Cum Dumnezeu mi-a dat încă o zi de viață, îmi vine să vă strâng pe toți în brațe.
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Cel mai frumos vis este atunci când deschizi ochii dimineața și dai binețe vieții.
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să umblăm goi
Ce frumos ar fi
să ne naștem unul pe celălalt
și să trăim aceeași viață
zugrăvită în culoarea sufletelor,
să umblăm goi pe toate ulițele,
cu praful până la glezne,
mirosind frumos
a mușetel abia înflorit.
Ce frumos,
ca și când
două turturele
se iubesc pe firul de elctricitate,
nepăsându-le că există pericole...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haideți să ne punem un zâmbet și să ne bucurăm de tot ce ne oferă viața în fiecare zi! l.
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scara vieții nu urcă mai mult decât ți-e dat. Prin urmare, bucură-te azi, mâine nu mai e sigur!
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În fiecare zi, când dăm ochii cu viața, urmele noastre rămân ca o semnătură în condica lui Dumnezeu.
aforism de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jumătate din mine
În fiecare seară pleci cu un tren nevăzut,
ieși din viața mea pe jumătate
și abia în zori revenim un întreg,
spunându-mi că buzele mele
au cea mai gustoasă aromă de cafea.
În fiecare zi
mă simt ca un înger crescut la sânul tău
mirosind a iarbă proaspăt cosită
când îmi scutur părul
fără să-mi pese
că moartea îmi suflă în ceafă...
Și chiar dacă pleci jumătate din mine,
la fel de frumos bate ceasul vieții...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriu cu bătăliile inimii
Eu scriu apăsat,
atât de apăsat încât sufletul
mi se decojește
și ar vrea să locuiască în alt trup.
Mușc din viață,
iar pe cerul gurii îmi crește iarba...
(se vor ascunde îngerii în ea,
îngân fericită).
Am urme de piroane în tălpi
și mama îmi spune
că orice durere are un miez dumnezeiesc.
Iar moartea nu e decât o spaimă,
la capătul ei curge cea mai curată apă,
vindecatoare de răni...
Scriu cu bătăliile inimii,
viața strânge din dinți
și îmi face respirație
poem cu poem...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E viața un ghem cu firul fragil
ce stă atârnat între cer și pământ...
Degeaba încerci să adaugi la el,
când e să cedeze, se frânge, și-atât!
catren de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secunda din ceasul oprit
Mă taie cuțitul durerii, mult prea adânc
sub tâmplele albe ale mamei, visele tac,
doar cucuveaua cântă în voie, neînțeleasă de nimeni,
iar tu, în trifoiul cosit, îmi faci un iatac.
Sub cearcănul nopții, doar pași de îngeri
mă trec ca secunda fugită din ceasul oprit...
Spune-mi de colțul de viață păstrat pentru mine
și pâinea, frumos dospită, mirosind a mărgărit.
Am palmele arse, rugăciuni înălțate
trecut-au prin ele, ca păsări prin ghemul de nori;
și-n timp ce sărutul îmi reînvie buzele uscate,
aud o voce: " trăiește, nu ți-e îngăduit să mori!"
poezie de Magdalena Dorina Suciu din Femeie, nu ți-e îngăduit să mori!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
În fiecare dimineață
îmi sorb viața
dintr-o ceașcă de cafea
și am sentimentul
că Dumnezeu își trece mâna
prin inimă mea,
născându-mă iar, și iar...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mă simt ca un înger crescut la sânul tău
și miros a iarbă proaspăt cosită
când îmi scutur părul
fără să-mi pese
că moartea îmi suflă în ceafă:
atât de frumos bate ceasul vieții...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te scriu cu litere subțiri
ca firele de iarbă
ce chicotesc de dimineață...
Apoi te sorb, simțind cum înfloresc
din tălpi, până la frunte,
crescându-mi tot mai mult în sânge
țurțurii de viață.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea ce o trăiesc
Doamne, aș vrea să te privesc în ochi
și să îți spun despre iubirea ce o trăiesc,
să îngenunchez cu sufletul
și să recunosc în fața ta că mă arde,
sunt plină de ea cum e cerul plin de tine,
mă doare până la lacrimi,
iar inima mea e ca o temniță:
acolo e el, acolo eu, amândoi prinși pentru vecie...
Eu am gustul lui de gutuie răscoaptă,
mi se scurge prin toți porii,
iar ca să pot trăi, mă furișez în el,
lasându-mi urmele ca pe un jurământ,
apoi, sângele pe care-l respir, mi-l fac templu.
Da, Doamne, bărbatul acesta mi-e aripă
și mă ustură carnea unde îmi crește,
ca tăietura unui păcat,
așa simt durerea...
De aceea, te rog, să-mi lași,
această dragoste
chiar și sub forma unei cruci
[...] Citește tot
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la viață, dar cu o relevanță mică.
Femeie în vis de iarnă
A nins cu pletele lui Dumnezeu,
e o cărare de iubire
între inimile noastre,
o liniște adâncă
ca somnul unei căprioare
la sânul pădurii...
Ce frumoasă icoană
crăpată de ger,
îmi ești între viață și moarte,
femeie în vis de iarnă,
tremurând toată sub pielea mea...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cătușe pentru suflet
Sunt acel pumn de țărânâ
despre care nu s-a vorbit,
o înverzire în coamele cailor
pregătiți pentru ultima lor cursă de alergare;
m-am surpat
sub o tâmplă fără spațiu,
cu sabia privirii mele
am tranșat orizontul;
câteva picături de sânge
dau viață poemelor
ce tind a fi
cătușe pentru suflet.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluture alb
Între noi doi
aerul e un zid
peste care
sufletele noastre
trec
ținându-se de mâna
unui înger
coborât
într-un trup de copil
ce sfințește
pântecul ierbii...
Ah, viața,
fluture alb
prin sângele nedomolit
urcă, coboară...
Hai, vino,
Dumnezeu
ne îngăduie
să trecem
prin ochiul lui
[...] Citește tot
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altă zi
Lacrimile mele
se jucau în podul palmei tale
ca un copil orfan
durerea mă strângea
precum un șarpe
în jurul inimii
abia când am simțit iarba
că îmi crește pe coapse
am început să învăț
pașii vieții
în o altă zi
Dumnezeu m-a îmbrăcat
într-o rochie lila
eram cea mai frumoasă
în umbra mea răstignită...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu și de la capăt
Te iubesc chiar și atunci când
îți pui șosete diferite
și tragi din țigară fără să fie aprinsă,
dar nu uiți niciodată
să îmi dezmierzi sânii,
la fel ca un pianist, clapele...
Te iubesc cum iubește viața
răsăritul de soare
ce se prelinge în iarba somnoroasă...
Între noi e doar sămânța unui poem,
mâna aceea ce depărtează discret moartea.
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câtă liniște în neliniște
Nicio toamnă nu trece
fără să nu își termine pipa,
trăgând cu ochiul la păsările
ce zboară dintre ridurile mamei
asemănătoare cu niște pagini scorojite.
Printre scheletele copacilor
silueta unei lumini
dansează ca și când
frunzele plimbă moartea în lesă.
Oh, câtă liniște în neliniște,
un tablou cu toate culorile vieții
bătut pe un perete inexistent...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Magdalena Dorina Suciu despre viață, adresa este: