Textele de mai jos conțin referiri la gânduri, dar cu o relevanță mică.
Declarație
Din îndepărtate bolți astrale
Lumina ta la mine a ajuns,
Imense gânduri personale
Atracției tale le-am supus.
Orbita mea își schimbă sensul
Într-o direcție încă imprecisă,
Dar calea încă mi-e deschisă
Prin constelații cât ține Universul.
Tu radiezi lumini necunoscute mie
Făcându-mi inima ca să tresalte,
Mai expansivă și plină de bucurie
Spre țeluri noi, tot mai înalte.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
ITI SIMT LIPSA....
Îți simt lipsa scumpă ființă
Te caut cu gândul în jur,
În aerul de munte, pur
Pe vârfuri de brazi îți jur
CREDINȚĂ.
Nu-ți cer nimic înalt
Dar ce-aș putea să-ți cer?
Văd printre nori un petic de cer.
Lumina vine, o prefer
NU ÎN NEANT.
Dăruiește-mi din inima ta
O parte oricât de restrânsă,
Nu vreau să fii cu fața plânsă
Pe fața-ți să o văd răsfrântă
FERICIREA
1965
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără sfiiciune...
Tu nu mă privești sfioasă
Să cred că o faci anume?
Poate ai multe a-mi spune
De aceea nici nu-ți pasă.
Sigur nu te păzești de lume
Se poate asta, însă lasă,
Să vedem ce-o să mai iasă
Din această chestiune.
Nu ai rămas nicicum sfioasă
Să știu de ce? Nu îmi vei spune,
Fără a fi răutăcioasă.
Tu ai în suflet gânduri bune
Stând la tine liniștită-n casă
Uitând de clipele comune.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
NU MAI VREAU
Nu mai vreau să știu de tine
Oare-mi este de ajuns?
Câte-n suflet mi-am ascuns,
Amintiri curate și visări senine.
Dintre multe clipe ce s-au scurs
Oare mă mai pot reține?
Gândurile care sunt la tine
Inima aproape mi-a distrus.
Nu, n-aș vrea ca fericirea
Să mi-o pierd așa curând
Poate-mi voi găsi menirea.
Undeva pe acest Pământ
Încât într-o zi să-mi spună
Ah! Ce fericită sunt.
1963
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare mă scufund?
Mă scufund în visuri ireale,
Încât am devenit complet abstract,
Hotărârile mele atât de magistrale
Au rupt ale realului vast contact.
Inspirându-mă din spații siderale
Lunec cu visul în marele neant.
Limpezimea cerului cândva senin
Este pentru mine o culoare sumbră
Oricând mi-e sufletul de viață plin
Nu mă sperie de pesimism vreo umbră,
Toate schimbările ce mai survin
Esențele gândirii uneori le surpă.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu învins! (Acrostih)
Lungi șiruri nesfârșite-n spații
Eterne clipe de visare unde sunt?
Oare s-au pierdut în vaste constelații?
Nu le voi găsi tot pe Pământ?
Torn în forme nedecise, evazive,
Elocvente fantezii ne demonstrate,
Măsurându-mi gânduri corosive
Încerc să fie cât mai conturate.
Hula durerilor puțin mă impresionează
Activă inima se luptă să nu cadă,
Iar valurile negre cu mine dansează
Lacome, cerându-mă drept pradă.
acrostih de Mihai Leonte (decembrie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Constatare
Ce frumos vă șade vouă,
Suflete indiferente,
Chiar de ninge sau de plouă,
Voi rămâneți tot latente.
Nu simțiți mișcări vioaie,
Nemișcate-n sentimente,
Fie viscol, fie ploaie,
Voi rămâneți tot latente.
De dureri nici nu vă pasă,
Chiar de zilele-s incerte.
Zi urâtă sau frumoasă,
Voi rămâneți tot latente.
De iubire nici poveste,
Alte gânduri mai concrete,
De a-ți vrea să se ateste,
Voi rămâneți tot latente.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
REVERIE...
Odată cu zăpada care pleacă
Tu natură, iar o să renaști,
Așteptăm să vină și să treacă
Sfinte sărbători de Paști.
Sufletul mai plin ca niciodată
De iubire și de ani frumoși,
De tinerețea de mult uitată
Și de bătrâni tăcuți, sfioși.
Gândurile mă poartă-n lume
Ocolind-o în fel și chip,
Căutând nume și nume
Sonore, simple sau vreun VIP.
Doar privirea se oprește
Sus pe cer la Carul Mare,
O steluță strălucește
Oare! pentru cine oare?
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
MINERUL
Minerul e singur.
În frontul rece,
Pereții umezi,
Zgomot plin,
De perforator
Războinic.
Minerul e singur.
Statuia lui,
Tronează sus
Pe un piedestal
De beton alb.
Minerul e singur.
Bătrân și bolnav,
Cu suflul greu,
Din plămânii
Cimentați cu
Silicii în ace.
Minerul e singur,
În scânduri albe.
Sicriul e greu,
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
DEPARTAREA
Unde ești iubită floare?
Te caut printre amintiri,
Să te atrag din depărtări
Cu parfum de trandafiri.
Mă uit în jur. Tu nu ești
Cu zâmbetul încântător,
E fantastic când iubești,
Dar timpul este trecător!
În mine gânduri de copil
Chipul tău ți-l înrămează,
Într-un fel foarte subtil
Cu trandafiri te încadrează.
Niște kilometri ne despart
Dar avem o stea comună,
Tot cerul ne-a înconjurat
Cu a stelelor cunună.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
File și petale
Unde ești acum, iubire?
Știu, de aici foarte departe,
Cerul cu a stelelor lucire
O distanță mare ne desparte.
Gândul încă îmi este tulburat
Și te aștept. Dar cum te-aștept?
Cu sufletul atât de zbuciumat
Și inima zdrobită-n piept.
Nu vii și-mi spui deschis
Să rup din carte înc-o filă,
Și să transform totul în vis
Ce a rămas dintr-o idilă.
Astfel din file și petale
Prefăcute-n cenușă și uitare,
Nu mai văd pe care cale
Vom merge-n continuare?
poezie de Mihai Leonte (19 ianuarie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
MILENIUL TREI
Au trecut milenii fără număr,
Evidențe clare nu există
Pământul este veșnic tânăr
La toate relele încă rezistă.
Ce a fost, noi am văzut
Luptându-ne cu greul și viața
Astfel anii au trecut
Precum roua dimineața
Privind în urmă vechi istorii
Treci prin gând evenimente
Bune, rele sunt memorii
Desigur nu ne sunt indiferente.
Așteptăm mileniul trei
Îl vedem pe scenă virtual,
Încă nu-i găsim temei
Dar sigur el va deveni real.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oraș minier
De fiecare dată când trec,
Pe aleile de piatră seacă,
Privirea mereu mi-o aplec,
Spre firul minuscul de iarbă.
Blocuri simetrice în rând,
Privesc prin alternante ferestre,
Care în fond n-au nici un gând,
Despre toate privirile inceste.
Orașul pare destul de bizar,
Mișcarea din el e monotonă,
Pașii anemici pe trotuar,
Sunt o muzică destul de afonă.
Porți tăcute, altfel nesățioase,
Înghit mereu ființe umane,
Aceste cuburi numite case,
Ce stau gata să sfarme.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăsați-mă....
Nu mă căutați în sonore ipostaze
Nici pe culmea înaltelor gândiri
Nu mă pierd niciodată în miraje,
Doar câteodată în roze amintiri.
Nu aruncați spre mine violete raze,
Nici acele duioase, gingașe priviri
Ce mi le-ați da ca false suveniri.
Chiar fără ele încă multe se durează.
Deci, lăsați-mă să fiu cum sunt
Simplu în gândire, inimă și port
Rămânând cu capul totuși pe pământ.
Și-ntotdeauna optimism am să export
Chiar și dincolo de mormânt,
Vei rămâne universu-mi tot.
sonet de Mihai Leonte (30 septembrie 1965)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
SPERANTA
Nori de gânduri zbuciumate
Te caută în veșnică furtună,
Degetele-n șuvițele roșcate
Obosite se adună.
Trupurile se strâng încorsetate
Simțindu-se așa de bine împreună,
Rămânând așa, plutind departe
În ceruri senine fără lună.
Tu ai uitat iubita mea
Că am murit de mii de ori?
Dar mi-ai produs reînvierea
Prin ai iubirii dulci fiori.
Acum toate sunt așa departe
Dar revin mereu în amintire,
Vor deveni din nou realitate
Sub așa de blânda ta privire?
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desigur...
Desigur, am să mor odată
Într-un anotimp, poate la toamnă,
Însă voi fi cu inima împăcată
Că am iubit cândva o Doamnă.
După un timp, mulți vor uita de mine
Nici tu pe lume nu vei mai fi
Dar viața n-o să se termine
Alții vor veni din urmă pentru a trăi.
Nu plângeți, căci nu e momentul,
Avem un trecut, plecăm în viitor
Dar nu uitați, acum este prezentul
Deci nu mai plângeți, eu tot mor.
Și ce dacă am să mor
La vremea sorocită?
Poate voi fi nemuritor
În gândul tău, iubită?
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
FANTEZIE?
Din îndepărtate ținuturi siderale
Ba nu, reale peisaje pământești
Spre mine cu gânduri ireale
Mi se pare tu plutești.
Și nu știu care din amândoi
Dorința vrea să-și scoată la iveală
În prezent sau mai apoi
Să nu fie cuprins de îndoială.
Spre mine te poți îndrepta
Dar calea-i plină de hârtoape
În inimă când ai vreun dor
Oricând eu îți voi fi aproape.
N-aș vrea să-mi pierd temperamentul
Să cad în mlaștini să mă scufund
Vreau să merg în pas cu prezentul
La infinit, ba chiar mai mult.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
NAVIGAND PE MARI...
Gânduri navigând pe mări,
Înfruntând aprige furtuni,
Iluzorii țărmuri peste zări,
Zburând neîncetat peste genuni.
Ele pleacă din inima în clocot,
Care se zbuciumă în a vieții luptă,
Bătăile ei fac mai puțin zgomot,
Atunci când amintirile-și ascultă.
Bătrână trecută prin mulți ani,
Rezistă prin magice forțe îndrăznețe,
Uită de greutăți și de dușmani,
Se bucură de bătrânețe.
Astfel de gânduri aleargă în hoarde,
Vizitând prieteni, neamuri, copii,
Încă mai rezistă uzatele-i coarde,
Păstrând frumusețe și bucurii.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
PREVIZIUNE
Zbuciumul meu sufletesc, interior
Îmi strânge inima ca într-un clește
Durerea mea pe zi ce trece crește
Că gândul tău acum e nepăsător.
Tot idealul meu la tine se sfârșește
Și nu mai sunt același visător
Pentru tine sunt un oarecare trecător
La care privirea nu se mai oprește.
De ce s-ar mai opri asupra unui punct
Cu dimensiuni atât de minuscule
Nu mă asculți, căci tu te-ai rupt.
Mă contrazici? Argumente sunt destule
Însă e veridic că tu mi-ai întrerupt
Mersul meu de idealist, prin lume.
11 octombrie 1965 Baia de Arieș
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndepărtează-te!
Nu mai reveni! Tăcerea îndelungă
Și gândurile tale absolute, reci
M-au înveninat ca să-mi ajungă
De-acu-nainte secole întregi.
Iubeam în tine surâsul, tinerețea,
Expansivitatea prea copilărească
Nevinovăția falsă îmbinată cu suplețea,
Oricine era îndemnat să te iubească.
Dispari, imaginea frumos creată
De mult, din suflet tu mi-ai dispărut,
Din inimă fiindu-mi dislocată,
Definitiv de tine eu m-am rupt.
A reveni în sufletu-mi la loc,
Pășind cu-ncrederea de altădată
Nu cred că vei găsi vreun loc
Inima fiindu-mi la ora asta ocupată.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Mihai Leonte despre gânduri, adresa este: