Spovedanie
sunt străinul rătăcit în vers
nu am masă, casă, alt drum am ales
cel dintâi plecat rătăcind pe drum
sprijineam o cruce, un gând, un nebun
se scurgea privirea vremurilor tulburi
și bătând la poartă nu se deschidea
mi-aruncau o pâine și-o speranță chioară
dar cine ești tu.. păcatele-ți spală
călcând pe cuvinte, țipăt de vioară
au plecat prin țară cu o tolbă goală
trist, àm rămas de veghe
zidind amintiri sub halatul alb
sub copacul ars, pe o cruce veche
sus pe dealul morții de-un cui agățat
a rămas cuvântul, plătisem păcatul
am crezut în oameni, azi miros vecia
cerul era liber, ei... niște derbedei
mai scriam un vers se citea urgia
un străin la nunta unor crunți atei
mi-era dor de acasă, dor de țara arsă
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor
m-am rătăcit în căutarea ta
uitasem că ai fost odată lângă mine
într-un târziu am înțeles
esența dură a cuvântului odată
atât de aproape
atât de trecut și petrecut
cine suntem noi...
azi, doi străini
suflet pierdut, rătăcesc pe aleile de tei
din orașul acela prăfuit, la margine de drum
acum trăiesc din amintiri
când ne iubeam
știi... și azi eu te iubesc, și...
cu cine pot să mai vorbesc
să mai cerșesc o vorbă, un cuvânt
am adunat din lacrimi un buchet
pe altarul iubirii l-am așezat încet
mă dor bătăile de ritm
ce inimă nebună, te cere întruna
îmi lipsesc sărutările noastre printre mângâieri sfioase
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Steaua
cărările mă trag în adânc
o umbră se stinge în alta
nu'i nimeni aici, nicăieri
pădurea tăiată gâfâie stins
a fost ieri, ieri...
cuțitul mă doare și plâng
uneori pășesc peste ape
cuvântul mi-e catarg
bolta o sparg himeric în larg
mă cheamă cuvântul rămas
retina poartă zăpezile polare
e întuneric în lume și frig
mă apropii de mine
mi-e teamă și fug
tăcerea asta mă omoară
mă nărui tăcut într-un gând
aici timpul a dispărut, tăcând
aș pleca de aici, aș pleca departe
tremură lumina pe cioturi de viață
mi-e sete de cer
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pași prin suflet
dimineața adun roua timpului
de pe podeaua cerului
ploua aprig peste lume
ploua cu tăceri, în cine
cine vine, dacă vine
pe aici și pentru cine
mă ard picăturile reci
cad peste mine, cad șiroaie
pe unde vii, pe unde uneori mai treci
în suflet e adâncă tăcere și eternă durere
ce tristă este seara când număr
picăturile de gânduri ce se scurg în amurg
am risipit eternitatea pe alei proscrise
nu întreb, oricum nu am pe cine
din lipsuri și nimicuri fel de fel
am ales fericirea de a nu fi fericit
dezlipind cuvinte nepotrivite
de pe pereții ruginiți ai sufletului
pe prag am așezat doar un cuvânt
îl caut neîncetat de mii de ani
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În lacrima privirii
îmi petrec viața între cei patru pereți
nu am reușit încă să vorbesc cu mine
împinsesem linia gândului către tine
cu speranța de a regăsi acel trup
cuvintele se așezaseră în colțuri
mâinile tăceau, uitaseră să vorbească
pe pereți atârnau gânduri
am desprins ceasurile să nu aud clipocitul tăcerii
noaptea mă cuibăream lângă tine împletind cuvinte
gândul, tropot de cal pe câmpie
strivind spicul galben de grâu
pe trupul tău așezasem o legendă
să o asculți în noaptea dintâi
uneori respiram între bătăi de cord
mă durea însingurarea în seva gândirii primare
frunze cădeau adâpostind alte gânduri
pe țărm, tăcere
pescărușii plecaseră
casa lor, o punte între mare și zare
m-am strecurat în tine în lacrima privirii
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
am întors mâinile către cer
erau aspre de întrebări
a rămas cuvântul răstignit pe o cruce
și cuiele plâng pe o cruce
nu am venit între voi ca să să stric ci să împlinesc cuvântul Lui
cu umilință și iubire
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pulberi de gânduri
soarele a căzut și a plâns
ploaia a tăcut printre munți
doar cuvântul a rămas răstignit într-un gând
ieșind din mine m-am adăpostit într-o picătură de apă
rămasă în căușul unui cuvânt nerostit
nimeni nu m-a văzut
toți erau ocupați cu nefirescul cotidian
eu rătăceam căutând zadarnic un eu
eram o stâncă rătăcită în valuri
cu fiecare pas mă îndepărtam de mine
dincolo de noapte zăceau
niște puncte cardinale aruncate aiurea
munții iși spijineau umerii pe focuri de stele
căutând cu pașii un țărm
pe țărm rătăceau mioare tăcute
eu căutam bezmetic turnul luminii
acolo dormea timpul
în tăcerea incoloră a lumii
pășeam printre râpele joase
mă înțepam în spini
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngerul
am deschis fereastra sufletului într-o zi
era târziu și era iarnă
te-ai cuibărit în palma mea
un fulg curat și pur
visam purtând zăpezile pe umăr
nu am văzut lumina cum a curs
ciopleam nebun din fulgi de nea o fată
o fată minunată, o fată preacurată
nu am simțit pe buze lacrima
plângea
azi trec pe aleile de tei
se scutură timpul
un singur pas a mai rămas
cioc-cioc
un ciocănit ușor-duios în viața mea
nu am zărit durerea din privirea ta
se așterneau stropi roșii pe câmpul din jur
scriam, scriam, cuvintele pe boltă
tocul s-a rupt
un înger a căzut
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pași
tăcerea era surdă
uneori își amintea un gând fugar
și desena amintiri din frunze moarte
alteori scria cuvinte pe cer pentru îngeri de ceară
treceam dintr-o stare în altă stare
praful îmi zgâria ochii milenari
nu am auzit căderea
coborâsem prea jos,
poarta era deschisă, treptele atârnau aleatoriu de pereți
am înțeles
fugeam fără rost pe o spirală stricată a vieții
m-am așezat între ulmi și platani
treceau zile, treceau ani
mă jucam cu frunze în alaiul de toamnă
uitasem să mă ridic
pe ziduri se scurgeau păsări
dimineața rupeam anotimpurile
căutând abstractul din palme
am spălat cerul și am privit în ochii lui, plângea
noaptea șoptea
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra
ai plecat femeie să cânți în corul de îngeri
drumurile sunt astăzi pustii
nu e lună pe cer, nu e soare
cuvântul plânge pe drumuri târzii
e întuneric, în mine, în jur
de unde vin și unde curg înspumate ape
mai trec în zbor râzleț
șir lung de gânduri amputate
cuvintele au dispărut pe rând
cui azi să cânt balade într-o noapte
frumoasa mea cu ochi fierbinți
tu ai plecat în cor de șoapte
locuiesc cu mine, cu timpul și durerea
cad umbre adânci și mă plâng
mă așteaptă nesfârșitul
eu am rămas aici, să cânt la lăută, sfârșitul
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul (1)
sunt străinul aprig rătăcit în vers
nu am masă, casă, alt drum am ales
cel dintâi plecat rătăcind pe drum
sprijineam o cruce, un gând, un nebun
se scurgea privirea vremurilor tulburi
și bătând la poartă, nu se deschidea
pentru cei de sus, un proscris era
unui biet poet, îi zicea stăpânul
literelor goale, moartea le gasea
aruncau o pâine și-o speranță chioară
dar cine ești tu... am venit degeaba
călcând pe cuvinte nu eram ca ei
au plecat prin țară cu o geantă goală
doar poetul à rămas de veghe
zidind amintiri sub pașii tociți
sub copacul ars mi-au pus ieri o cruce
sus pe deal, agățat de-un cui
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fluture în noapte
ninge cu tăceri în mine
se scurg în zare zăpezile arzând
în aer curge iar cuvântul
nu, nu, e glasul meu ce vine din adânc
am așteptat venirea
în pragul tragicelor poteci
cu pașii mă plimb alene printre ani
cioplind în curtea casei versuri
visam o altă lume, trăiam un vis în zbor
un fluture în noapte
să fiu de strajă zilei nesfârșite
în zorii noi, biruitori
foșnea pădurea în silabe mute
ard zările topite în palmă
mă îmbrăcam în noapte în cuvinte
ningea și îmi era frig în era glaciară dintre noi
ziua răvășeam pământul cu gândurile mute
căutam lumina norilor în vocea Ta
surâdea văzduhul în ceață
bătea un suflet între pleoape
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul (2)
sunt străinul aprig rătăcit în vers
nu am masă, casă, alt drum am ales
cel dintâi plecat rătăcind pe drum
sprijineam o cruce, un gând, un nebun
se scurgea privirea vremurilor tulburi
și bătând la poartă, nu se deschidea
unor bieti poeți, se purtau tot singuri,,
literelor goale, moartea le gasea
aruncau o pâine și-o speranță chioară
dar cine ești tu.. Păcatele-ți spală
călcând pe cuvinte, plânset de vioară,
au plecat prin țară cu o geantă goală
doar poetul trist à rămas de veghe
zidind amintiri sub pașii tociți
sub copacul ars, pe o cruce veche
sus pe dealul morții, de-un cui agățat
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ancora sufletului
apasă gânduri pe umeri
atârnă veghea pe gene
în labirintul gândului nespus
picură ceară din neguri uitate
susură amintiri din amintirile moarte
eu scriu pe coji roase de arțar cuvinte
le așez tăcute pe aripi rupte între coperțile timpului
ochii aprind stele
căutând pietre pe fundul mărilor
ei, un demiurg, tăcut...
un fir de iarbă
a rămas agățat într-un zbor
țipăt ascuns într-un crin
se aprind aripi de humă
urcând către piscuri străine
cu făclii de amurg în privire
nisipul s-a revărsat din clepsidră
în mână a rămas fir de lut astupând sângele pierdut
pulsează timpul în artere
ceasornicul a stat
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe în noapte
prin geamuri sparte de gânduri
treceau timpuri în grabă
venisem să cânt o baladă
la plecare a rămas doar cuvântul
uitase să ningă
rămăsesem blocat între fulgi
veneau oameni grămadă să vadă
eu priveam la distanță de un an
uneori mai croiam câte-o toamnă
eram absentul grăbit dintre voi
mai chemam iarăși în grabă
cuvântul rătăcit între sfinți
eram tu și eu
două drumuri pe un deal
în cutia poștală
a rămas un cuvânt ireal
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La poarta sorții
când lacrimi se lovesc de timp
și bat la poarta sorții
cuvintele se înalță și se frâng
la ceas de taină cu strămoșii
eu beau cucută iar cu morții
aș scrie cuvânt după cuvânt
în fața Ta
cu lacrimi și cântări șoptite...
în apusuri de suflet plăsmuiam întrebări
și așteptam, offf, cât așteptam...
uneori scrijeleam pe copaci despuiați
povestea unui om răstignit într-o viață
alteori ascultam psalmii unui cor de îngeri
coborâți pe zidurile cetății
seara, croiam din șiraguri de ceară
pași către cer
în valuri se oglindea răsăritul privirii
eu înfigeam rădăcini
în lacrima pură a nopții
tinzând să privesc necuprinsul
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciobul
poate mă voi așeza
undeva, cândva
închizând un suflet arzând
o limită unde nu voi ajunge fiindcă nu am știut unde să o așez
o casă fără locuri, un univers strâmt
un câmp golit de cuvinte
de suflete, de vise
la ușă, un ciob rătăcit de speranță
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fir de floare
azi cerul s-a despletit de valuri
cioburi de stele
curg, se scurg
din ochii tăi femeie
umblam descuț de gânduri, de păcate
mă cufundam tăcut în valuri
uneori împleteam din frunze șiraguri de șoapte
să le așez pe trupul tău în noapte
obosit mă înveleam în mantii de humă
sunt poetul ce plânge în umbră
tu pășeai tăcută în penumbră
căutam muza printre cioburi de speranță ucisă
trist, frământam în palme alte gânduri
să învelesc noaptea cu marea
mi-e dor să îmbrățișez văzduhul în lacrima cuvântului nescris
să urc spre cer, a visare
să-mi caut muza în zare
scriu, scriu
și-n dimineața crudă
o veste bate-n geamul sorții
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
au mai rămas câțiva ani
i-am spus vieții
du-mă, du-mă la apus
și m-a dus
pe mări rătăcite în oceane
unde se spărgeau de câte un țărm
doruri, vise
eram un cuvânt în derivă
lovit de stânci
pe țărmul abrupt al unui gând
un pescăruș cu aripi rupte
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la cuvinte, dar cu o relevanță mică.
Un singur cuvânt
lumea curge
în picături dezacordate
am fost în viață
un zgomot fără rost
aici spațiul tace
nu a vorbit niciodată
pe jos țopăie anotimpurile
ascultă,
de mă vei întreba
ce am făcut în viață
îți voi răspunde
am iubit,
de la început până la sfârșit
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu din În neliniștea gândului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Viorel Birtu Pîrăianu despre cuvinte, adresa este: