cînd vine vremea, fără de zăbavă
Schimbi mierea vieții pe-a morții grea otravă.
poezie de Mihail Mataringa (23 noiembrie 1986)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea să ningă a vară
Și să soare a Crăciun!
Flori de toamnă, primăvară,
Pe inelele lui Saturn!
Și să curgă râul de vânt,
Peste copacii de pe lună!
Doar eu cel de pe pământ,
Să văd cerul din furtună!
Să mă uit cum plouă frunza.
Ciripesc cum păsărele,
Să pictez și eu pânza,
Cu natura vieții mele!
Ilie Andrei Harapașcu în Poetul respectiv
Adăugat de Ilie Andrei Harapașcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul orașului de lângă râu
Zece ani, de-acum tu, moartă; eu, trăind o viață căreia nu-i mai aparțin.
Refuz să rememorez,
Dar îmi este imposibil să uit.
Un mormânt departe, la o mie de mile,
Gânduri înghețate, cum ar putea ele fi exprimate?
Chiar dacă ne-am întâlni, nu m-ai recunoaște
Pulbere pe obrazul meu,
Părul ca bruma.
Deodată, astă noapte, eram iarăși acasă.
Lângă ferestra odăii mici
Îți periai părul și-ți pudrai obrajii.
Te-ai întors. M-ai privit în tăcere.
Lacrimile îți curgeau râuri.
An de an îmi vor frânge oare inima?
Mormântul luminat de lună,
Pinii rămuroși.
poezie clasică de Su Shi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ultimul dor
Acolo unde lângă râu
Se-nșir' răchiți bătrâne,
Se duce gândul meu ades,
Se duce azi și mâine.
Acolo-i satu-ncununat
Cu-a nucilor verdeață,
Ferice-acolo am trăit
A vieții dimineață.
Bisericuța cea de lemn
Și azi e vie-n minte-mi;
Căsuța cu doi plopi la drum
O văd parcă nainte-mi.
Și parcă din grădină ies
S-apuc pe ulicioara
Ce duce la ogor, țiind
De mână surioara.
[...] Citește tot
poezie celebră de Miron Pompiliu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre râuri și viață, adresa este: