Citate despre superlative și surprize, pagina 2
Pași pe nisip
Am avut un vis în noaptea de Crăciun.
Mergeam pe o plajă, iar Dumnezeu
pășea alături de mine,
pașii ni se imprimau pe nisip,
lăsând o urmă dublă:
una era a mea, cealaltă a Lui.
Atunci mi-a trecut prin minte ideea
că fiecare din pașii noștri
reprezentau o zi din viața mea.
M-am oprit ca să privesc în urmă.
Și am revăzut toți pașii
care se pierdeau în depărtare.
Dar am observat că, în unele locuri,
în loc de două urme,
nu mai era decât una singură...
Am revăzut filmul vieții mele.
Ce surpriză!
Locurile în care nu se vedea
decât o singură urmă
corespundeau zilelor celor mai întunecate
[...] Citește tot
poezie de Ademar Baross
Adăugat de Adriana Ionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum ne face tristețea să pălim. Tristețea, îngustând orificiile inimii, face ca sângele să curgă mai încet prin vene, și devenind mai rece și mai gros, să aibă nevoie de mai puțin loc în ele;astfel că retrăgându-se în venele cele mai largi, care sunt cele mai apropiate de inimă, sângele părăsește venele cele mai îndepărtate. Dintre ele mai vizibile fiind cele ale feței, aceasta apare palidă și descărnată, mai ales când tristețea este mare sau când ne cuprinde grabnic, cum se întâmplă la spaimă, a cărei surpriză întărește acțiunea care strânge inima.
citat celebru din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
E groaznic cât de caraghios ne îmbrăcăm noi. Nu numai că nu e igienic, nu e confortabil, nu e decent - dar e cât se poate de urât. Ați privit un bărbat alergând pe stradă, după tramvai sau după pălărie? Cea mai slută fată pare o Diană, comparându-le mișcările, poziția trupului în fugă, atitudinea capului. Fără îndoială, un european modern e făcut să fie urât și ridicol. Colaborează la meschinizarea lui duzini întregi de agenți, superstiții și mode. De aici, probabil, surpriza, plăcută ochiului, a bărbaților în costum de baie - și indiferența mai mult sau mai puțin generală cu care sunt privite femeile în același costum. Dar moda a izbutit să ascundă și să meschinizeze tot ce e linie, echilibru, semnificație în frumusețea virilă.
Mircea Eliade în Moda bărbătească
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există două feluri de mânie și anume: una care este foarte iute și se manifestă puternic în exterior, dar totuși are un efect redus și poate fi ușor potolită;cealaltă, care nu apare atât de clar la început, dar care roade mai mult inima și are efecte mai primejdioase. Cei înzestrați cu multă blândețe și multă iubire sunt cei mai predispuși la primul soi de mânie. Căci ea nu provine dintr-o ură adâncă, și dintr-o repulsie subită, pentru că având multă afecțiune, ei se interesează de cei pe care-i iubesc ca de propria persoană. Astfel că ceea ce pentru un altul nu ar fi decât un motiv de indignare, pentru ei este un motiv de mânie. Dar această tulburare nu este de durată, deoarece forța surprizei nu se menține și, îndată ce își dau seama că motivul supărării lor nu ar fi trebuit să-i tulbure atât de mult, ei se căiesc.
citat celebru din Descartes
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la superlative și surprize, dar cu o relevanță mică.
Totuși, mă ridic
Mă poți denigra până la începuturile istoriei
Cu acidul minciunilor tale brăzdând un cer pitic,
Mă poți acoperi cu cel mai abject noroi
Eu, totuși, precum colbul, voi continua să mă ridic
Te deranjează impertinența mea?
De ce umbli învăluit în întunecime?
Pentru că mă mișc ca și cum mii de izvoare
Îmi pompează lubrefianți în vine?
Asemeni miilor de luni și de sori,
Cu precizia mareelor sosind după neîntrerupt tipic,
Asemeni nădejdilor îmbobocind mereu,
Voi continua să mă ridic.
Dorești să mă vezi căzută-n genunchi,
Cu capul plecat și cu ochii în jos?
Cu umerii căzuți ca niște lacrimi,
Supusă de suspinul unui suflet frumos?
[...] Citește tot
poezie clasică de Maya Angelou, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cățelușii
Cum bine tot se știe că orice acuplare
La câini e de durată, cu parteneri mai mulți,
Nu e surpriza mare că cinci masculi inculți,
Chiar gemeni de produc, au toți din exemplare.
Așa sunt azi victima de-un rezultat probat
Că m-am îmbogățit cu cinci micuți căței
Și albi și gri, negruți, pătați, toți derbedei
La fel, chiar de-s doar fete și unul doar bărbat.
Sunt toți o molfăială de țâțe, chiar lătrând,
De o cățea străină vagabondând pe câmp,
Ce-am acceptat-o-n curte cu mintea mea de tâmp,
S-o-ntrem pe ea, pe ei, cu lapte... cumpărând.
Sunt trei, mult alb cu pete, un altul roșcat negru
Iar cea mai dolofană e-o cățelușă gri
Dar și cu alb pe burtă și pete negre vii...
O bulă păr de pluș, rotundă pe de-a-ntregu.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Aviograma (în loc de manifest)
Hermetic somnul locomotivei peste balcoane ecuator
Pulsează anunț vast TREBUIE dinamic
serviciu maritim
Artistul nu imită artistul creează
Linia cuvântul culoarea pe care n-o găsești
în dicționar.
Vibrează diapazon secolul
Hipism ascensor dactilo-cinematograf
INVENTEAZÃ INVENTEAZÃ
Arta surpriza
Gramatica logica sentimentalismul ca
agățătoare de rufe
Pe frânghii cheamă împărăția afișelor luminoase
cherry-brandy vin trans-urban căi ferate cea
mai frumoasă poezie: fluctuația dolarului
Telegraful a țesut curcubee de sârmă
Iradiator declanșează stigmat a c d alfabet dentar
Stenografie astrală să vie
sângerarea cuvântului
metalic lepădarea formu-
[...] Citește tot
poezie clasică de Ilarie Voronca
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Majoritatea oamenilor îl consideră cel mai mare compozitor al tuturor timpurilor. De ce aceasta? Pentru că Beethoven a luat toate regulile clasice ale lui Haydn și Mozart și le-a dezvoltat până când muzica sa a devenit mai cuprinzătoare din toate punctele de vedere. Acolo unde Haydn a făcut o glumă care putea fi spusă într-un salon, Beethoven face glume bărbătești, de hohotul cărora se cutremură lumea, și care trebuie țipate în toiul furtunii urlătoare. Acolo unde Haydn făcea mici surprize amuzante, Beethoven îți face surprize cutremurătoare, care te lasă cu gura căscată, fără surâs. Acolo unde Mozart era vesel, Beethoven e nebun de bucurie. E ca și cum ai privi muzica clasică printr-o lupă e dintr-o dată mult mai mare. Însă lucrul principal pe care Beethoven l-a adăugat muzicii clasice a fost o mult mai mare cantitate de emoție personală. Emoțiile sale sunt mai puternice, și mai vizibile.
Leonard Bernstein în Cum să înțelegem muzica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanța oului de ciocolată
Tu ești ce n-a fost încă oul din câte
Ouă vor mai fi,
Tu ești bazarul de surprize pentru
Amante
Și copii,
Ești simetria maritimă
A două stridii-mpreunate,
Ești frenezia unui zero
Prins în contururi crenelate,
Ești taina primelor mistere,
Himera primului cuvânt,
Ești spasmul
Lenea și dezgustul
Netălmăcitului avânt
Când panglicele te-nfășoară
Într-un simbol de veselie,
Parcă ești capul lui Othello
Când e bolnav de nevralgie!
În burta ta
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Rampa, XIV, nr. 3357, 31 martie 1929
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea dresorului de sticleți
A murit dresorul de sticleți!...
A murit și ultimul dresor...
A murit cu mâinile pe ei,
Și cu ochii-nfipți în ochii lor!...
Și-n odaia lui n-au mai rămas
Decât note muzicale, desenate pe pereți,
Portativele de sârmă, fabricate de ovrei,
Coliviile de sfoară, cu grăunțele de mei...
Și vreo sută de duzini de cântăreți
Îmbrăcați în doliu mare,
Care i-au cântat la-nmormântare
Și-au să-i cânte și la parastas...
A murit dresorul de sticleți!...
A murit dresorul, fericit -
Că sticleții lui
Copiii nimănui
L-au stimat și l-au iubit...
Și că el a scos din ei
O falangă minunată
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Viața românească, XXII, nr. 7-8 (august 1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenii care reușesc în viață, judecă la fel cum judecă toată lumea. Ei însă nu se lasă orbiți de judecată și găsesc puterea de a găsi ceva bun și în cea mai mare mizerie. Cei mai nefericiți oameni sunt aceia care își blochează capacitatea de învățare datorită altor oameni pentru că îi judecă. Când judeci, pui eticheta de "vai de capul tău, ce mă poți tu învăța pe mine?" altor oameni dar surpriză! Orice om te poate învăța multe lucruri pentru că are o experiență unică de viață. Cum e să înveți din experiența tuturor și cum e să înveți doar din a ta? Diferența e uriașă. Diferența e cam aceeași ca dintre oamenii care reușesc și cei care nu. Pentru că toți judecăm, dar oamenii care reușesc aleg ce să facă cu judecata. Ceilalți se lasă prostiți și sabotați de propria lor minte care din comoditate pentru a nu face efortul de a gândi suplimentar pune o etichetă. Și mintea are zona ei de confort, iar tu îi poți cădea pradă dacă nu ești proactiv.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Florile chipului
nimic nu e mai expresiv ca un zâmbet siclam
e jocul fluturelui cu candoarea florii
este dansul nereidelor cu sorii
este cântecul privighitorii pe un ram.
zâmbetul este chipul diafan al iubirii
lumina de pe făță ce precede sărutul
este chemarea soarelui când vine răsăritul
este cea mai romanțioasă expresie a firii.
conectată cu îngerul eu zilnic zâmbesc
conectată cu poeți romantici care mă atrag
trăiesc beatitudini, timpul meu e mag
mă seduce cu surprize cu vise ce se-mplinesc.
uneori zâmbetul este un crin sălbatic
magnetizează codrul cu spirit enigmatic.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vremuri râvnite
Eram copil, când limba mieilor înțelegeam
Și îmi păreau cele mai scumpe păpuși vii din lume,
Erau vacanțe lungi cu saci de amintiri de neuitat
Puși la păstrare acum, lângă comori din sfânta-mi bogăție.
Era pe vemea copilăriei mele,
Atât de ieftină și des găsită bucuria
Și-mi amintesc cât de săraci eram,
Că o păpușă din zdremțe de aveam,
Mă lăudam copilăros la toți copiii.
Acum nepoții noștri au de toate
Mă bate Dumnezeu să mint,
Dar tot mai des îi paște nemulțumirea, plictiseala
Și libertatea o înțeleg greșit.
Mâncam pe-atunci de foame poame acre sau nespălate din grădini,
Căci jocul nu-l întrerupeam ca să mânânc acasă,
Umblam desculță, plouată și dezbrăcată ca să mă călesc,
Așa mă sfătuiau părinții,
Și eram sănătoasă, fericită alături de copiii din vecini
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (3 iunie 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vremuri râvnite
Eram copil, când limba mieilor înțelegeam
Și îmi păreau cele mai scumpe păpuși vii din lume,
Erau vacanțe lungi cu saci de amintiri de neuitat
Puși la păstrare acum, lângă comori din sfânta-mi bogăție.
Era pe vemea copilăriei mele,
Atât de ieftină și des găsită bucuria
Și-mi amintesc cât de săraci eram,
Că o păpușă din zdremțe de aveam,
Mă lăudam copilăros la toți copiii.
Acum nepoții noștri au de toate
Mă bate Dumnezeu să mint,
Dar tot mai des îi paște nemulțumirea, plictiseala
Și libertatea o înțeleg greșit.
Mâncam pe-atunci de foame poame acre sau nespălate din grădini,
Căci jocul nu-l întrerupeam ca să mânânc acasă,
Umblam desculță, plouată și dezbrăcată ca să mă călesc,
mă sfătuiau părinții
Eram sănătoasă și fericită alături de copiii din vecini
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (3 iunie 2007)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurii actori fără admiratori sunt ipocriții, acei saltimbanci de tinichea ce ajung clovni triști la bătrânețe. Cel mai mult le place să facă surprize cu confetti fix când li se întinde covorul roșu spre inima deschisă ca superba gazania, floarea-comoară.
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Împlinire
Fārā jertfa nemuririi împlinirea nu-i totalā
Nu provine dintr-o clasā în cea mai înaltā școalā
Nu-i produsā de vreun studiu cu pretenții de elitā
Nici de vreun efort sporit cu tendințā explicitā.
Vai, ce se înșealā-acei care cred cā au ajuns
Fārā sfinte revelații la cel mai expert rāspuns!
În final, surpriza vine ca sāgeata în vitezā
Sā le spunā c-au nevoie de o nouā ipotezā.
Mulțumirea nu-i creatā de- o științā competentā
Care vrea sā-și promoveze entitatea-i inocentā
Cine vrea fārā Luminā nesfârșite satisfacții
Va cunoaște in curând nesfârșite putrefacții.
Naltul pisc al fericirii cine pote sā-l atingā?
Când vine nereușita cine poate s-o învingā?
Milioane azi încearcā sā întâmpine succesul
Fārā sā se mai gândeascā ce va genera culesul.
[...] Citește tot
poezie de George Cornici
Adăugat de George Cornici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Egoismul, proiecțiile, fricile și zeci de alte procese emoționale și mentale vin să polueze relațiile noastre cu cei mai dragi oameni din viața noastră, fără să ne dăm seama că nu le oferim celor pe care pretindem că îi iubim exact ceea ce au ei cu adevărat nevoie, singurele lucruri de care au nevoie de la noi: Încurajare. Acceptare. Respect pentru drumul evoluției. Compasiune. Ascultare. Non-judecată. Uităm de multe ori să fim prieteni adevărați, părinți iubitori, parteneri ce sprijină și nu care sabotează. Cum am putea noi să știm ce este mai bine pentru un alt om, indiferent în ce situație se află, când nu știm nici ce e bine pentru noi și ce surprize ne rezervă viața, ce lucruri noi vom descoperi despre noi și lume și prin ce experiențe vom trece? Nu putem ști nici pentru noi și cu atât mai puțin pentru alții. Atunci cum ar fi să le oferim celor din jur acceptare, încurajare și o îmbrățișare, având încredere că tot ce se întâmplă este spre binele lor? Și dacă ne dorim schimbări, să le facem atunci în viața noastră până când nu mai simțim nevoia să schimbăm viețile altora în timp ce rămânem pasivi în ale noastre.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bradul
Azi din târg eu am ales,
Unul din cei mai chipeși brăduleți,
Într-un colțișor din casă l-am așezat
Și acum în living, la baza scărilor, tronează
Și din toate unghiurile la noi veghează,
Stă falnic și semeț ca orice dar de mare preț.
O trenă lungă, elegantă,
Cusută-n fire roșii și aurii
Se revarsă pe podeaua șlefuită
Și pregătită pentru tot felul de cutii,
Ce ascund în ele multe surprize și bucurii.
Pe-ale lui crenguțe pline de ace verzi,
Așezate ntr-un fel atât de bine calculat,
De mă întreb firesc cum Natura
Le-a proiectat și pe trupul lui le-a așezat,
Atât de simetric și echilibrat,
Prind funde colorate, globuri, beteală
Fondante-n staniol și steluțe sute,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (16 decembrie 2020)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psiho
Intru s-aduc un pacient
deja "udat" și clipocind din gură
cu un miros etilic evident,
găsit pe undeva, pe-o scurtătură...
și chipurile apar bizarerii
decolorate parcă, în halate
sau pijamale străvezii,
puse pe dialoguri sau citate;
"ai o țigară, o țigară?...
dă-mi doar un leu, numai un leu!"...
"n-aveți de ce pleca afară
să fiți pe străzi un derbedeu...
pe estrade vă spun dragi thovahrăși
tutulor că nu-i nicio Américă,
este-o minciună... repet iarăși
capitalismu-i un dușman, vă strică!"...
și cobor un etaj pe scară,
printre năluci... urmează știri
ce-o să le văd aici, ninge afară,
mă uit; vecini am goi... priviri,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tehnicianul: Ei bine, uite-l. Ți-ar plăcea să știi sexul copilului?
Leah: Da!
Juno MacGuff: Nu!
Leah: Te rog. Juno, te rog.
Juno MacGuff: Nu, nu vreau să știu niciun sex!
Tehnicianul: Vrei să ai o surpriză la naștere?
Juno MacGuff: Ei bine, nu, dar vreau ca Mark și Vanessa să aibă o surpriză și dacă îmi spuneți mie o să stric totul.
Tehnicianul: Mark și Vanessa sunt prietenii tăi de la școală?
Juno MacGuff: Nu, nu, nu! Ei sunt părinții adoptivi.
Tehnicianul: Slavă Domnului pentru asta!
Bren: Ce vreți să spuneți prin asta?
Tehnicianul: Doar că văd foarte multe mame adolescente care trec pe aici și acesta este în mod evident un mediu dăunător în care să crești un copil.
Juno MacGuff: Cum de stiți că sunt dăunătoare? Și dacă se întămplă ca acești părinți adoptive să se dovedească a fi niște pedofili malefici?
Leah: Sau niște părinți de fațadă.
Bren: Ar putea fi extrem de neglijenți. Poate că o să facă o treabă mult mai proastă în ceea ce privește creșterea copilul decât ar putea să o facă prostuța de fiică-mea vitregă. Te-ai gândit la asta?
Tehnicianul: Cred că nu.
Bren: Care este meseria ta, de fapt?
Tehnicianul: Sunt tehnician de radiologie-imagistică, doamnă.
Bren: Ei bine, și eu sunt tehnician, mă ocup de unghii și cred că amândouă ar trebui să ne limităm la ce știm.
Tehnicianul: Poftim?
[...] Citește tot
replici din filmul artistic Juno
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre superlative și surprize, adresa este: