suspans

Cadrilul homarului

"N-ai vrea să mergi mai repejor?" zise merlanul melcului de mare,
"Vine din urmă un delfin şi mă calcă pe coadă, frăţioare.
Ia, priveşte cât de iute trec homarii şi ţestoasele, cum iau avans!
Unii au ajuns deja acolo, pe prundiş – nu vrei să vii şi tu la dans?
Vii, nu-i aşa, vii, nu-i aşa, vii şi tu la dans?
Vii, nu-i aşa, vii, nu-i aşa, nu-i aşa că vii la dans?

N-ai idee ce plăcere vom simţi, ce încântare,
Când, laolaltă cu homarii, vom fi luaţi şi aruncaţi în mare!
"E departe, e prea departe! Şi-i prea mult suspans!"
A răspuns melcul, mulţumind, dar el nu va veni la dans.
Nu va veni, nu ar putea, nu va veni la dans.
Nu va veni, nu ar putea, nu va veni la dans.

"Nu contează cât mai avem de mers", a replicat prietenul solzos.
"Mai este-un ţărm, ştii, de cealaltă parte-a mării, tot aşa frumos.
Ne depărtăm de Anglia, ne-apropiem de Franţa pentru cadril şi vals –
Nu te lăsa, iubite melc, vino şi tu cu noi la dans.
Vii, nu-i aşa, vii, nu-i aşa, vii şi tu la dans?
Vii, nu-i aşa, vii, nu-i aşa, nu-i aşa că vii la dans?

poezie clasică de Lewis Carroll din din Alice în Ţara minunilor, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suspans

Între gânduri despre levitaţie şi tahicardie
Se naşte un gol
În care mă prăvălesc repetat,
Ca amintirile într-o oglindă,
Un gând ce îşi târăşte imaginea
Ca pe o trenă,
În fiecare secundă datoare să i se ofere.
Mă duelez cu măştile groazei
Şi când doar ochiul pineal
Taie calea către lumină,
Adâncindu-mă în starea alpha,
Adorm risipindu-mă-n mine.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Debut

În deschidere
Meci tonic
În primă
Intervenţie
Până la
Ulima
Eschivă
Replică
La campionatul
Trecut
Nici câştigat
Nici pierdut
Rămas
În suspans
De intervenţie
Concertată
Cu statut
De intensiv
Postare
Inedită

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (7 iulie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

În drumul spre întuneric

Se ceartă ciori în drumul spre întuneric
Colţul de pâine smuls din visele Lunii
Miroase a mucegai şi a pucioasă...
O literă arsă,
Fumegândă,
Se aude foşnind
În timp ce se transformă în verb.
Nervi şi suspans
Pentru o bucată de propoziţie...
Semnele de punctuaţie
Se îngrămădesc
La liziera dintre două necunoscute.
Se simte gust de amar,
De acru şi iute.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirosul tău mă înnebuneşte

miroşi a struguri striviţi
a seară de toamnă
călduţă cât s-o încerci
cu degetul mare
de la piciorul tău mic
delicat şi alb
miroşi a gutuie galbenă
a noapte înstelată
în care vântul
şopteşte istorii de amor
cu mult suspans
şi lacrimi de cristal
miroşi a ciocolată cu lichior
a iubire
a tangou languros
te-aş muşca cu poftă
cu dinţii mei de lapte
dar mă tem să nu te termin
dintr-o gură nesătulă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sincope

Sincope sunt peste tot
Şi nu numai aici
În clipa naşterii
Apare cel puţin o sincopă
Cât un bob ne înţeles
În variantă extensibilă
Trecutul a conspirat
La perfect compus
Şi a reprodus sincope stranii
În bătălii cu suspans
Ades sustenabile
La cheremul altor
Priviri ascunse reciproc
Prezentul e plin de sincope
Ce garantează goluri
În propria poartă
Viitorul prevede alte
Sincope la standarde noi
Stocate în cosmos
Până la stadiul de apocalipsă.

poezie de David Boia (3 ianuarie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţă albă

striveşte-mă c-o ultimă strigare
luată din vârfurile plopului înalt
pe-o spirală de lumină
cu bucuria abandonului
ieşit din clipele rotunde
adunând secundele împrăştiate în palmele deschise.

vino în suspans
dezbrăcat de anotimpuri,
recompunând electronii întârziaţi
de pe marginea unui sincron necerut de nimeni.

