Citate despre religie și sat, pagina 2
A fi profesor la țară: a face un pas din infern în prezent!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (mai 2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Și în timpul crizei te poți îmbogăți
Sunt preot și-am ajuns bogat,
De moarte slujbe zilnic predic,
Căci au redus la noi în sat
O asistentă și un medic.
epigramă de Dan Norea din Epi... Gramatica, Om politic drept și bun, Făt-Frumos și Moș Crăciun (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul natal al lui Dio se află la o aruncătură de băț ciobănesc de rai: taman în mijlocul iadului contemporan.
Costel Zăgan în Deșertul de catifea, Satul natal ca intrigă a subiectului (2015)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sate de piatră
Satele Angliei construite-n piatră.
O catedrală îmbuteliată la fereastra unui bar.
Vaci răspândite pe câmp.
Monumente ridicate regilor.
Un om într-un costum mâncat de molii
vede cum dispare trenul, ca toate de-aici, în direcția mării,
zâmbește spre fiica lui care-l părăsește, plecând spre est.
Și deasupra țiglelor cerul nemărginit
devine mai albastru, străbătut de cântecul păsărilor.
Și cu cât se aude mai limpede cântecul,
cu atât mai mică devine pasărea.
poezie de Iosif Brodsky, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde este satul românesc? Unde e timpul devenirii noastre prin care strămoșii au construit cu migală veșnicia neamului?..
Cum să ne mântuim când suntem strâini de acest popor cu tradiții care a fost binecuvântat de Dumnezeu?
Camelia Oprița în Jurnal, Unde e timpul devenirii noastre prin care strămoșii au construit cu migală veșnicia neamului ?
Adăugat de Ioan Maria Elena D
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se arată ce poate face un vânt care aduce nouri din necunoscut În anul 1808, o secetă îndelungă, vreme de două luni, a uscat lanurile moșiei Buciumeni a boierului Alexandru Filoti și a sărăcit toate ogoarele țăranilor din cele nouă sate ale moșiei. Ardea văzduhul; nourii se arătau numai pe marginile zării. În trei sâmbete ieșise preotul cu icoanele la șipotele de sub deal, urmat de obște. Se vede că era o mânie a lui Dumnezeu; toată lumea își luase nădejdea dinspre partea ploii, în imașuri, vântul stârnea pulberi; fânețele sunau uscat și trist; păpușoaiele își răsuceau frunzele în arșiță. Numai grâul boierului se alesese bun, și batozele mormăiau la girezi, în patru colțuri ale moșiei, împresurate de oameni cu obrazurile asudate și negre de colb, amestecat cu pleavă și fum.
Mihail Sadoveanu în Venea o moară pe Siret, Capitolul I
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumină din lumină
În mijlocul dimineții stă taurul neînjugat.
Stăpânește un câmp. Lucește ca o castană
proaspăt cojită.
Printre coarnele lui soarele vine în sat.
Lângă apă lină stă în puterea zorilor taurul
nemișcat. Înălțat și frumos.
E ca Isus Christos:
lumină din lumină, Dumnezeu adevărat.
poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1933)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Verești, ca și în toată această parte a Transilvaniei, nu se vorbește nici germana, nici maghiara, ci româna până și printre cele câteva sălașe de țigani, stabili mai degrabă decât nomazi, prin feluritele sate ale comitatului. Acești străini adoptă limba ținutului, așa cum îi împrumută și religia. Cu colibele lor, barăci cu acoperiș țuguiat, cu legiunile lor de copii, cei din Verești alcătuiesc sub autoritatea unui bulibașă un fel de mic clan, deosebit prin obiceiuri și traiul regulat de cele ale neamurilor rătăcind de-a lungul Europei. Au adoptat până și ritul ortodox, supunându-se religiei creștinilor în mijlocul cărora s-au oploșit. Într-adevăr, Vereștii au drept căpetenie religioasă un popă stabilit la Vulcan și care deservește cele două sate, despărțite doar printr-o jumătate de milă.
Jules Verne în Castelul din Carpați
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zăpada Sfântului Andrei
Vă scriu în noaptea Sfântului Andrei
Când primele ninsori au prins să cadă,
V-aduc un rai cu soare și crâmpei
V-aduc o rugăciune pe zăpadă.
Eu vă colind în nopțile cu stele,
Eu vă colind de viață și de stea,
Mă dor toate credințele rebele
V-aduc dorința de a mai visa...
E iarnă peste brazi și peste viață
E iarnă peste sufletul meu gol,
E iarnă peste satele din ceață
E-o simfonie întrun si bemol.
Eu vă aduc un dor de libertate
Eu vă doresc s-aveți colind frumos.
Se-aud din nou colindele în sate
Și ultimul colind etern, duios...
[...] Citește tot
poezie de Felicia Feldiorean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Casa roșie
în baza de date a lui Dumnezeu
inima mea e mereu șarjată
dacă îndreptându-mă totuși
de odaia în care picură neâncetat hemoglobina
un magnet nevăzut mă ține
pe circumferința verde
a satului de munte
unde lucrază mirific
aerul bine oxigenat și
mi se pompează în infrastructură
combustia de a doua zi.
poezie de Ion Scorobete
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Medicul
La miez de noapte când oamenii dorm
Somnul lor dulce și ușor,
Tu te îmbraci în haină de înger
Și acorzi primul ajutor
La un suflet care de durere plânge.
Tu n-ai aripi, nu ai coborât din rai.
Nu ești sfânt ca sfinții care dorm în biserică,
Dar mâini de aur ai și un medicament pentru orice durere.
Și apoi cu sufletul împăcat, când soarele apune,
Te întorci la casa ta în oraș sau sat,
Obosit, dar și mulțumit că ai mai salvat
Un om pe această lume.
poezie de Vladimir Potlog (17 iunie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
în satul cu troițe
îmi petrec timpul într-o arhitectură sacră
credința-n Dumnezeu s-a născut la țară
țărani evlavioși cu Hristos se consacră
păcatele se spală în apă de moară.
în satul cu troițe mă simt într-un rai
oameni-s vrednici preaslăvesc pământul
vântul cântă pe frunze precum la nai
miri de poveste își cinstesc legământul.
știu că minunile s-au născut la sat
veșnicia începe cu prima rugăciune
ploile mănoase din cer s-au revărsat
pământul să prospere fără amărăciune.
nu vreau să fie nimeni răvășit stresat
ca frați să se adune oameni la împăcăciune.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la acest loc și satul se vede mai bine. Grădinile sunt însă prea îndesate cu pomi; numai printre crengi ori peste pomi vedem pe ici, pe colea, câte o bucată din pereții și acoperișurile caselor. Casa popii este tocmai lângă biserică. În față cu biserica e școala. Iară zidirea cea mare, care se vede mai la vale, este primăria. Dacă satul nu ar fi atât de îndesat, ar trebui să ni se înfățișeze foarte frumos. Toate s-au schimbat; numai părintele Trandafir a rămas precum a fost: verde, vesel și harnic. Dacă părul cărunt și barba căruntă nu ar vesti vremea lui, am crede că copilașii cu care se joacă înspre seară la laița cea de dinaintea casei sunt copilașii lui. Unul dintre copilași, pe care l-a ridicat ca să-l sărute, îi fură pălăria din cap și fuge cu ea năstrașnic. Măriuca deschide fereastra și strigă: "Trandafirică al mamei, nu lăsa pe moș-tătuca cu capul gol". Moș-tătuca râde din toată inima; îi place gluma.... Un om din sat trece, le poftește "bună odihnă!" și-și zice: "Ține-l, Doamne, la mulți ani, că este omul lui Dumnezeu!"
citat celebru din nuvela Popa Tanda de Ioan Slavici
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Kirill, patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, se roagă la Dumnezeu pentru succesul teroristului Putin și armatei lui de criminali și tâlhari, care ucid civili nevinovați în Ucraina (copii, femei, bolnavi, bătrâni etc.) și transformă orașele și satele în cenușă
Când Kirill și gașca lui
I se roagă Domnului
Pentru teroriștii ruși,
Care sunt pe crime puși,
Mái pot crede eu, frăție,
În popi și-n ortodoxie?
pamflet de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (10 aprilie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satul meu de lângă Prut
- Prutule, cu apă lină,
Curgi pe la mine în grădină.
Murmurând printre vâlcele,
Ducând dorurile mele.
Așa-i dat de Dumnezeu,
Treci pe lângă satul meu.
Ți-ai făcut o trecătoare
Printre stânci, printre izvoare.
Curge apa Prutului
Prin grădina raiului.
Printre florile de câmp,
Pe o palmă de pământ.
De pe bolta cerului
Îngerașii Domnului
Zi și noapte stau la strajă,
Satul nostru îl veghează.
[...] Citește tot
poezie de Natalia Mazilu Miron
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară rurală
Se uită soarele-napoi...
O fi pierdut ceva,
Sau, poate,
Așteaptă-n deal vreun car cu boi,
Să-l plimbe și prin alte sate
Cu gospodari și holde mai bogate?...
În sat la noi,
Biserica, de veche ce era,
În anul când a fost cutremur de pământ
S-a prăbușit cu turlele-n șosea,
Și-azi casele - atâta cât mai sunt -
Par jucării
Pentru copii,
Iar plopii - coșuri negre de mașini
Ce-au treierat
Bucatele din sate
Pentru străini...
Prin curți,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Strofe pentru faptele diverse (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Panteism
Dumnezeu din cer ne vede,
Dumnezeu din din noi ne-aude,
Dumnezeu este oriunde,
Fie șes, fie la munte,
În orașe sau la țară,
Fie iarnă, fie vară,
Dumnezeu e peste tot,
Fie casă, fie bloc,
Fie-ntr-un castel baroc...
Sau în colț de iarmaroc...
Dumnezeu este în toate,
Credeți-mă, am dreptate!
Dumnezeu n-are odihnă,
Și ne judecă în tihnă!
poezie de Viorel Trușcă din Gânduri tipărite
Adăugat de Dorina Golea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cucerirea spațiului
Într-un sat,
Fiecare casă e un templu,
Fiecare familie.
Pământul e dedesubt,
Cerul, deasupra.
La mine, la bloc,
Vecina de la etajul 4 e pământul,
Cea de la etajul 5 e cerul;
Și gata.
Dacă mai continuăm așa,
Doamne ferește,
Vom ajunge la biserică,
Duminica, Sâmbăta
Și-n alte zile sfinte,
Programatic.
Va exista o clădire de biserici,
Așa cum există clădiri de birouri.
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Aproape alb (20 iunie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
*&**
oamenii sunt previzibili
atât de...
ziua lor de naștere e importantă că
ajung să bea pentru ea și să mănânce
un gest absolut revoltator
voltaire știa
dragă omule, serbează-te într-o biserică veche a unui
cimitir de sat
sau
hai la bookfest să cumperi o carte despre cum să
înveți marele salt spre
neant
de ziua ta te apropii tot
mai mult
și mai mult
poezie de Zeciu Anca Cristina
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Safta (speriată): Ne-a furat Cartea Sfântă. Din prea mare iubire față de Dumnezeu...
Baciul: Așa am crezut și eu. Că s-a pocăit și nu mai poate trăi fără Biblie...
Safta: Și?
Baciul: Nu e așa. Spune prin sat că mi-a dat-o înapoi... Dar nu-i adevărat! Am răvășit toată biblioteca! Biblia nu-i! Minte! Degeaba s-a pocăit...
replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre religie și sat, adresa este: