studenţie şi învăţătură

Nostalgie după anii...

Nu am uitat cât de bine, am petrecut anii vieţii.
N-am uitat copilăria şi nici anii tinereţii.
De mic am primit iubirea, de la scumpii mei părinţi
Şi-am cunoscut fericirea, închinându-mă la sfinţi.
Din fragedă copilărie, părinţii m-au învăţat
Să muncesc cu hărnicie, pentru tot ce-am adunat.
Cu elanul tinereţii, de viaţă mă bucuram,
Cu fetele, cu băieţii, doamne, ce mult mă distram.
Iar în anii studenţiei, taina cărţii-am dezlegat.
Dar şi taina meseriei, pentru care m-am format.
Pentru vremuri dulci, plăcute, întotdeauna aveam glas.
Vremuri de mult petrecute, care-n urmă au rămas.
Nostalgie după anii, petrecuţi în tinereţe,
Am şi eu, ca veteranii, apăsaţi de bătrâneţe.

poezie de Dumitru Delcă (18 februarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mulţi dintre studenţi, deşi au învăţat bine lecţiile, nu se duc să-şi dea examenele, pentru că se tem că nu vor scrie bine. Şi cu toate că ei ar putea face faţă cu uşurinţă examenelor, îşi creează ei înşişi, din pricina fricii, o stare de panică. Dar dacă ei ar spune cu smerenie: "Rugaţi-vă pentru mine ca să merg bine la examene, pentru că singur nu cred că o să reuşesc. Dar cu rugăciunile voastre voi încerca", atunci, prin faptul că se smeresc, vor primi şi harul Iui Dumnezeu şi iluminarea dumnezeiască.

Paisie Aghioritul în Cuvinte duhovniceşti, vol. IV - Viaţa de familie (2003)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a lungul vremii, în toate domeniile ştiinţifice se schimbă teoriile, metodele şi tehnicile de investigare, de aceea evoluţia cunoaşterii umane influenţează dezvoltarea generală a societăţii umane. Pentru a obţine evoluţie şi eficienţă în viaţa sa, omul trebuie să se adapteze continuu la aceste schimbări ale cunoaşterii. În domeniul educaţiei, şi în special al învăţării şi al perfecţionării, apariţia de noi tehnologii ale informaţiei şi ale comunicaţiei (TIC), îmbunătăţirea teoriilor pedagogice şi psihologice, obligă pe elevi, studenţi, profesori, părinţi, şi pe specialişti, să se adapteze la aceste schimbări. Ce fac elevii şi studenţii? Ce fac profesorii şi părinţii? Ce fac specialiştii? Ce fac guvernele ţărilor?

Marin Vlada în Proiectele de e-Learning CNIV şi ICVL (2011)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un rol promordial în promovarea unei discipline în rândul tinerilor îl are profesorul. Acesta trebuie să îşi îndeplinească menirea de Dascăl prin folosirea celor mai adecvate metode didactice şi pedagogice în vederea descoperirii plăcerii studierii disciplinei respective de către câţi mai mulţi elevi şi studenţi. Dascălul trebuie să vadă în elevii săi nu "elevi buni" sau "elevi slabi", ci "elevi" ce trebuie să fie îndrumaţi să-şi descopere aptitudinile către domeniile cunoaşterii şi să fie încurajaţi să parcurgă "step by step" tainele învăţării şi descoperirii cunoaşterii ştiinţifice.

Marin Vlada în Proiectul CNIV - Noi tehnologii în educaţie şi cercetare (2008)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ani de studenţie

Port cu mine nostalgia
Anilor ce repede au trecut
Şi pentru ce a fost odată,
Oraşul în care am renăscut.

Faimă ar însemna numele tău,
Oraş drag cu-n parc Copou,
Aşezat pe şapte coline
Ca să te vedem mai bine.

Când la tine am ajuns,
Am crezut că trăiesc un vis,
Însă visul s-a transformat,
Într-un fapt de neimaginat.

Cănd sfioasă eu păşeam,
Pe al Sărăriei deal,
Un salut prietenos eu am primit,
Că aici voi fi binevenit.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Ganea (15 februarie 2023)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Democraţie.ro

Ce fericiţi suntem de soartă
c-am prins democraţia,
ne-a bătut la poartă
în România
şi-am deschis,
fără să fi cunoscut-o;
era ceva demult promis,
ce bieţii noştri n-au avut-o...
nişte amărâţi cinstiţi!
Să fi-nvăţat şi ei mizerii
de fiecare zi, prostiţi
de mafioţi demni de Siberii,
analfabeţi ajunşi baroni,
bogaţi făcuţi de-un cincinal
din vechii sifonari demoni...
că n-am tras apa la canal!?
Iar tineri, toţi o studenţie
nu-n aule,
facultativi, într-o beţie
licenţiaţi în staule,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

The kid

faimosul copil rămas pe vecie copil
rău până-n măduva oaselor
billy the kid joacă cărţi în cele mai deocheate
baruri cu pistolarii renumiţi
şi fură vite
în '77 e atras de forţa răului
era în banda lui dolan
omul de ordine al maiorului murphy
nu ăla cu legile şmechere
the kid este atras de forţa binelui
şi schimbă anturajul
trece alături de rancherul tunstall
copilul rămâne copil până la moarte
este impresionant de asasinarea rancherului
porneşte propriul lui război
supravieţuieşte războiului din comitat
îl ajută pe şeriful brady
să treacă în lumea cealaltă
alături de alţi cinci pistolari
dat dracului de buni

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua când la Lidl va fi închis

el se va da jos de pe cal
pe malul unei ape*
în care eu i-aş spăla mai întâi
ceva uşor, la mână
îl voi apuca de paloş şi
îl voi trage adânc în inimă
să-i simt,
ultima zbatere firească înainte de dragoste
trasându-mi hărţi între omoplaţi

din neant trupul lui se va face
vuiet şi lavă
şi tot ce încă ascund sub acoperiş îngheţat între respiraţii
va fi topit şi ţucat fără milă
într-o totală pauză de masă

gol cu mâna pe căpăstru şi faţa îngropată în sâni
mă va certa într-o celtică impecabilă

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteaptă întoarcerea lui

din măruntaiele clădirii
unde stau de-a valma
într-o alianţă suspectă
mii de volume pe mese
sau în biblioteci de scânduri
cioplite grosolan care murmură
nemulţumiri când aşezi
altă cărţoaie cumpărată recent
şi butoiaşe sprinţare umplute
cu vinuri alese ori ţuici
de tulburat minţi şi inimi
într-un colţ în praf stau
sticle cu licori sleite de timp
lângă reviste vechi
cu litere ce sclipesc în semiobscuritate
coborâtul se umple de învăţături
citind dintr-o cană veche de lut ars
ochii au prins mişcarea păianjenilor
se desprind de slove
umblă prin pivniţă căutând

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lună mumificată

Mi-am prins sângele
într-o pânză păcătoasă
adâncită ca o implozie,
în colţul unei oglinzi
croită din glasuri azurii,
croită din sâmburii taifasurilor,
croită din secunde fulgurante,
croită dintr-un material
pe moarte, ce poluează sensul cuvintelor,
explicate în dicţionarul
în care mi-am uitat o secundă
de lumină, de sâmburi, de glasuri,
promisă crinilor
smulşi din caninii tăi uscaţi.

Am învăţat o macara să vorbească
limbile vertebratelor
şi i-au crescut aripi în formă de şenile,
dar integralele mele
fug din carapacea bine definită

[...] Citeşte tot

poezie de Antonio Mihai Vanţ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa părintească privea spre dealurile împădurite din faţă, după cortina cărora îmbiau: pădurea însăşi a Cătămăreştilor, gârla pădurii şi iazul cu insula din mijloc, unde în tovărăşia fratelui, cititor al lui Robinson, desfăşurau războiul împotriva broaştelor, urmat de răsunătoare victorii, de care studentul de la Berlin îşi va aminti cu nevindecată melancolie. Aici şi-n aceşti ani binecuvântaţi ai copilăriei se încheagă iniţierea poetului nu numai în farmecele naturii şi-n tainele firii: (Mama-i ştia atâtea poveşti, pe câte fuse/Torsese în viaţă... /Deci ea l-au învăţat/Să tâlcuiască semne ş-a păsărilor spuse/Şi murmura cuminte a râului curat), dar şi-n puritatea originară a vieţii de ţară, a cărei complexă cunoaştere copilul o soarbe de timpuriu şi de la izvor. O şezătoare, în miez de iarnă, cu fete stând pe ţolul aşternut în jurul focului, întreţinut de vreascuri, şi dărăcind lână ( Când crivăţul cu iarna din nord vine în spate), îl ţine treaz până ce jarul cu mirajele lui incandescente şi basmele de pe tărâmul celălalt îl strămută în împărăţia viselor, la pieptul mamei, ce, surâzând, îl veghează...

Perpessicius în M. Eminescu- Opere alese
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea de bună învăţătură a secretarului Sancho

Azi, când ipotecate-s castelele din Spanii
Şi în harnaşamente iama au dat guzganii,
Pe calul de gimnastici urci ca pe-o Rosinantă,
Spre-a ţine-o cuvântare clar abracadabrantă:
Anunţi solemn studenţii practicanţi în spitalul
De boli nervoase cum că pleci să le-aduci Graalul.
Mai bine intră iute, cât încă n-ai lumbago,
Agent de matrimonii la marea firmă "Iago";
O lăcătuşerie, ceva, cât se mai poate
Să faci dubluri de chei la centuri de castitate,
Sau, cum eşti bun de gură, lasă pe vr'unul lefter
Printr-un contract feroce pentru produse "Zepter".
Mişcă-te, vezi cum pleacă la turci în cruciadă
Copile ce-n axile pot abia puf să-şi vadă;
Deschizi vulcanizare, mai apoi, moto-velo,
Să poţi sări din birja cu cai într-un Cielo,
În zona de curbură a dreptelor aspiraţii
Din contorsionişti vor sări aristocraţii,
Ciornele vrac le lasă în funduri de valiză,
Tristeţea-i mult prea mare s-o iei în antrepriză,

[...] Citeşte tot

poezie de Emil Niculescu din Zona Zoster (2009)
Adăugat de Ica Ungureanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E mai târziu decât gândeşti!

Singur singurel, cu inima amară,
În larma veselă din cafenea,
Îmi sorb berea. În această seară
N-am scris un vers. Privesc peste tejghea.
Am de plătit nenorocita de chirie,
Iar cuvintele-mi bat oarbe în fereşti:
Oh, inspiră-mă, Muză, mă rog ţie –
Întotdeauna-i mai târziu decât gândeşti!

Hello! Iată-o frază fecundă, roditoare...
Bravo! Notează -îndată pe hârtie.
Strânge-o la piept cu inimă încrezătoare,
Poate va da naştere altor fraze, cine ştie,
Toate în acord cu armonia lirei tale.....
Ah! Când foamea te prinde-n ai ei cleşti,
Cuvintele-s de prisos, nu fac două parale:
Întotdeauna-i mai târziu decât gândeşti!

Iată-o gaşcă întregind decorul,
Studenţi voioşi bând bere lângă uşă,

[...] Citeşte tot

poezie de Robert W. Service, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reîntâlnirea cu herder

(veche stampă nordică)

textul despre borges insuficient ca impresie generală
despre buna vedere a lucrurilor şi cuvintelor
în joaca lor divină
datorită lui herder
am putut înţelege & face toate lucrurile
declanşând adevărate războaie ale strămoşilor cu sinele general
uneori freudian
alteori conform definiţiei geniului
deşi timpul meu mereu limitat nu-mi permisese să particip la un seminar
pe o asemenea - în fond lecţia despre neasemănare a fiinţelor
-în plenitudinea lor - consecinţă a războaielor despre care mi s-a relatat foarte rar
că le-ar fi pierdut vikingii - trecând prin sufletul meu
ca prin sinele de general al neamului meu
de după ştefan cel mare
umili plăieşi ieşiţi la cosit în zi de duminică

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lettre a un ami d'autre temps ajungerea la impalpabilul dialog al sinelui cu sinele

vremea miracolelor se sfârşise
şi eu te conduceam pe ultimul drum al fiinţei
exact aşa cum parmenide a definit fiinţa
mi-a fost greu să nu plâng atunci
ştiind că nu te voi mai revedea
decât printre marile canoane
care formează un om
îl dărâmă
& -l fac să rămână pentru veşnicie
aşa cum blaga a definit veşnicia
nu ştiu de ce noica se îndeletnicea cu blaga
servind o supă cu tăieţei de casă la cantina pe care tu ţi-o doreai
ca fiind a săracilor pe atunci eram bieţii studenţi din regie
acum e facultatea de filosofie pe care eu mi-o imaginez cu mintea îndrăgostitului
de –atunci când de la 5.10 dimineaţa îmi exersam
marţial
ca şi cum nu m-aş pregătit să nu mor pământean
un fel de gimnice genii împins de o forţă cu mult mai mare
pentru mine facultatea de filozofie fiind cea mai frumoasă
clădire din lume cu patru aripi planând peste princeton

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Permisiuni (distihuri inspirate după dictonul latin "Quod licet Iovi non licet bovi")

Ce-i permis abilului
Nu-i şi imbecilului.

Ce-i permis academiei,
Nu-i permis şi ageamiei.

Ce-i permis academiei,
Nu-i permis nicicum prostiei.

Ce-i permis academiei,
Nu-i permis şi neroziei.

Ce-i permis activului
Nu-i permis pasivului.

Ce-i permis afectuosului
Nu-i permis şi belicosului.

Ce-i permis afectuosului
Nu-i permis şi ticălosului.

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Inspirate din proverbe, Nu frumoase, ci superbe (10 octombrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!