vom face un fel de semn de împăcare
cu lumea, cumpărând dimineaţa
rătăcită printre frunzele căzute
şi făcând-o a noastră,
dimineaţa visului alb.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

cuprind focul, privirea ta,
obrajii emoţiei cu fulgi de zăpadă,
nu găsesc punctul cu virgula pusă,
suspans, rămâne un punct de vedere,
o lacrimă bună ori
pentru zâmbetul ăsta zăpăcit
întâmpin întâmplări umflate cu fum,
mă-nşel, mă-ntorc, mă las în cuvânt,
ard toată lumina, trosnesc din glezna
răbdării, mă strâng, ating rădăcini,
cenuşa nopţilor albe...

mă binecuvântezi în a fi,
înger încolţit în golul unui infinit roşu,
de umbrele cu scai sângerează tăcerea.

poezie de Florina Vulpoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luptă

Luptăm pentru viaţă cu viaţa
Şi lupta ne pare mai grea,
Ne-nvăluie noaptea şi ceaţa...
Suspansul ne va alunga...

În peşteri şi văi lunecoase,
Un suflet la umbră de cruci,
În patimi de faptele noastre,
Străini, pe-ale cerului lunci.

Acolo, la loc de odihnă,
Cătând deseori închinare,
Pe-altare de flori şi lumină,
Călcăm pe a tâmplei ninsoare.

Ne este un imn de iertare
Lumina din ramuri de mirt,
Căci nu vom mai ştii că se moare
Din minus spre plus infinit...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantezie cu Moartea

vreau să invit Moartea la ultimul dans
cât mă ţin picioarele s-o ameţesc
leagănul vieţii mi-l ţine-n suspans
valea suspinelor o înmulţesc.

hai Moarte să bem o cafea delicioasă
să vezi şi tu că ispita e dulce
ia şi o ţigară cu aromă gustoasă
vorbeşte româneşte ca-n vremea lui Neculce.

schimbă-ţi coasa cu magică baghetă
mantia neagră s-o îngropi pe veci
să fii şi tu o dată ca o diva cochetă
urme de cântec să laşi pe poteci.

albeşte-te şi tu prea eşti îngerul negru
tribut îţi voi da poemul integru

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descumpănire

Ce echilibru între zi şi noapte
A dat această zi de echinox,
Când primăvara e un paradox
Şi toate visurile sunt inapte?

O ceainărie undeva, aproape,
A tras obloanele când a decis
Că nu mai clocoteşte niciun vis,
Iar îngeri se împiedică-n hârtoape.

Descumpănit de ridurile vremii
Sângele nostru curge potolit,
Cuvintele s-au tot împotmolit
Şi pentru repetenţi nu se dau premii.

Speranţa-şi ştia lecţia de viaţă,
O clipă a fost totul în balans,
Atât, un echinox! Apoi suspans
Şi umbra ta pierzându-se în ceaţă.

poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încă o toamnă...

Când viersul toamnei prinde să s-audă
Şi vântul scoate frunzele la dans,
Când noaptea stă cu ziua în balans,
Iar vremea se vesteşte tot mai udă –

Când ceasul pierde-o oră din avans
Şi plouă ca-ntr-un vis de paparudă,
Ameninţă cu gheţuri iarna crudă
Ţinând natura-ntreagă în suspans...

Atunci, strângând bucatele-n hambare,
Grijind prin preajma casei, ca oricare,
Un gând tulburător te săgetează:

Mai pierzi un an din zestrea moştenită
Şi-o lacrimă striveşti, abia simţită –
Că vara vieţii-n timp se depărtează!

sonet de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflecţii boeme

lărgesc universul cu gândurile mele
desele zboruri extind constelaţii
stelare lumini mi-au intrat sub piele
inima tresaltă prin mii de admiraţii

gândurile mele sunt frunze pe ramuri
s-au îngălbenit cu freamătul intens
emoţiile-s vrăbii ciripesc la geamuri
mă străbate toamna cu-nţelepciuni de sens

aud cum viitorul vine în paşi de dans
am să îl întâmpin cu emoţii placide
nostalgia clipei mă ţine în suspans
dar aştept vise magice de la efemeride.

reflecţii boeme sufletul le divide
în flux de sentimente cromatice lucide.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna

Toamna s-a înfăşurat
Într-o mantie de foc.
Norii, cerul l-au brăzdat,
Cu figuri l-au desenat,
Echivoc.
Parcă-ntregul univers,
Hârjonindu-se-n balans,
Pe avers, ori pe revers,
Lasă orişice demers
În suspans.
Cad tiptil în hău hapsân
Filele din calendar.
Timpul e al lor stăpân-
I se cuibăresc la sân,
N-au habar!
Soarele s-a micşorat
Şi în jocu-i pueril,
După nori stă gheboşat,
Până vântul i-a luat
La cadril.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans hipnotic

trăiesc dulcele haos exaltată beţie
fiorii dansului îmi circulă prin sânge
pe cerul fericirii lumini o feerie
flacăra tristeţii din temelii o stinge.

erosul primordial derivă-n conştiinţă
iubirea-i ca oceanul vast şi cuprinzător
adâncirea în valuri o simt în fiinţă
zâmbesc astăzi soarelui atotcuceritor.

cu mişcări ondulate mă topesc în dans
durerile saltă până când uit de ele
clipe de suferinţă le ridic în suspans
vreau negreşit să trec peste sechele.

trăiri mărturisite vibrează în balans
la exaltarea mea hipnotică invit stele.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În rutina zilnică

i-am făcut loc luminii în sufletul meu
lângă iubirea proaspătă diamantină
cu speranţe mari depăşesc un clişeu
printre lucruri intime pătrund în rutină.

lumini cu chip de îngeri port pe tâmple
mâini diafane pun timpul în mişcare
scriu în jurnalul meu gânduri multiple
pe un ţărm de vis trăiesc clipe solare.

tenebrele nopţii dispar zilnic în raze
ritmuri muzicale mă invită la dans
flămândă sunt de iubiri de extaze
de stări mirabile să nu stau în suspans.

extind neastâmpărul la margini de fraze
prin căutări descopăr a căsniciei oaze.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericire de toamnă

din iubire timpul a creat spectacol
oamenii armoniilor s-au unit perechi
lumea e fericită pe un colţ de miracol
respectă cu sfinţenii tradiţii străvechi.

e vremea nunţilor cu muzică şi dans
iubiri pecetluite cu inel de diamant
nici un sentiment nu rămâne-n suspans
resimt entuziasmul timpul e fascinant.

este elan în lume în flux nemărginit
Septembrie trece prin arome de must
rădăcinile vieţii în glii s-au adâncit
creaţii absolute au blazonul august.

e toamnă şi în suflet dar este împlinit
învăţând să se ferească de marele dezgust.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărutul primului dans

Mi-au amuţit privirile flămânde
şi s-au pierdut pe loc în ochii tăi,
pe buzele, petale sângerânde,
ce au aprins în mine vâlvătăi.

În părul tău se ascunsese-o rază
şi-ţi mângâia zulufii jucăuşi,
copii uitaţi de mama ce-i veghează
în lumi pe unde-aleargă, nesupuşi.

Şi mi-am umplut privirile cu tine
de mi s-au revărsat pe trupul tău,
şi-au tot căzut, căci nu puteam susţine
un gând atât de bun şi-atât de rău.

Cu mâinile-ţi frumoase, delicate,
am depăşit momentul de suspans
când le-am luat şi, cu seninătate,
le-am sărutat ca pentru primul dans.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Privind-o, Lucian îi ghicea chiar şi fără să o vadă îndeaproape, nerăbdarea cu care aştepta nota pe care chiar el i-o va acorda, dar el prelungi puţin aşteptarea, nu pentru a-i mări suspansul, ci pentru a cântări bine asupra deciziei sale. Nu dorea s-o favorizeze cu nimic faţă de ceilalţi, doar pentru ceea ce simţea pentru ea. Aici sentimentele nu aveau nici o valoare şi nu puteau trece înaintea pro-fesionalismului. Revăzu de mai multe ori rezolvarea ei şi nu-i găsi nici un cusur, deci, nimeni nu-l putea acuza că ar fi fost cumva părtinitor. Atunci se hotărî brusc; ştia ce are de făcut.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dans pe tabla de şah

Sunt regele negru pe-o tablă de şah,
Păzit de oşteni ca un mândru rajah,
Am turnuri în jur, iar nebuni printre cai
Se mişcă-n zig-zag într-un jalnic alai.

Sunt singur acum, stau retras, umilit,
Căci, fără regina pierdută-n gambit,
Am slabe speranţe să pot câştiga
Partida pe viaţă ce, iată, e grea.

Şi, totuşi, sunt rege, aştept un răspuns,
Şi tot ce-am făcut pân-aici e de-ajuns
Ca dama de alb ce m-atacă mereu
Să pice-n capcană şi... jocul e-al meu!

Dar ea se fereşte, stăpână pe dans,
Se-nvârte în juru-mi, mă ţine-n suspans,
Ea crede că-i tare, mă vede în crah,
Şi zburdă, voioasă, pe tabla de şah.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!