Citate despre Maria și lumină, pagina 3
La mulți ani, Măriilor!
Când s-a-nălțat la cer, Maria,
Să fie-aproape de Iisus,
A lăsat vorbă către lume,
Că s-a mutat și nu s-a dus.
Și că-i prilej de bucurie
Și nu de lacrimă, să știți!
Deci, ziua-aceasta să vă fie
Prilej ca să vă veseliți!
Toți purtătorii-acestui nume
Să fie luminoși ca Ea!
Când a plecat din astă lume,
Era-mpăcată, nu plângea...
Și să îmi fie cu iertare,
Dar, eu un ''La mulți ani'' vă zic,
Că este zi de sărbătoare
Și vă trimit câte-un pupic.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înainte de Crăciun
În noaptea sfântă, de Crăciun,
un imn de slavă să-nălțăm
Domnului nostru cel bun
și-n genunchi să ne-așezăm.
Cu glas smerit să ne rugăm,
viață lungă să ne dea.
Lui sufletul încredințăm
când pe cer ajungem stea.
Tot în noaptea luminoasă
Cerului să mulțumim,
că în lumea tumultuoasă
pe pământ noi viețuim.
Smeriți și cu mult folos,
cu glas dulce să rostim,
Slavă Lui ISUS HRISTOS
că lumina Lui primim.
Prea Cuvioasei MARIA
flori de stele-i dăruim
că ni L-a dat pe Mesia.
Din suflet îi mulțumim!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2022)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oaspeți nepoftiți
Plecară iarăși voievozii daci
spre miazănoapte, de unde ne veniră,
cu oile și cu bourii.
Și ceilalți, cari din răsărit sosiră
cu arapi și cu cămile,
de asemeni se înduplecară
mai târzior, pe seară.
Fecioara-n marea zarvă nu se miră
că și-a pierdut condurii.
Vrea liniște Maria
după atâția oaspeți,
vrea liniște de-acu, și bucuria
să fie-a ei, deplină.
Poate mai bine-ar fi
să sufle-n steaua de la poartă,
s-o stingă. Ea singură-i de vină
că sosesc atâția trași-împinși
din patru vânturi, cu nechez de soartă.
De-aceeași prea senină
părere e și asinul bătrân,
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din La curțile dorului (1938)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De șaptezeci de ori câte șapte
îl vedeam din depărtare în spectacolele de stradă cum treceam
grăbită spre grădinile suspendate ale Semiramidei
îi aruncam cu praștia genelor
așchii de vis de la distanța celor
câțiva ani de cenușă care se tot așezaseră
aripi de albine frânte pe umerii mei
auzeam vocea lui zdrobită de muchiile de bronz ale Ereborului
și poteci de lumină mă străbăteau
niciodată nu m-am apropiat mai mult decât
o palmă de pământ de pădure de inima lui
și-atât cât să-i simt mirosul poeziei
se revărsa ca lava din Santa Maria mai mult binecuvântând
decât ucigând rizomii de ferigă din palmele celor din jur
într-o zi m-am hotărât să las
fuga de mine însămi la o parte și să-mi dezrădăcinez ochii
să-i prind de coapsa lui
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Meravei (27 februarie 2018)
Adăugat de Mihaela Meravei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maternitatea ideilor
MATERNITATEA IDEILOR
Îmi duc singurătatea la maternitate
să nască idee zămislită-n suflet
cu dorul care-n chinul facerii se zbate,
ce-i descendent din înălțătorul cuget.
Apoi, pe Creator îl rog să o moșească,
îngenunchiată la sfântă rugăciune.
Ca unei stele, lumină să-i dăruiască,
Și s-o înzestreze cu înțelepciune.
De bucurie o scald în roua ochilor,
o-nvălui în puritatea sufletească,
o scot în lume prin ochii cititorilor
și mă preocup de zestre părintească.
Să crească precum spuma-n valurile mării,
să-și poarte destin prin eternul infinit,
la ecouri de gând să răspundă chemării
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din În Zodia Poeziei/ Editura Dandes Press - 2015 (2015)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine este misticul?
În cinstea Ieroschimonahului Nil Dorobanțu
Abia atunci devii tu mistic
când dinspre lumesc, îți întorci ochii
către Hristos Schimbat la Față pe Tabor;
Abia atunci o vezi pe Fecioara Maria
în Lumină lină necreată,
când în trupul tău ascetic
fiorul sexualității s-a stins demult.
Teofaniile sunt daruri pentru toți,
precum Hristos Euharistic
Se împarte tuturor flămânzilor
căci nu există mistică individuală
sau sfințenie personală.
Coboară-Mi Lumină lină din minte în inimă!
poezie de Cătălin Varga (1 iunie 2020)
Adăugat de catalin_varga
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Textele de mai jos conțin referiri la Maria și lumină, dar cu o relevanță mică.
Poezie de Paști
Când Paștile se-apropie mereu
Sunt luat de amintiri și dus agale,
Copil mă regăsesc în satul meu
La casa bătrânească de pe vale;
Simt și acum, pe prispă, dimineața,
Cernându-și fluturașii de ninsoare,
Cum îmi ating cu gingășie fața
Cireșii alintându-se în floare,
Și-aud la fel, venind peste câmpie
Spre deal zorit, urându-mi "ziua bună",
Un soare îngânat de-o ciocârlie
Cu-o veste la clopotnița bătrână;
Se anunța o mare sărbătoare,
Iar martoră era și Luna plină:
Va coborî din morți, spre Înălțare
Isus, a lui Maria, cu lumină!
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel din Durere românească
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
În orașul Viflăem
În orașul Viflăem
Veniți toți ca să vedem
Că astăzi ni s-a născut
Domnul cel făr' de-nceput
Și astăzi s-a împlinit
Pre cum a fost prorocit
Că se va naște Hristos,
Mesia, chip luminos,
Din fecioara Maria.
Trei crai de la răsărit
La-nchinare au venit,
Daruri scumpe aducând.
Și cu îngerii cântând:
"Mărire lui Dumnezeu,
Lui Hristos, fiului său".
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă poeților
BALADĂ POEȚILOR
Scriitorii nu mor,
ci se afundă-n somn
pe un tărâm de dor,
la Zeu și Mare Domn.
Mai cade câte-o stea,
iar alta răsare,
ducând lumină-n ea,
pe-a ochilor zare.
De dor lăcrimează
Soarele în apus,
suflet luminează
în veșnicie dus.
Plâng îngerii-n cerul
funebru, înnorat,
privind mesagerul
[...] Citește tot
cântec, versuri de MariaFilipoiu (12 mai 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o noapte când iubirea...
Într-o noapte când iubirea era stea îndepărtată
Și lumina ei în suflet, o himeră nesperată,
Iată, din văzduh răsună cânt de-o Veste Minunată
Și-o Stea nouă înghite noaptea, când pe boltă se arată.
Iosif și Maria bat, ca străini, din poartă-n poartă
Însă rece-i orice casă și-omenia-i înghețată;
Bunătatea-i vestejită, mila-i parcă sufocată,
Îndurare nu-i nici unde și iubirea parcă-i moartă.
Dar Lumina Se coboară în sublimele-i cântări
Care umplu tot văzduhul din Înalt și până-n zări
Și păstorii vin la Taina Minunate-i îndurări
Care vine de Tatăl cu-ale Lui binecuvântări.
Vin și Magii, de departe, plini de daruri, să se închine
Celui care-A fost și Este; A venit și iarăși vine...
Proorocița Îl preamărește glăsuind Taine divine...
Simeon, mânat de Duhul, Pruncul Sfânt în brațe-L ține
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de Sanda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemă albă cu mama și tata
Lama vibrândă a unui verde stilet,
Străpunge nervos și năvalnic lumina,
Sângele alb se scurge, pe-o rază, încet,
Suspină și plânge, amarnic, hermina...
Cățelul pământului, vai, latră la lună,
Izvoare de lapte clipocesc în albul eter,
Printre mestecenii albi, un cerb îmi adună,
Floarea Reginei Maria, din alb Lerui-Ler.
Îl văd pe Tata, febril, răsucind o țigară,
Din tabachera-i strălucind în lumină,
Alături de el, ca o fantasmă solară,
E Mama, aievea, îndeajuns de senină.
Amândoi îmbrăcați în mantii bogate,
De-un alb delirant, îngeresc, de sulfină,
Vrăjit i-am spus Tatii: Salut, Majestate!,
Năuc, i-am spus Mamii: Servus, Regină!
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă Mariei,
Draga mea Marie,
Draga mea soție,
Pentru mine
Ești o încântare,
Esti o fericire!
Fără tine
N-aș ști ce-i iubirea,
N-aș ști ce e viața,
N-aș ști bucuria.
Făra tine
N-aș ști ce-i lumina,
N-aș ști ce-i iubirea,
N-aș ști alinarea.
Fără tine
Lumea mea dispare,
Gândul meu se surpă,
Totu-i nemișcare.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Alionte (15 august 2020)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mâine
Mâine vor înflori trandafirii...
E toamna lungă! Așa se spune după tradiții.
Sfânta Maria aduce lumină în suflete.
Oamenii simpli se bucruă.
Și eu mă bucur odată cu ei.
Toamna în care m-am născut
S-a scuturat ca o plângere de stele.
Dacă aș fi putut, aș fi creinat cu frunze îngălbenite
Iubirea mea.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi pare rău
Îmi pare rău că Dumnezeu pe toți,
Ne ia drept niște spărgători și hoți
Și niște haimanale,
Crezînd că tot umblăm după parale
Și după giuvaierele Mariei - Sale.
Le leagă noduri, le chitește într-ascuns,
Că să ne mință, cu lumină el le-a uns
Și le arată doar pe dinafară,
Că înlăuntrul lor e noapte chioară,
În care ține totul să îngroape.
Îl supără să le vedem mai de aproape.
Că nici n-ajunge mînă la zăvoare
Și se zgîrcește și te doare.
Pe toate celea scrisă-i fără carte,
Pedapsa lui - " Primejdie de moarte ",
Pe om, pe bobul mic și pe gîndac,
Pîn' la sămînța cît un vîrf de ac.
Nu mai vorbesc de cele mari detot;
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maria
A fost odată o fată pe nume Maria era tare fericită dar niciodată supărată era fericită casă soarele și tristă caLuna niciodată supărată ca o floare încrustată buzele ca mărul roșu de tot sau ca sângele din corpul oricărui om cui ar plăcea și așa și aș dori orice în lumea toată nici lumina soare nici tot ce poți avea pe lumeTomești dorit decât unul cu pace fericire tot ce este pe lume pe o fată nume Maria jurnalul meu Maria
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de GEO
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor
Mi-e dor de tine,
De zâmbetul tău și de drumul spre casă,
Fată frumoasă!
De ie și de maramă,
De opinci și ilic...
De toate mi-e dor câte-un pic.
Mi-e dor de lumina din ochii tăi!
De nucul bătrân, de amintiri și de vise,
În care, alergai pe cărare,
Înger cu aripi de fluturi,
Înger cu aripi de fum.
Alergai spre-nceputuri...
Poveste de-o clipă
Între cer și pământuri,
Ce în gând se-nfiripă.
Copilăria...
Mi-e dor de bunica Maria,
De casa cu flori la fereastră,
De fântâna din curte
Și de dudul din poartă.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe urmele lui Sisif
împing greu pe munte bolovanul ca Sisif
cu visul meu albastru scăpat dintre coșmare
ca poemul în lumină gravat în catastif
ce-n flux nemărginit vuiește ca o mare.
o oază de speranțe nutresc ca un calif
în mijlocul deșertului. cămile cu samare
trec dune de nisip cum a trecut Iosif
cu Fecioara Maria în vremuri amare.
în marea de probleme se-nalță un recif
răstoarnă vapoare. nu-i nici o asumare
a zeului Neptun. poate un logogrif
să mai amintească de o sublimare.
port pe piept o stea ca un șerif
mi-a dat romantismul cu sorți de afirmare.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimile icoanei
LACRIMILE ICOANEI
Pe al creștinătății plai
curge Mirul din icoană,
când Sfântul lăcrimează-n Rai,
de a sufletului rană.
Lacrima-n mir se transformă
pentru candela credinței,
cu a spiritului formă
din Raiul făgăduinței.
La poarta Raiului ceresc,
creștini așteaptă chemare
să-și ducă suflet omenesc
pe-a veșniciei cărare.
Pe suflet scriu rugăciune,
la altar ceresc s-o ducă,
în a icoanei minune,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Calea, Adevărul și Viața - poezii religioase
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crucea morții
Opaițul pâlpâie-n tabloul
În care-un prinț cu chip urât
Stropit de pete de lumină
Într-un întuneric mohorât,
Adună sfetnicii-n consiliu
Și-aceștia-n mintea lor socot
Pe cine va sorti azi morții,
Nesăbuitul lor despot
Un împărat al sărăcimii
Venit călare pe asin
Cu duhul binecuvântării
Și blând ca ramul de măslin,
Purtat fără coroana Romei
Prin mândrele cetăți de coastă
A sosit, zic ei, momentul
Să scape tronul de năpastă
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steaua strălucește
Steaua spre Răsărit strălucește,
Steaua împăratului se ivește;
Steaua cu raze mari luminează
Sfânta Naștere adeverează:
Că s-a născut astăzi Cel prea veșnic
Mesia Cristos Cel prea puternic
Din Fecioara Maria curată,
Astăzi este lumea bucurată.
De la stea precum se învățară
Lui Cristos cu daruri se închinară;
I-au adus aur, smirnă și tămâie,
Și le-a fost lor ca să se mângâie
A lor mare bucurie
Și aici la dumneavoastră fie.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Maria și lumină, adresa este: