Citate despre senzualitate și suflet, pagina 2
Navigând spre Bizanț
Asta nu-i țară pentru bătrâni. Tinerii stau
Unul în brațele celuilalt; păsările în copaci. Ești
Aici cu-aceste generații care mor cu cântecul lor.
Păstrăvi în cascade, mările pline de pești;
Scrumbii, păsăret și animale laudă vara în cor;
Tu, alături de tot ce-i creat, se naște și moare, trăiești
În această muzică senzuală, unde nu se discern
Printre cețuri monumentele intelectului etern.
Un om bătrân e doar un lucru de prisos,
O fleandură pe băț cât sufletul disperă,
Cât nu aplaudă și cântă bucuros
Pentru fiecare clipă de viață efemeră.
Iar a cânta nu-n școli înveți mai cu folos
Privești-un monument și înțelegi cum măreția trece peste eră.
De-aceea-am navigat prin valuri și brizanți,
Spre-a ajunge aici în orașul cel sfânt, Bizanț.
O, înțelepți în mozaic de aur pe perete
De veghe în lumina Dumnezeului cel Viu,
[...] Citește tot
poezie celebră de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sunt disponibile și traduceri în bască, portugheză, daneză și bulgară.
Iubiri neîmplinite
Ele sunt ca trenurile pierdute
Care nici n-au plecat din stații
Sau ca zborurile căzute în derizoriu
Care n-au decolat spre azur
Toate din tagma rătăcirilor
Vezi că iubirile au viață în sine
Dar mai întâi trebuie să se nască
Și unele mor înainte de a se naște
Iar alea sucombă hai hui
Și atunci se risipesc și dispar
În spații triste de regrete
Și în cuantumuri de nostalgii
Acele care erau posibile
Cândva erau cât pe ce să fie
Dar nu a fost să se împlinească
Ele pe urmă amplifică drame
Și multiplică alte ne împliniri
Sfârteca ceva prin suflete
Și taie răni adânc în răsuflări
Ori sfâșie văzduhuri de dor
[...] Citește tot
poezie de David Boia (14 aprilie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Întâlnire cu Moș Nicolae - parodie după poezia "Un altfel de Moș Nicolae" de Violetta Petre
Te-am așteptat cu sufletul pe masă,
Am dus cățelul la bucătărie
Și fredonam lasciv, cu voce joasă,
Când tu ai apăsat pe sonerie.
Ai apărut timid, cu sacu-n spate,
Aveai nu fes, ci-n cap o pălărie,
Având priviri profund interesate,
Când ai simțit mirosul de iahnie.
Mi-ai spus politicos o "Seara bună",
Și ochii îți luceau ca niste stele,
Dar nu visând o seară împreună,
Ci când ai dat cu ochii de chiftele!
Oftând, cu capoțelul descheiat,
Te-am invitat apoi să intri-n casă:
Visam să mă conduci, flămând, spre pat
Dar lacom, ai pornit-o către masă!
Ardeau în beznă două lumânări,
Era-ntuneric tare în odaie,
Dar m-a lovit un iz ciudat în nări
Și-ai intrebat, grăbit, de am o baie.
[...] Citește tot
parodie de Valentin David, după Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la senzualitate și suflet, dar cu o relevanță mică.
Leagănă șoldurile
pline de senzualitate
legate într-o fustă scurtă
și strâmtă. fiecare pas
e o provocare
te invită la pasiune. ești gata
să faci sacrificii mari
pentru atingerea ei ți-ai vinde
sufletul. urcă privirea
ajungi la sânii ispititori
înghiți în sec. înghiți
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație de dragoste
Aș vrea să fiu Clipa
furată când
unghia bătrânului Cronos
se va agăța, neîngrijită,
în firele răsfirate
ale timpului.
Aș vrea să fiu
șuvița de Voluptate
când părul Afroditei
se va vărsa, neatent,
într-un gest cochet,
peste umerii Olimpului.
Aș vrea să fiu
un val de Beție
când apele furiosului Poseidon
se vor arunca zbuciumate
în cupa visătorului
Dionysos.
[...] Citește tot
poezie de Carmen Petraru
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Edwarda era dreaptă, călare pe truditor, cu capul lăsat pe spate, cu părul atârnând. Sprijinindu-i ceafa, i-am văzut ochii albi, dați peste cap. S-a încordat pe mâna care-o susținea, iar tensiunea i-a întețit horcăitul. Ochii i s-au limpezit, o clipă a părut că se liniștește. M-a privit: în clipa aceea, am știut că privirea ei revine din neființă, am văzut, în adâncul ei, o fixitate amețitoare. Valul ce-o inunda în adânc a țâșnit sub formă de lacrimi: lacrimile au șiroit pe obraz. Iubirea murise în ochii ce emanau o răceală aurorală, o transparență în care ghiceam moartea. Și totul se amesteca în acea privire spectrală: trupurile goale, degetele ce căscau sexul, angoasa mea și amintirea spumei de pe buze, totul contribuia la acea lunecare oarbă în moarte... Spaima din mine refuza plăcerea pe care ar fi trebuit s-o doresc: voluptatea dureroasă a Edwardei mi-a dat sentimentul unui miracol istovitor. Nefericirea și febra mea îmi păreau derizorii, dar ele erau tot ce aveam, singurele porniri generoase din mine, demne de extazul celei pe care, în adâncul unei tăceri înghețate, o numeam "sufletul meu".
