universitate şi şcoală

Eu sunt profesor de şcoală şi am fost foarte şocat când meşterul Beligan, pe care îl respectăm cu toţii, m-a întrebat odată: «Ce mai e dragă pe la şcoala aia a voastră?» Avea aşa un ton peiorativ... adică ceva de genul: s-a ales praful de tot. Şi eu eram rector atunci la UNATC şi i-am zis: «De ce nu veniţi să vedeţi?»... Eu cred că nu e bine să vorbeşti aşa despre şcoala asta care ne e mamă şi tată tuturor.

citat din Florin Zamfirescu (2013)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Frătia de Cruce" este organizaţia legionară a tinerilor români care frecventau şcolile secundare. În aceasta activau, până la terminarea liceului, pentru a trece, cei care urmau studii mai înalte, în "Corpul Studenţesc", sau direct în organizaţiile legionare locale, acei care nu se puteau duce la Universitate.

Nicolae Roşca – în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Definitivaţi Legile Învăţământului până în septembrie şi vom putea realiza majorări salariale pentru toate cadrele didactice" afirma dl. senator şi ministru al Educaţiei Cîmpeanu Sorin, demonstrându-şi public precaritatea accentuată caracterială. Observăm o grabă debordantă, la fel ca şi în cazul proiectelor Legilor securităţii naţionale [considerate de specialişti de tip nord-coreean]. Ce scopuri se urmăresc?
Profesorilor consilieri şcolari care-şi apără cu abnegaţie şi profesionalism moral instituţia CJRAE/CMBRAE îi etichetează dl. ministru Cîmpeanu ca fiind " factori rezistenţi la schibare". Numai că, "schimbările" pot fi anti-reformatoare. Nu poti pretinde că reformezi şcoala românească venind cu proiecte educaţionale anonime, politizate, centralizate, bazate pe "opera a 10.000 de specialişti" din Ong -uri şi din clientela partidului de care aparţii.
Programul "România Educată" este "Programul meu de suflet" afirma sensibil dl. preşedinte Klaus Iohannis. Este un program educaţional naţional "de suflet" numai în situaţia în care atragi sectorial cele mai performante echipe de specialişti [cadre universitare, dascăli din preuniversitar, cercetatori] în construcţia unei Legi unice care să cuprindă învăţământul preuniversitar şi universitar."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Alegeri" universitare în Ţara lui Invers (plagiatorului Aurelian Penescu)

Vai de el, şcolarul:
Astăzi, la caleaşcă,
S-a schimbat birjarul,
Da-i aceeaşi gaşcă!...

epigramă de George Budoi din În Ţara lui Invers (31 mai 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Licenciaţii

E plină ţara de licenţiaţi...
Nici vârsta nu contează, toţi fac şcoală,
Femeile prin telefon, de-acasă, de la oală...
Bărbaţii, de prin crâşme-s învăţaţi.

Şi Universităţi acum sunt comunale,
Cu plata pe un an sau pe un semestru.
Ajunge un singur prof', el e maestru,
În rest pot fi oricare!... Nişte haimanale.

Se-nvaţă tot mai mult fără frecvenţă
C-o plată bunicică şi-n avans
"On cash" sau prin serviciul "Inter-trans"
Şi la sfârşit de un an, eşti tipul cu licenţă.

Spiru Haret e de departe cel mai bine
Nici cursuri n-ai şi ore nu mai faci...
Te duci doar personal sau prin "babaci"
Şi-ţi iei diplome, două, trei, sau cât te ţine.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Etapele şcolare şi academice ale vinului: must: vin preşcolar; tulburel: vin în clasele primare; vin tânăr, de 1 an: vin la gimnaziu; vin vechi de 2-10 ani: vin la liceu; vin vechi de 11-25 de ani: vin la colegiu; vin vechi de 26-50 de ani: vin la facltate; vin vechi de 51-75 de ani: vin cu doctorat; vin vechi de 76-100 de ani: profesor universitar; vin vechi de peste 100 de ani: academician.

aforism de George Budoi din Elogii vinului şi viei (14 ianuarie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unirea lui Cuza

Încredere, ţi-au acordat
De două ori te-au votat
Şi aşa au fost formate,
Ale noastre Principate.

Românii, la sfârşit de lună
Au dat mână cu mână.
Iar generaţiile, niciodată
Nu vor uita această dată.

Ţara Românească, Moldova, s-au unit
Unirea, astfel s-a înfăptuit.
Cuza, numai datorită ţie,
Învăţământul a fost organizat bine.

Un viteaz bârlădean,                                               
Mândru moldovean.
Ţăranilor, le-a dat pământ,
Acum se răscolesc în mormânt.

[...] Citeşte tot

poezie de Alina-Georgiana Drosu (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi (râde): He, he, he! Şi încă ce şcoală! L'Academie de Tonellerie, mon cher! M-am înscris la Academia de făcut butoaie... Rector era un dogar, unul Ghiţă, din Drăguţeşti... (Se îndreaptă cu scaunul spre putina din colţ). Acolo am învăţat să fac putini din stejar, dud, salcâm... Lemn nobil, oltenesc... (Râde). Artă industrială, cum spun vameşii americani...(Arată cu bastonul spre putină). Uite! Aşa arăta lucrarea mea de diplomă...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cineva a lansat ideea că la Timişoara ar exista o "şcoală de proză".

Se bucură confraţii din cetate
Şi abordează-o morgă rară:
Unii o iau drept universitate,
Alţii că e "elementară"

epigramă de Laurenţiu Cerneţ din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

James Joyce a dormit aici

Gara, Ljubljana

Cât te vei mai strădui să priveşti îndărăt prin fereastra întredeschisă,
prin perdelele dintr-o ţesătură deasă, care atârnă acolo încă din
vremea studenţiei, Veneţia şi castelele Vienei se perindă ca pe
sârmă, la jumătatea drumului spre şcoală, cu cât chin silabiseşti

numele, inscripţiile de pe vilele din oraşe şi de pe gările de la sate,
se ridică mercurul, sora morţii. Nu poţi judeca starea lucrurilor după
geamul spart şi nu e bine să mănânci amintiri cu gura deschisă,
erai însă periculos de frumoasă când mergeai pe traseul dintre

universitate şi o cameră mai bună la cămin cu iubitul şi un bilet
dus-întors. Acum ştiu, cucul nu-şi face cuib, ci e în turneu
prin oraşe străine: se însoară cu una dintre băştinaşe, pe
celelalte le alungă imediat în Hebride. Mă întorc, nu ca tine,

rămân aici. Aşadar, a fost pe merit, deşi în afara planului,
un şoc scurt, o călătorie lungă, când nu te-am mai zărit.
Ai coborât la peronul al doilea. Insula verde e acum

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Aleš Debeljak din Manufactura ţărânii (2012), traducere de Paula Braga Šimenc
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Reflectez la calitatea "specialiştilor" care au conceput proiectele legilor invăţământului. Intr-o democraţie minimală ar trebui la toate proiectele de lege să se facă publice numele celor care au "trudit" la elaborarea lor. Se lasă impresia că obiectivele urmărite politic vizează promovarea in instituţiile şcolare/universitare a cadrelor didactice protejate ca grupuri clientelare de partid, şi-atunci desfiinţezi instituţii, le comasezi şi în felul acesta, chiar dacă înalţii specialişti în educaţie sunt titulari prin concurs rămân fără locuri de muncă şi la discreţia decidenţilor politici din Educaţie, sau de oriunde. Există o practică de tip mafiot guvernamentală, numeşti miniştrii să facă "reforme", adică să dea legi de desfiinţare instituţională, comasarea, infiltrezi propriile cadre în sistem, distrugi cariere de excepţie din învăţământ, după care miniştrii sunt extraşi (au produs deja răul!) şi mutaţi la alte ministere, tot pentru a le reforma."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea " Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, Bucuresti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Martin Luther (1483-1546), marele reformator religios german, spune în scrierile sale că, fiind elev la şcoala primară din Mansfeld, "într-o zi a fost bătut de 15 ori pentru că a declinat greşit un substantiv". În 1505 a obţinut titlul de licenţiat în litere, în acelaşi an s-a călugărit, în 1507 a fost hirotonit preot catolic, în 1512 şi-a luat doctoratul în teologie şi a devenit profesor de exegeză biblică la Universitatea din Wittenberg, între 1517-1534 "a tradus impecabil Biblia" în limba germană din latină, "influenţând enorm evoluţia limbii şi literaturii germane" (Wikipedia, 2021). Începând din 1517, Luther a început reforma religioasă, care a culminat cu apariţia protestantismului şi a Bisericii Evanghelice-Luterane, care s-au rupt complect de catolicism şi de Biserica Catolică. La noi, elevi care siluiesc limba română primesc premii şi diplome la sfârşit de an, vor să dea examen de bacalaureat din manelele lui Ţancă Uraganu, Vali Vijelie, Florin Salam şi Adrian Copilul Minune, şi facem din ei profesori universitari, primari, miniştri şi parlamentari.

George Budoi în Învăţământul, profesorii, studenţii şi elevii în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi (2 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Informatica şi IT&C (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor) – Computing, sunt domeniile cu cele mai spectaculoase evoluţii în ultimii 80-85 de ani, prin impactul pe care l-au avut asupra celorlalte domenii ştiinţifice, tehnice, economice, sociale etc., asupra societăţii omeneşti, în general. Azi, ne întrebăm dacă tinerii au posibilitatea să afle despre eforturile şi rolul oamenilor de ştiinţă din România în acest efort internaţional, încă de la începutul apariţiei informaticii şi utilizării calculatoarelor electronice în lume. Foarte rar găsim astfel de aspecte în manualele şcolare sau în cursurile universitare.

Solomon Marcus în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea I - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):

1. Leon Livovschi, un pionier al informaticii româneşti şi colaborator apropiat al acad. Gr. C. Moisil; 2. Constantin P. Popovici, colaborator al acad. Gr. C. Moisil şi unul din primii profesori de informatică; 3. Stelian Niculescu, unul din primii informaticieni români; 4. Dragoş Vaida: matematica şi informatica, în consonanţă; 5. Ion Văduva, dezvoltator al CCUB fondat de Gr. C. Moisil, un iniţiator şi dezvoltator de cercetări în simularea stochastic; 6. Sergiu Rudeanu, un teoretician în algebră universală, algebră booleană, programarea pseudo-booleană ; 7. Un discipol al lui Gr. C. Moisil: Luminiţa State; 8. Octavian Bâscă, un pionier al informaticii româneşti ; 9. Nicolae Ţăndăreanu, un pionier al informaticii româneşti; 10. Emil N. Perjeriu, destinul unui geometru informatician; 11. Ioan Tomescu, creator al şcolii româneşti de teoria grafurilor;

Marin Vlada în Volumul III, cap. 6, proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

După desfiinţarea CCUB - anul 1993. Cercetătorii CCUB, care în marea lor majoritate obţinuseră titlul de doctor, au ocupat posturi didactice în diferite facultăţi: Tudor Bălănescu, Gheorghe Marian, Denis Enăchescu, Ştefan Ştefănescu, Florentina Hristea, Emil Perjeriu, Andrei Baranga, Mircea Adam, Rodica Niculescu, Victorina Panaite, la noi, la Facultate de Matematică; Gheorghe Petrescu, Dumitru David şi Paul Radovici la Universitatea din Piteşti; Marin Vlada, Liviu Sofonea şi Cor­nel Stănescu la Facultatea de Chimie; Grigore Albeanu la Universitatea "Spiru Haret"; Nicolae Popoviciu (de care îmi amitesc cu plăcere, fiind primul meu doctorand) la Academia Militară şi Universitatea Hyperion; Maria Tudor la ASE; Matei Bogdan la Facultatea de Ştiinţe Politice. Cea mai mare parte a cercetătorilor au fost îndrumaţi la doctorat de acad. Solomon Marcus, prof. C. P. Popovici, prof. Leon Livovschi şi de subsemnatul. Alţi foşti colaboratori ai CCUB predau în universităţi străine: Radu Niculescu în Aukland (Noua Zeelandă), Gheorghe Marian şi Gheorghe Doina în Sheffield (Anglia); Şerban Gavrilă este informatician în SUA. Peste 50 de tineri din ţară şi peste 20 străini, şi-au pregătit tezele de doctorat în Catedra de Informatică sau la CCUB.

Ion Văduva în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"Nu sunt puţini demnitari şi funcţionari din echipa ministrului Sorin Câmpeanu care privesc Învăţământul ca pe un sistem de afaceri personale, private şi se adresează actorilor educaţiei [părinţi, elevi, studenţi, cadre didactice] urmărind exclusiv obiective electorale. Sunt elaborate decizii ministeriale, acte normative [noile Proiecte de Legi privind Invăţământul Preuniversitar] care obligă profesorii, inclusiv pe Consilierii Şcolari să urmeze facultăţi, programe masterale de care nu au nevoie, însă ca o condiţie de rămânere în sistem, deşi sunt titulari prin concurs. De la an la an, calitatea cursurilor universitare a scăzut dramatic. Dacă urmezi aceste programe universitare constaţi că "mergi înapoi". Majoritatea profesorilor de anvergură academică au ieşit la pensie. Evident, cursuri universitare cu plată, foarte costisitoare. Există întelegeri între anumiţi decidenţi educaţionali din minister şi diverse facultăţi, decanate [indeosebi, de psihologie şi psihopedagogie specială] de a crea masiv posturi didactice prin eliberarea din sistem a consilierilor şcolari cu experienţă masivă însă cu alte specializări la fel de importante, totul facându-se "legal" prin legi şi acte normative. În toate domeniile economico-sociale au loc procese revolute similare."■
Adrian Ibiş
CMBRAE

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş;
Comentează! | Votează! | Copiază!

Todd: Şi ce vrei să te faci când o să fii mare, Dawson?
Dawson: Ce altceva? Regizor.
Todd: Da? Şi ce ai de gând să faci în sensul acesta?
Dawson: Şcoala de Film de la Universitatea California.
Todd: Şcoala de Film e pentru prostănaci. Ce faci cu adevărat în sensul acesta?
Dawson: Am făcut un documnetar anul trecut despre A. I. Brooks.
Todd: Cine?
Dwson: Era un regizor din anii '50. Este o poveste uimitoare. Ţi l-aş putea arăta.
Todd: Nu, mulţumesc.
Dawson: Bine.
Todd: Uite ce e. Cât ai, 18 ani?
Dawson: Da.
Todd: Există şanse să fie prost. Şi dacă mă uit la el şi într-adevăr nu este bun, atunci trebuie să inventez un discurs ca să nu te simţi atât de prost. Şi dacă se întâmplă să fie bun, de ce aş avea nevoie de asta? De ce aş vrea să fiu gelos pe un puşti de 18 ani care face filme mai bune decât mine? Îmi înţelegi situaţia grea?

replici din filmul serial Cei mai frumoşi ani
Adăugat de Moţ Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!

■Educaţia, Învăţământul şi Guvernanţii■
■"Întotdeauna salarizarea personalului didactic a fost împinsă la periferia sistemului de către o parte majoritară a guvernanţilor, posesori de diplome universitare şi doctorale discutabile, măsluite. De fiecare dată, Educaţia a fost marginalizată, în vreme ce Puterea pseudodemocratică a asigurat salarii şi pensii speciale, fără a îndrăzni să le diminueze vreodată, oamenilor din instituţiile de forţă statală ca instituţii de represiune nu a infractorilor, ci ca centrii de represiune a personalităţilor integre, educate, democratice, altruiste, empatice, justiţiare. Nu putem elimina inechităţile sociale, salariale decât prin Schimbări structurale, fundamentale, meritocratice.
Cine poate constitui forţa socială capabilă de declanşarea Revoluţiei Sociale, paşnice? Pasnice, însă Puterea coruptă a foloosit deseori violenţa extremă a agenţilor sistemului de represiune statală, foarte bine salarizaţi/pensii speciale în a produce Răul social. Nu greşim deloc, atunci când afirmăm că oamenii instituţiilor de represiune statală, agenţii serviciilor secrete ca poliţie politică sunt, în esenţă, fiii şi fiicele s a t a n e i, ca forţă a răului, întunericului şi a violenţei."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Intelligence. Studii de securitate", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nunta de mâine

încotro
lunecă sfânta pereche omul
şi femeia lui?
... încă puţin şi cununia devine vodevil
arhaic joc precum de-a Moş Crăciun şi sfântul Valentin comercial
vor fi căsătorii şi naşteri virtuale
"Te cer în companie, miss *Live2842punct02aroundpunctTerra*."
rosti în stânga sus vibrând pe un banner îngust *Beta2868punct
psiaroundpunctMarte* un flăcău... mândru...
preoţi metalizaţi virtuali, ceremonii tridimensionale
din holograme rogvaiv, şampanie virtuală, horă virtuală...
"Să facem un copil, *Live2842*, vrei?"
"Desigur, începi tu
scheletul, culorile, surâsul circumstanţial şi vocea o pun eu
am software nou uranian... Gata."
Mamă şi tată nu veţi mai şti ce este: Conceptor
designer – iată cum îşi vor chema copilul virtual
pentru mersul bun al umanităţii se vor ocupa
laboratoare genetice sofisticate
vor anula perioadele inutile: copilăria, bătrâneţea

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!

Experimentare

V-aţi gândit vreodată,
Că viaţa noastră toată,
Pusă în mişcare,
Serveşte-nşurubare
Pentru o experimentare?!

Prin cap,
Prin mâini,
Prin piciorare
Iară
Şi iară,
Şi iară –
Experiment,
Pentru
Experimentare!

De cum deschidem ochii,
Din faşă,
Experimentul
Nu ne mai lasă!

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!