victorie şi visare

Ai fost cârmaciul

Ai fost cârmaciul valurilor mele
De iubiri trecute în tăceri,
În parfum de tei, în lan de stele,
Inimile noastre bat stingher!

Mai privesc, uimit, în depărtare
Şi parcă simt din răsputeri suflarea
Unde am unit furtuni în zare
Cu speranţa de-a învinge marea.

Valuri furtunoase mă cuprind,
Aripi aburinde fâlfâie în geam,
Aş zbura pe-o rază de argint
O clipă-n fericire să te am.

Golită inima-mi aleargă fără ştire
Printre macii care dorm în drum,
Deschid fante-n muguri de iubire,
Din talpa nemuririi iese scrum!

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruguri

E ora când tăcerile-mi brăzdează
Ascunse riduri ferecate-n pleoape
Şi nici un zbor de gene nu cutează
Să-mi tulbure a lacrimilor ape.

Şi ora se dezbracă de secunde
Sub ochii mei golindu-şi conţinutul,
Iar eu vibrând de-al dorurilor unde
Din gânduri şi tăceri zidesc minutul.

E ora când oniricele vise
Mi-arată lumea altfel decât pare
Şi toate idealurile stinse
Ruguri îmi par, arzând în depărtare.

Şi-o oră frâng când mă gândesc la tine
Tot ce-i lumesc triumfă şi învinge
Şi sub aripa nopţii ce mă ţine
Încet pe-obraz o lacrimă se stinge.

poezie de Luiza-Adriana Grama (20 septembrie 2009)
Adăugat de Luiza-Adriana Grama
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există o persoană pe lumea asta care deţine controlul asupra ta, care te poate face să suferi sau să fii fericit, care hotărăşte dacă te simţi slab sau puternic, dacă eşti o victimă neajutorată sau un învingător, care are grijă de tine - de sănătatea ta psihică, fizică şi spirituală sau, din contră, care te îmbolnăveşte, care decide dacă îţi trăieşti viaţa visurilor tale sau eşti pur şi simplu purtat prin existenţă ca o frunză în bătaia vântului. Ştii cine este acea persoană? TU.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mama

Mamă iubitoare, de copii dătătoare,
greul vieţii purtate, în neaua tâmplelor
şi-n ridurile feţei sculptate,
în mâini de muncă înroşite;
în vise neîmplinite,
în pierderi ce viaţa nu întoarce,
în haine tot mai posace,
încearcă cu înţelepciune,
să te bucuri de viaţă şi mâine,
chiar dacă este mai aspră,
preţuieşte-ţi viaţa, că-i a ta, nu-i a noastră.
bătrâneţea, deţi bate la uşă,
să nu-ţi fie urâtă, ca o căpuşe,
primeşte-o duioasă şi blândă,
căci iubirea din tine învinge orice osândă,
nepoţii ţinând-o de mână.

poezie de Valeria Mahok (23 iulie 1997)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradisul

Poeţii când există e-o minune
poeţii nu se nasc ei sunt născuţi
poeţii nici nu dorm numai visează
poeţii niciodată nu-s prea mulţi

poeţii n-au religii şi nici zei
poeţii nu aşteaptă pe la uşi
poeţii libertatea nu o sapă
şi-s cei mai îngeri dintre nesupuşi

poeţii n-au familii au iubite
poeţii bunăoară sunt cu toţii
cei care lasă lumea pentru alţii
poeţii curg mereu de-a lungul nopţii

poeţii au un fel de n-ar mai fi
poeţii niciodată nimic nu înconjoară
e o ruşine să învingi poeţii
şi sacrilegiu e să-i naşti a doua oară

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ioanid Romanescu din Demonul (1982)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regina Adelaide: În curând va trebui să te decizi asupra unui soţ. Ce zici de candidatul unchiului Leopold?
Victoria: Nu mă pot căsători cu cel cu care vor ei să mă căsătoresc.
Regina Adelaide: Fiecare pretendent va va avea anumite condiţii.
Victoria: Nu pot fii propria mea stăpâna pentru o perioadă, nu mi-am câştigat acest drept? Lordul M. este atât de amabil, nici că puteam cere un tutore mai bun.
Regina Adelaide: Tu poţi visa la independenţă, dar nu o vei obţine. De-acum înainte toţi te vor manipula pentru scopuri proprii, iar Melbourne mai mult decât ceilalţi. Ţine minte doar că tu eşti regina, iar el este un politician. Şi politicienii, indiferent de credinţa lor, întotdeauna le vor displăcea monarhia. Ei se duc, dar tu rămâi. Aşa că ţine-l pe dragul Lord M. la locul care i se cuvine.
Victoria: El a ales deja noii servitori ai palatului.

replici din filmul artistic Tânăra Victoria, scenariu de Julian Fellowes
Adăugat de Dana Ţugui MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de îngeri

La malul unui gând corăbii-au ancorat,
Cu vise, amintiri, regretul ne-ntâmplării,
Suspin de mac suav, în taină m-a chemat,
Cu şoapte de petale, în portu-nchipuirii.

Sunt un Pescar de vise, ţes stele de iubire,
Cu fire aurite-mpletite-n trei nuanţe,
Credinţă, prietenie, magii de bucurie,
Îngemănând buchete din raiul cu speranţe.

Frâng umbre şi nelinişti, oprelişti blestemate,
Tai sforile sortite să ţină-n noduri vise,
Iubesc fără tăgadă şi dincolo de moarte,
Înving canoane-absurde şi legi de nimeni scrise.

Când înrobiţi de dor, confuzii şi destin,
Îndoliaţi de toamne, în ploi de amăgire,
Înfrânţi de câte-o vină, de-o aripă te ţin,
Risipă fac de lacrimi, iubindu-te-n neştire!

[...] Citeşte tot

poezie de Ines Vanda Popa (2 aprilie 2014)
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii oameni cuceresc lumea, alţii se plâng. Unii oameni îşi asumă responsabilitatea pentru tot ceea ce li se întâmplă, alţii dau vina pe circumstanţele exterioare. Unii oameni găsesc soluţii la orice probleme, alţii se blochează în faţa lor. Unii oameni visează şi acţionează pentru a-şi împlini dorinţele, alţii se mulţumesc cu mediocritatea. Unii oameni se consideră învingători deoarece ştiu că doar de ei depinde calitatea vieţii lor, alţii spun că sunt victime ale destinului. Tu... din ce categorie faci parte?

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub aripile destinului

O, Salieri! Câţi urmaşi ai în viaţă...
câţi presupuşi fii ai dreptăţii
râd onestităţii în faţă,
cum râde dracul, când se răsfaţă.
Câte caractere frumoase şi talente
pe valul voinţelor rămase
sunt ca epavele corăbiilor
de sarea mărilor roase,
legănându-se doar cu speranţă
atunci când banul şi înfluenţele
cern izbândele şi râd vieţii în faţă.

Alţii, orbecăind sub aripile destinului,
ameţiţi, ca de puterea vinului,
se adapă din izvorul cotidian,
legănaţi pe valurile timpului, an de an,
sperând cu tărie
în a lor vie credinţă,
destinul alege, destinul învinge
şi cântăreşte orice voiţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (21 iunie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atmosferă de vis

am visat că mă plimbam cu sania cu reni
fulgi mari de bucurie se topeau în palme
colindători cântau la case de mireni
din cer cădeau ninsorile calme.

vântul se strecura în sacul cu poveşti
arborii erau gătiţi în ie de zăpadă
pe alei răsunau colinde îngereşti
sărbătoream lumina minunată plămadă.

te chem cu mine-n atmosfera de vis
din fericirea mea şi tu să gusti
trăiesc în locul magic din Paradis
adăpostită apărată de Carpaţii robuşti.

visul învingător noi cărări a deschis
spre oameni de cinste spre poeţii artişti.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată dragă

Fată dragă, fată dulce,
Vise vor să mi te culce
În parfum de fân cosit
Şi de dragoste sfinţit.

Poţi a învăţa să numeri
Cu picioarele pe umeri
Şi săltând înspre ispite
Sfârcurile... întărite.

Apoi, sărutări vor ninge
Şi fiori... te vor învinge
Unduind trup de felină
Pe o rază de lumină.

Fată dulce, fată dragă,
Nu lua nopţile în şagă,
Palmele ce te frământă
Buzele ce nu cuvântă.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făcând versuri cu Sir Ishii din Ţinutul Rădăcinii Soarelui

Nu-mi mai spune că femeile n-au stofă de eroi,
Singură, am călătorit prin vânturile Mării de Est zece mii de leghe.
Gândurile mele poetice se extind mereu – o velă între ocean şi cer.
Am visat cele trei insule-ale tale,
Toate pietrele preţioase sclipind în lumina lunii.
Mă doare când mă gândesc la cămilele de bronz,
Gardienii Chinei, pierdute-n spini.
Mi-e ruşine că n-am făcut nimic; nici o victorie în dreptul numelui meu.
Reuşesc doar să-mi fac calul de luptă să transpire.
Jelitul pe pământurile natale îmi frânge inima.
Aşa că spuneţi-mi, cum mi-aş putea petrece-aceste zile-aici?
Ca un oaspete bucurându-se de adierile primăverii voastre?

NB* Qiu Jin este eroină naţională a Chinei

poezie de Qiu Jin, 1875 – 1907, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În trecutul nostru se află victoriile noastre pe care le-am integrat pentru a deveni mai evoluaţi, precum şi rănile noastre, eşecurile şi traumele noastre. Pe unele le-am depăşit, iar pe altele nu. Şi prima mare problemă în viaţa noastră sunt rănile pe care încă nu le-am depăşit. Ele se numesc traume psihologice şi creează găuri în sufletul nostru, care dacă nu sunt reparate, vindecate, vor face ca orice punem în sufletul nostru să se piardă, aşa cum se pierde apa pe care o torni într-o sită. Apoi, după ce vindeci rănile trecutului, te poţi pune pe treabă pentru a urmări visurile şi obiectivele din viitor, însă trăind cu adevărat prezentul, zi de zi, construind pentru viitor şi oferindu-ţi plăcerile vieţii.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visuri ce ne contopesc

Cine bate drumul sorţii
Peste râpele adânci,
Cine ia pumnalul morţii
Ce pândeşte de pe stânci?

Sunt eu, fără pic de teamă,
Lupt cu moartea şi înving,
Aud glasul ce mă cheamă
Să merg dragostea s-ating.

Glasul inimii fierbinţi
Ce m-aşteaptă s-o iubesc,
Pe nisip ca doi cuminţi,
Visuri ce ne contopesc.

poezie de Răzvan Isac (4 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu paşii mici

Cu paşii mici spre visuri mari,
învingem munţii seculari.
Deschidem poartă către cer
şi dezlegăm orice mister.
Dezvăluim mari adevăruri
ce-s ferecate în ceruri.
Desecretizăm contracte
între noi şi Cel ce-împarte.
Şi atunci,
peste noi va coborî
toată pronia cerească.
Dumnezeu va ocroti
viaţa noastră pământească.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zambetul

Dintre cele minuni din juru-mi
Cea mai mare e zambetul tau...
E semnul onoarei strabatut de demnitate,
E chipul frumos al neascultarii de urat.

Este granita dintre mare si munte
Dintre uitare si visare,
E locul acela cald,
In care m-asez cand mi-e greu si ma pierd,

E sprijinul de care am atata nevoie,
Victoria ce se citeste in privire,
Triumful vietii asupra plictiselii
Si masura tuturor faptelor bune.

Iubindu-ti zambetul te adulmec,
Ca nu stiu unde esti...
Si-mi este tare dor,
De chipul cel mai drag al inimii mele.

poezie de Florin Mihai Gebescu (23 martie 2017)
Adăugat de Florin Mihai Gebescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de nuntă

Ea cuprinde a lui mână
Între palmele-i plăpânde,
Şi-alipind-o de obrazu-i,
Plecând fruntea, îşi ascunde

Ochii trişti, cuprinşi de cearcăn
Şi guriţa-i suspinândă,
Pe-al lui piept scăldat de păru-i
Şi de şoapta tremurândă.

Tot mai tare mâna-i strânge,
Tot mai tare îl îmbie.
Disperarea dar o-nfrânge,
Varsă lacrimi de mânie...

A ei inima bogată
Mult rămas-a sărăcită,
Şi de zbucium şi de freamăt
Se învinge, şi-i slăbită.

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Cruţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În luptă cu destinul

C-un ghiozdan de vise-n spate
M-am urcat în primul tren
Şi gândurile-mi erau îndreptate
Către-al vieţii dulce "refren".

În urmă nu m-am uitat
Drumul învingătorului e înainte.
Într-o dimineaţă rece-am plecat
Cu cei dragi în inimă şi minte.

Nimeni nu mi-a întins o mână,
Singur m-am zbătut din greu.
Fără s-aud o vorbă bună,
Lângă mine doar Dumnezeu.

Nu m-am oprit la uşi închise
Chiar de moralul era la pământ.
Am crezut cu tărie-n vise...
Îmi doream alt deznodământ.

[...] Citeşte tot

poezie de Alina-Georgiana Drosu (11 iunie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de seară

Am trecut, aseară, obosit un pic,
Pe la cârciumioară, arşiţa să-mi stingă
Două-trei pahare, c-altceva... nimic
N-ar putea, din suflet, oful să-mi învingă,
Cât ar fi de mic.

Da' să vezi minune! După un rachiu,
A venit un altul şi-a venit la halbă
Din mânuţă caldă. Cum să mă abţiu
Când necazu-i negru, fericirea-i albă,
Eu... privind saşiu.

Doamne, ce mândreţe! Doamne, ce minuni
Tresăreau spre mine din a dânsei ie!
Ochii ei sălbatici, cînd mai verzi, când bruni,
Scânteiau prin crâşmă cum îmi place mie,
Mie, oameni buni!

Paşii ei... plutire! Şi ce gură-avea!
Rumenă visare! Şi melancolie!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare lui Ştefan cel Mare şi Sfînt

Un secol tehnologic avansat
Ne conservează-n neagră sărăcie
Şi ţara parcă-i scoasă la mezat
De comunisti şi oaia AEI-e.

Pentru putere aici, la Chişinău,
se zbat Partidele nomenclaturii ce -ncă-i vie,
Şi Bucureştiul parcă a scuipat
Pe visul meu cu Marea Românie.

Întotdeauna noi, am fost obiect de schimb.
Mărite Ştefane, ne fă cumva dreptate,
Că să ajung la Putna să mă-nchin adânc,
Mă -nchin adânc întâi prin consulate.

Ce poate fi şi mai stupid şi mai absurd
Ca viza de intrare şi control la vamă?
Asemeni adâncimi în vaduri de la Prut
Să mă despartă infinit de Ţara Mamă

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (26 noiembrie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!