Soare şi noapte

Întreaga arhitectură devine măreaţă după apusul soarelui; probabil că arhitectura este o artă nocturnă la fel cu arta focurilor de artificii.

citat clasic din G.K. Chesterton
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

flutur de noapte
agăţat la insectar -
apus de soare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fecioara are, după cum am spus, nenumărate nebuloase, cele mai multe fiind imense mase gazoase din cari poate se vor plămădi în viitor noi sori. E o constelaţie zodiacală şi în apropiere de β se află echinoxul de toamnă, adică locul unde Soarele taie ecuatorul, lăsându-se apoi mai spre sud. Când Soarele se află deci în acel punct (între η şi β), zilele şi nopţile sunt egale.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apus de soare

E ultima zi, e ultima noapte
Când mai stai lângă mine.
Apoi cu dulce şoapte
Ai să-mi spui: Iubitul meu, rămâi cu bine!
E ultima zi, e ultima noaptea
Când îţi spun că te iubesc.
Aş vrea să opresc timpul
Dar, din păcate nu reuşesc.
E ultima zi, e ultima noapte
Când îţi sărut obrazul moale.
Că tu pleci departe, Zeiţa mea cu chip de floare.
E ultima zi, e ultima noapte
Când se mai leagănă frunza pe ram.
Şi eu visez mai departe, că alături te mai am.
Iată a trecut această zi şi această noapte
Şi tu te-ai dus, afară o ploaie rece cade
Şi soarele meu a apus.

poezie de Vladimir Potlog (27 septembrie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conjugală

Draga mea e ca un soare
Şi de-aceea uneori
Peste noapte îmi dispare
Şi revine-abia în zori!

epigramă de Corneliu Sofronie
Adăugat de cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Julieta: Noapte, dă-mi-l pe Romeo-al meu. Când n-oi mai fi, ia-l tu şi risipeşte-l în stele mici pe boltă. Cerul va străluci într-atât, că lumea-ntreagă se va-namora de tine şi va uita de lucitorul soare.

replică celebră din piesa de teatru Romeo şi Julieta, Actul III, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1597), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea are o mie de ochi

Noaptea are o mie de felinare
Iar zilei unul e de-ajuns;
Şi totuşi lumina lumii moare
Odată soarele apus.

Mintea are o mie de felinare,
Inimii unul e de-ajuns;
Şi totuşi lumina vieţii moare
Dacă iubirea a apus.

poezie de Francis William Bourdillon din Printre flori, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

A scrie despre singurătate impune sinceritate şi flăcări aşa cum se cere aceeaşi frecvenţă la celălalt pol opus, extazul nebun şi frumos al vieţii – iubirea.
Este singurul loc plauzibil sub soare şi deopotrivă sub stelele nopţilor albastre.

Camelia Opriţa în Mă rog soarelui să-mi deschidă porţile lumii (5 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Între ziuă şi noapte

Se stinge soarele
În nostalgia înserării,
Şi sufletu-mi dispare
Pe-aripi de vânt hoinar.
Simt muzici în surdină
De harpe şi uitare,
Nu vreau să vină noaptea.
Să te visez mai rar.
Contur neterminat al nostalgiei
De trupuri dezvelite de iubiri,
Tandreţe limitată
De zorii ce-or să vină,
Suspinele cascadă
Le şterg din amintiri.
Trec poarta de lumină,
În zori de zi e soare.
Găsesc ocean de zâmbet
În universul meu.
Tăceri lămuritoare,
Clipe ce nu-s fugare

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima noapte

A fost o noapte
când tata în vis a pogorât
deschis-a uşa nopţii
şi mi-a aşezat în palmă
o viaţă de copil,
mi-a dat cămaşa lumii,
m-a transformat în şarpe
să sap un adăpost
la temelia casei.

Voi pune între mine şi soare
hotare de pământ,
voi ridica din piatră
zidire de cetate,
în locul acesta voi aşterne
odihna mea,
un somn uitat de moarte.

O filă dintr-o noapte
goneşte către ziuă

[...] Citeşte tot

poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi pune între mine şi soare hotare de pământ, voi ridica din piatră zidire de cetate, în locul acesta voi [...] | Citeşte tot comentariul

Plâns de mamă

Plâns de fluier şi de clopot,
În izvoare dulce şopot,
Glasul mamei împleteşte
Pentru pruncul ei poveţe.

Vânt de vară-n lanuri coapte,
Mama te veghează-n noapte.
Ea îţi dă iubirea-n faptă,
Dulce-i ca o pâine coaptă.

Mama – tricolor şi soare,
Mama – sfântă sărbătoare.
Bine-i Doamne să ai mamă –
Dină dulce-n fapt de seară!

Măicuţă bună, mama mea,
Eşti Soarele din viaţa mea.
Mă-nchin şi azi îţi mulţumesc...

TE IUBESC!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna

Negreşit că, sus în ceruri
Soarele fiind aprins,
Nu se simte frigul, gerul
Care astăzi ne-a coprins.

Negreşit! focul din soare
Nu-l plăteşte Dumnezeu,
Însă noi plătim, sârmanii,
Lemne şi cărbuni mereu.

Doamne, de-ai veni-ntr-o noapte
Pe pământul îngheţat
Ca să vezi cât e de jalnic
Să tot tremuri nencetat.

Tu, care-ţi iubeşti făptura,
N-ai mai zice un cuvânt
Şi-ai opri crivăţul aspru
Să mai sufle pe pământ!

poezie celebră de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi toate

Şi toate se re-ntorc din drumul lor,
Şi mândră primăvara vine,
Cu soare blând, cu nopţi albastre
Fermecătoare şi senine.

Dar fără ea, ce suvenir
Spre gânduri triste mă îndeamnă?
Muguri au dat pe ram,- zadarnic,
În a mea inimă e toamnă!

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duc
pe umerii mei
soarele şi luna
ca să împac
ziua cu noaptea

gogyohka de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îşi poartă soarele corabia peste zi
Şi luna-şi poartă corabia peste noapte,
Îţi porţi corabia peste umbra mea
Şi umbra mea se leagănă spre moarte.

catren de Victor Rechiţian (16 ianuarie 2000)
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venirea norocului

Norocul a venit şi-a luminat acoperişul casei mele
Ca o ninsoare tăcută sau ca roua, noaptea, sub stele:
Puţin câte puţin, nu tot deodată, aşa cum frunzele-n copaci
Sunt alintate rând pe rând de razele soarelui vraci.

poezie de Robert Herrick, 1591 - 1674, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nicio noapte nu e atât de adâncă încât să separe soarele de lume: Soarele – acest izvor inepuizabil al speranţei în care mă afund precum filosoful în rădăcina cuvântului pentru a-i culege înţelepciunea.

aforism de Camelia Opriţa din Zidul gândurilor (aprilie 2020)
Adăugat de IoanAIoan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poet cu naşterea la purtăor

Deschid cartea precum soarele cerul
Prefaţa-i neagră ca noaptea Iar poezia
-i ermetică chiar de la primul vers Che
ia sol nu mă ajută decât la final Mult
mai tăcut şi mai muzical Mută vioară
blestemată Pare domnilor viaţa mea toa
tă Arcuşul care Doamne eşti Îmi strânge
poezia-n cleşti Preafrumoaso zău iubito
Dragostea iar mi-ai zdrobit-o

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine sunt eu? O rază de soare. Ce e sufletul meu? O noapte la apogeu.

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

In umbra visului impanzit de tine

Mă întreb
cum va fi cea mai frumoasă noapte

după care tânjesc
de la facerea lumii
pentru care mă deşir
până la capătul pământului
căutând înţelesul unui răsărit de soare

în umbra visului
împânzit de aroma ta
furată o dată cu muşcătura din Rai
în care murmură ca o lacrimă
chemarea însingurării
pentru noaptea
din care adâncurile se vor deschide
cu tine.

poezie de Raluca Oprita
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!