Georges Bataille în Madame Edwarda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ex-voto
În zare, începuturile de drum
Apar ca sugestii sensibile la fereastra mea
Iar pietrele de ciocolată sunt sentimentele
nopții de obsesie ale unui zeu
cu suflet fără chei.
Un ritm de o frumusețe și o o voluptate veninoasă
cântă rodul durerii și suferinței
unei flori ce respiră umiditatea din văzduh.
Soarele ce nu-i, e simbolul regelui singur
și dragostea mâinii mele într-a ta se topește
prelingându-se într-o continuă tensiune
la plumbul din grădini... rugăciune.
Imaginea, de frica unui zbor fericit
se sinucide în tainica lumină a fantasticului
ruinând și nucleul de diamant al sărutului
din icoană. De ce acest oraș e un paradis pierdut
în ploaia de timp de afară?
Totul e atât de simplu și lin în natură
că-mi stăpunge inima cu sulița amintirilor...
Cruzimea mesajelor din natură și de la tine
[...] Citește tot
poezie de Alina Gabriela Trifanov
Adăugat de Alina Gabriela Trifanov
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invitație la călătorie
Copila mea și soață,
Gândește cu dulceață,
În țările de jos trăi-vom împreună!
Iubește lenevind,
Iubește-mă murind,
În locul ce îți seamănă!
Și soarele-nmuiat,
Pe cerul răsturnat,
Pentru-al meu spirit are vraja,
Cum ochii-nșelători,
Atât de rugători,
Sclipind în lacrimi ceața!
Acolo nu-i decât plăcere și splendoare,
Odihnă voluptuoasă și calmă desfătare.
Iar mobile sculptate,
De veacuri patinate,
Vor decora odaia noastră;
Cele mai rare flori
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire, traducere de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avânturi melodice
toamna s-a strecurat în livada cu pomi
este posomorâtă cu rochia de brumă
s-au îngălbenit celule și atomi
iarna se apropie nu este de glumă.
voluptatea toamnei constă în nostalgie
nouri de ceață acoperă vibrații
descrisă în romanțe rezonantă magie
trezește viori printre constelații.
tremur inexplicabil încordat paroxist
simte inima cu sfârșitul aproape
beatitudini nutresc cât exist
vârtejuri de seninătăți sub pleoape.
avânturi melodice nădejdi voluptoase
consolează sufletul cu atingeri duioase.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Celei prea vesele
Un peisaj încântător
E-ncântătoarea ta făptură;
Îți joacă zâmbetul pe gură
Ca boarea unui vânt ușor.
Drumețul trist ce-ți iese-n cale
Își simte sufletul vrăjit,
În clipa când i-a răsărit
Splendoarea sănătății tale.
În armonia de culori
Ce trupul tău îl înveșmântă,
Poeții-închipuirii cântă
Un grațios balet de flori.
Veșmântul tău multicolor
Cu inima ți-l potrivești;
Nebună, tu mă-nnebunești,
Și te urăsc, cum te ador!
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al. Hodoș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cadențe
Sufletul este burete
peste teatralitatea durerii,
stors mereu în căușul
prea plin.
În odaia simțurilor,
oglinda răsare maniacă,
curioasă la răutățile străzii.
Departe,
tot mai departe
se alungește scara aceea
de cuvinte
pe care simțurile
își verifică mersul
tacticos,
senzual de felină.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Totul pare o derulare din amintiri
Noaptea si-a risipit întunericul pe miriștea lunii
eu îl caut prin cotloanele gândului,
nu găsesc decât umbra unui fulger
care mi-a spintecat norii.
Iubito, nu te mai știu acasă printre vise,
ai alte smulgeri din trupul câmpiei
îți văd pălăria prin grâu,
o ancoră la țărmul înmiresmat al cerului.
Tu împarți sănătate celor ce nu sunt bolnavi
și rupi din fiecare câte o poveste,
să mi-o spui când beau cafeaua amară.
Asta zic și eu plăcere, pelerinaj prin ploaie,
să respiri încântarea lascivă și udă
cu sufletul dincolo de împrejurare
și cu sunetele iubirii care se topesc în urechi.
Tu strângi la piept o carte, eu te strâng pe tine
mai tare,
nu văd unde vom ajunge,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (20 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu te-am iubit
... eu te-am iubit, amanta mea lascivă
așa cum niciodată n-am iubit
și azi la Iași, la sfânta Paraschivă
rog îndurare c-am păcătuit...
eu te-am iubit, amanta mea zglobie
copilă dragă sufletului meu
și dacă a iubi e blasfemie
ce e atunci credința-n Dumnezeu?!!
eu te-am iubit, amanta mea-ntelegătoare
cu păr bălai și ochi verzui, de vis
zâmbind acelor declarații sfidătoare
-că nu mai plec, că gata, m-am decis...
eu te-am iubit amanta mea târzie
simțind că sunt și eu iubit
știam că nu-mi vei fi nicicând soție
că îmi vei fi - să mint am îndrăznit
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (25 octombrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uită cine ești în umbra palidă a privirilor mute, uită-mă provizoriu printre scrum și egoism aspru judecat. Dacă mi-e frig, dezbracă-ți carnea din lut moale și-mbracă-mi sufletul cu apus. Mușcă hotărât și plin de poftă lumini care-și varsă dorul cu patos de gând. Sunt flămândă de tăceri care răsar melancolic din trăiri atinse lasciv, cu vârful buzelor mute, pe jumătate. Dăruiește-mă viselor, te implor! Altfel o să plec și n-am să-ți mai fiu. Nici azi, nici mâine, nici trecut de împărțit cu plăcere într-o bucată proaspătă de amintiri. Ca și cum niciodată, înțelegi? Așa zic mereu. Pe urmă dau peste tine stingher într-un colt îngropat de suflet. Ce-o fi însemnând niciodată ăsta? Poate-i sinonim cu veșnicia...
Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
Alerg desculț
pe malul ce-aproape se surpă
prin ploaia ce cade sub formă de aripi.
E voluptatea ce-o încerc ca pe un refugiu
al uitării de sine!
Sub dealul astral, m-ademenesc
cărările anotimpului din clepsidră.
Pășește ușor! Aproape de suflet
sunt livezile în floare, iar printre nori
zvâcnește trena de mătase
a amintirii.
In toți, iubirea e neclintitul timp
ce lasa-n suflet,
o pasăre cu aripile-ntinse.
poezie de Violeta Pasat (februarie 2020)
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
În urma mea porțile cerului s-au închis
fiara din fiară crescută
brațele tale
ca niște ierburi de lână
se înfășoară
de-a lungul trupului meu
și cum umbli în mine
carne tremurândă
prin cotloanele sufletului
prin umăr prin oase
frunze alb albastre
în întunericul deja tocmit
doar ochii tăi
hăruiți cu lumină
de nimfă
mai strălucesc
dragostea ta
o furtună
și trupurile noastre flămânde
ca niște fiare vrășmașe
[...] Citește tot
poezie de Petre Ioan Crețu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt un păcătos, Părinte!
La părintele Vintilă
Vine-Arvinte, cam sfios
Și îi spune: -Fie-ți milă
De un suflet păcătos
Chiar în Săptămâna Mare
Când tot omul e smerit
Și postește cu ardoare
Uite, am păcătuit!
- Ai furat? întrabă popa
- Nu Prea Sfinte! Fără vrere
M-am dat diavolului, hopa
C-o grădină de muiere!
- Vai de mine, vai de mine...
Greu păcat ai săvârșit...
Însă dacă-mi spui cu cine,
Poate fi-vei mântuit.
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu din Impertinențe (1973)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Praf de port
Era praf de port prin cluj
dâre trase de pe cheu
prin ardeal în val
se trezea senină fata
în voluptatea din timișoara
din craiova pân' la iași
mirosea a dană goală
și cu dăngătul prelung
printre flori în bucurești
se chemau hamali în port
că venea străinătatea
și pleca cu ea din tine
cu suspin prelung în nori
blestemat a trecători
se lăsa pe val la vale
suflet fără de hotare
pribegit de subjugare
visând iarba apelor
și seninul clapelor.
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să cadă cada
Se-nalță vâna când mă urc pe tine
Și din furou te scot fără tăgadă;
Așez picioru-ți, și nu-l las să cadă,
Pe după gâtu-mi ce umil susține
Poveri carnale când te-afund în cadă,
Iar de cobor, alegi să stai pe vine -
"Te simți slăbită sau suspect de bine?"
Întreb lasciv lăsând pe chip plămadă.
A(,)vântul cast și gemetele-aprinse
Ca dulci ecouri îmi revin în gând...
'Ți-apuc obrazul și observ că lin se
Prelinge seva pe conturul blând,
Și-n drumul ei spre suflet mă cuprinse
Un suflu greu când te-auzeam gemând.
sonet de Ionuț Popa (1 decembrie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Poem de primăvară, Nouă
În haine diafane, zâmbind precum o zeie,
Cu verdele-n agrafe și-n gene flori de rouă
Ni se strecoară'n suflet cu trup ca de femeie
O primăvară veche dar una-atât de... Nouă!
La gât poartă o salbă din candizi ghiocei,
Își flutură altița pășind cu mlădiere,
Și-a pus pe tâmple muguri, îmbobocind cercei,
Când palmele-s grădină, foșnind psalmodiere.
Pe glezne înfășoară canafi, din ierburi crude,
Desculță se avântă c-un mers copilăresc,
Sfioasa senzuală se-ascunde-n straie flude
Și-mbujorată toată câmpiile-o iubesc.
Copila-anotimp răsare și apune
Își împletește frunza în crânguri de smarald
Cu piruete-n valsuri poeme-ntregi compune
Când ziua ne-o dezmiardă c-un verde radiant.
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban (12 mai 2013)
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre senzualitate și suflet, adresa este: