suflet şi viziune

Eminescu minţea în poezi cu viziunea lui despre lume cu iubire, cu sentiment, cu pus de suflet în relaţiea ce nu era el, nu era adevărat că am văzut şi la televizor că mergea şi prin locuri necurate şi că a murit de sifilis.

perlă din examen de bacalaureat (2013)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În viziunea mea, cerul şi pământul se ascunseseră atât de departe că nu le mai puteam simţi nici căldura şi nici pulsul de suflete ce le popula într-un joc nesfârşit. Mi-aş fi dorit în clipa aceea să dilat strălucirea imaginii, apoi s-o pliez în evantaiul de gene şi s-o păstrez pentru eternitate.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În încercarea de a da formă nemărginirii

desenez grafice în care aşez infinitul
când la stânga cu minus
când la dreapta cu plus
toată această viziune
din centrul nimicului

e ca şi cum l-aş desena pe dumnezeu
pe o cruce
răstignit din iubire
când din prea multă
când din prea puţină

toată această viziune
din centrul unui suflet bănuit
acea suflare divină imposibil de demonstrat

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţă de mai bine

Dacă vom reuşi să supravieţuim acestei epidemii, nu vom mai fi ca înainte. Vom ieşi cu un comportament mult schimbat. Vom avea mai multă pace în suflet, o inimă mai liberă şi o mai bună viziune asupra lumii. Cu alte cuvinte vom învăţa din greutăţi. Vom avea mai multă grijă de viaţa noastră. Vom deveni mai înţelepţi, mai spirituali. Aşa să ne ajute bunul Dumnezeu!

poezie de Dumitru Delcă (1 aprilie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faith Matheny

Prima oară nu vei şti ce înseamnă –
Şi poate nu vei şti niciodată,
Şi poate nu-ţi vom spune niciodată –
Aceste scurte iluminări din sufletul tău,
Asemenea scânteierilor fulgerului printre nori albi,
La miezul nopţii când este lună plină.
Ele vin când eşti singură sau poate
Când stai cu prietenul tău şi, pe negândite,
O tăcere grea cade peste cuvinte, şi ochii lui
Fără să clipească strălucesc privindu-te.
Atunci, voi doi aţi văzut împreună secretul.
El vede în tine şi tu vezi în el.
Şi rămâneţi acolo înfioraţi că misterul
Care stă în faţa voastră vă va lovi şi ucide
Cu o splendoare ca aceea a Soarelui.

Fiţi fără teamă, ca toate sufletele care au asemenea viziuni,
Aşa cum trupul vostru este viu, iar al meu mort,
Tocmai aţi prins o adiere din mireasma subtilă a eterului,
Rezervată lui Dumnezeu Însuşi.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninsoarea asta...

Ninge! Ninsoarea asta îmi acoperă sufletul...
La tâmple, nămeţii cresc ameninţător.
Nici nu mai ştiu dacă e primăvară
Sau doar visez la lucrul acesta.
Sufletul meu împrumută lucirea stelelor
Îmbibate în sânge, trecute prin foc...
Mi-am călit tăcerea.
Mi-am închis zăpada în tremurul sângelui
Tăvălindu-se prin nămeţi.
Am presărat-o peste cuvintele
Ce purtau încrustate în ele
Patimile lumii.
Îngeri veniţi în oglindă
Mi-au sărutat timpul.
S-a deschis cerul ca o fântână
Şi din mine, a nins peste voi.
Ochiul-planetă a avut viziuni.
Petale de sânge s-au desfăcut
Şi din pumnul cerului
Au alunecat verbele eternităţii - corăbii de vis.

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cununa iubirii

În spumele gândurilor devin tigru mutat între valuri,
Îmi aştern surâsul secundelor pe-ntinsele fregate,
Tremurândele mele mâini te ating ca pe o acvilă
Pe buze, cu o floare, întronând o minunată carte.

Sunt egalul tău cu mine în egal, cerul de peste munţii
Scăldaţi în marea de rune, de semne-mbujorate de iubire,
Sunt păzitorul rachetelor înaripate în fiecare toamnă,
Mă recunosc pe căi necunoscute ca dulce amintire.

Pasăre cu buze de foc, suflet pus în templul de cuvinte,
Scutur crinii din roua lacrimilor în sânul altarului
Din care zeii beau fericirea tainei cosită din dorinţe,
Fulgere de flori trec prin unica viziune a pândarului.

Văd cununa iubirii încoronând lumina sufletului meu,
Cu ea şlefuiesc rime şi epitete, în poezie prelinse,
Aşez cuvintele pe buzele tale, îţi stropesc inima cu mir,
Cu ea mă dezlipesc de pământ şi mă ung cu aripi de vise.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu, iubire, eşti în inimă şi-n suflet

Dumnezeu ţine în palme urgii şi dreptate,
Aşteptarea oricui este acea viziune
Care scaldă în faguri de miere şi lapte
Făptura românească, profundă minune.

Zilnic mut pietre superbe din purul lor loc,
Una e soarele, alta e luna iubită de stele,
Una sunt eu, alta eşti tu pătrunsă de marele joc.
Primăvara rezistă prin flori şi păsări rebele?

Nimeni nu varsă sămânţa de ură în van,
Linişte vrea ţara şi sufletul românului demn,
Nesiguri am fost de când Împăratul Traian
Îl tatua pe Decebal în Columnă, ca semn.

Boala dispreţului, din stradă, trebuie tratată
De mamele, de surorile noastre, de noi,
Să fim sănătoşi mintal, fără urme de pată,
În gândirea de-a merge-n Europa şi nu înapoi.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Medalion sentimental

în adâncul inimii se naşte fericirea
este un fel de mare cu perle plină
o însoţeşte cântecul pur şi iubirea
e binecuvântată de lumina lină.

e averea conştiinţei este Paradisul
împodobeşte viaţa ca pe-un brad
cuprind viziuni ce întregesc visul
sângele se înfierbântă cu încă un grad.

ochi cereşti mă veghează cu grije
corul de îngeri reverberează-n piept
nu am sângerat rănită de schije
urmez împăcată numai drumul drept.

sunt poveşti de magie trăite cu patimi
îndreaptă sufletul spre mari înălţimi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extaz sonor

trăiesc melancolii muzicale sonore
senzaţii de ameţitoare înălţime
dorinţe ardente să cuprind aurore
în muzica sufletului să se imprime.

îmbrăţişez viaţa cu dragoste mare
timpul se concentrează în expresii
şi cred că fiecare zi e sărbătoare
triumf şi desfătare, frumoase impresii.

cu viziune de extaz ajung la stele
supremul câştig pentru destinul meu
lumină de visare pentru cugetările mele
aspiraţii de-mplinire să resimt mereu.

izvorul fericirii curge pe sub piele
inima mea cântă-ntr-un fel de Ateneu.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mana limbii române

Legendele cresc în copacii care râd cât zarea,
Căprioarele aduc iezilor din povestire sarea,
Sufletul albastru intră-n starea înălţimilor,
Crezul limbii întrece zborul lăstunilor.

Geografia ţâşneşte cu sânii de mere rotunde
În toamna cu frunze-ngenuncheate, profunde,
Ard drumuri de aripi uscate de aer şi zbor,
Argila din oasele lumii e seva prin care nu mor.

Am urcat în conştiinţa veşniciei anume,
Sunt mulţumit să am trăiri, viziune
Sub magica mătase ce-ncinge luna plină –
Mana limbii române în miez de lumină!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea cuvântului

în puterea cuvântului am crezut mereu
rivalităţi împacă şi produce armonii
Geneza-i creată prin Cuvânt de Dumnezeu
este lumina sfântă ce curmă demonii.

cuvântul invadează ca-ntr-un elan mistic
viziuni cu străluciri de diamant
este veşnic chipul mântuirii cristic
furnizează pace când timpu-i alarmant.

cuvântul luminează în bezna din minte
înlătură tăcerea când omul este trist
deschide drumuri noi spre înainte
se vrea pururi nobil şi altruist.

e energie pură din divină sorginte
modelează sufletul îl face pacifist.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Optimism înflăcărat

sar peste obstacole precum un atlet
în baie de raze topesc pesimismul
drumul speranţei porneşte din suflet
cu voinţă de putere dezvolt romantismul

am umplut cu poeme golurile vitale
cu spiritul ambiţios vizionar
avalanşa de gânduri se aşterne în cale
chem din depărtare visul meu hoinar

mă îngrijesc de flacăra iubirii mele
să ardă-n armonie suspinul mâhnirea
stoluri de dorinţe se avântă spre stele
în viaţă să-mi aducă succesul strălucirea

versific toamna asta cu mândre imortele
versul fracturat l-am legat cu atele

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericire extremă

ştiu că viaţa mea e dar primordial
triumful iubirii este expresie supremă
ştiu că port în suflet freamăt cordial
şi-n inimă pulsează fericirea extremă.

visez viitorul în forma ideală
bătrâneţea să nu tulbure izvoare
să îmbrac poezia în haine de gală
în raze solare să topesc zăvoare.

splendori de viaţă le strâng într-un cult
cu viziuni adânci dintr-o credinţă sfântă
de orice obstacol să trec ca să exult
printre aştri prieteni care mă alintă.

extazuri fermecate le străbat în tumult
cu un cor de îngeri inima mea cântă.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri paradisiace

seva vieţii mele creşte în lumină
obsesii, viziuni vânează fericirea
iubirea absolută se scurge-n albumină
senina ca cerul, cum este privirea.

o lume de extazuri de avânturi supreme
se înrădăcinează din fragedă pruncie
pulsaţiile vieţii cu clarităţi boeme
desfată inima îi dau trăinicie.

gânduri se rătăcesc prin lumea largă
timpul le conduce pe drumul către vis
armonii de suflet învaţă să culeagă,
libertate este sub cerul larg deschis.

spre împliniri de vrajă secundele aleargă
oriunde-arunc privirea mă simt în Paradis.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psaltir

la poarta paradisului se aud armonii
un dans în lumină întru veşnicie
ore fără necazuri şi fără demonii
când fericirea lumii are trăinicie.

credinţa mea atinge punctul culminant
Dumnezeu locuieşte şi în sufletul meu
dezleagă timpul de coşmar terifiant
la viziuni supreme mă inspiră mereu.

nutresc conceptul graţios al nemuririi
o lume fără timp şi fără de durere
melancolia îngerilor ca o lege a firii
noianul de speranţe cules din emisfere.

intervenţia divină în principiul iubirii
ce voalează căderile din sfânta înviere.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă de toamnă

norii răstoarnă ploaia în gândurile mele
cerul se limpezeşte stelele să le văd
străluciri de aur să treacă prin zăbrele
să-mi lumineze vise scăpate de prăpăd.

se apropie toamna voi culege recolte
amintiri, extaze ce s-au copt sub raze
sufletul ca mintea să nu se revolte
scârba de demoni să nu atingă fraze.

în viziuni creştine sunt milionară
au ajuns întrebări mirarea, nesomnul
răspunsuri veridice cândva o să apară
cu rugăciuni ardente l-am invocat pe Domnul.

toamna-i o romanţă pe strune de vioară
o ascult în cadrul unde cântă lemnul.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Momente cu Secret Garden

tonuri dintr-o rapsodie alunecă în glezne
îmi înfierbântă sângele precum un foc
ce luminează noaptea şiruri de bezne
visul meu pe-o stea îşi face loc.

în răspândire totală rătăcesc prin gânduri
plenitudini de simţiri sufletu-mi inundă
sub farduri sclipitoare ascund riduri
chefuri nebune de viaţă abundă.

sufletul meu cere voluptăţi ideale
dinamismul muzicii creşte tensiunea
intervenţia divină curmă clipe bestiale
pianul şi vioara şi-au sfinţit comuniunea.

trăiesc cu Secret Garden momente speciale
triumfez în Paradis întregindu-mi viziunea.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ritmuri frenetice

muzica mă ţine-n ritm de frenezie generală
purific în vibraţii stările de tristeţe
se umplu toate golurile de plictiseală
vidul se converteţte la plenitudini măreţe.

pasiunea muzicală crează mari revelaţii
cu ea descopăr noi viziuni despre viaţă
trăire completă, avânturi cu reacţii
ca zborul spre stele cu zâmbet pe faţă.

muzica-i remediu împotriva disperării
ea deschide veşnici de seninătăţi
farmecul eteric transparenţa visării
pe aripi de cântec traversez cetăti.

sufletul transfigurat la marginea mirării
pătrunde-n lumea artei cu personalităţi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lydia Humphrey

Du-te, vino; du-te, vino la şi de la biserică,
Întotdeuna cu Biblia sub braţ,
Până am îmbătrânit şi mi s-a albit părul;
Necăsătorită, singură pe lume,
Găsindu-mi fraţi şi surori în congregaţie,
Iar copii în biserică.
Ştiu, unii râdeau de mine şi mă credeau ciudată.
Cunoşteam sufletele de ulii care zburau sus pe cer în lumina soarelui,
Deasupra turlelor bisericii, luând biserica în râs,
Dispreţuindu-mă fără să mă fi văzut.
Însă, aşa cum aerul din înălţimi era dulce pentru ei,
Aerul din biserică era dulce pentru mine.
Era viziunea, viziunea, viziunea poeţilor
Într-o formă democratizată.

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!