Citate despre adevăr și genialitate, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la adevăr și genialitate, dar cu o relevanță mică.
Dacă e adevărat că dintre toate artele muzica reprezintă limbajul cel mai profund al umanității, atunci eu trebuie să mă consider extrem de norocos că am avut în viață prilejul să lucrez cu muzică, cu atât de multe Case de Operă din lume. Și mă întreb des cu ce este Mozart cu adevărat unic? Prin ce e el exemplul adevăratului geniu? Prin faptul cred că el a auzit pentru noi ceea ce fără el ne-ar fi rămas inaccesibil. El a avut acces la o lume invizibilă la care noi nu avem acces. Și a avut generozitatea să o împărtășească cu noi. Și astfel cu el, datorită lui pătrundem și noi în sferele inaccesibilului și urcăm pe munte împreună cu el.
citat din Andrei Șerban (20 iunie 2017)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unei națiuni de bulevard
Cine-i Eminescu
Bardul meu iubit?!
Unii spun - un geniu
Alții - un tâmpit
Nu există proză
nu șanț scrise versuri
Care să-i cuprindă
Plinul infinit!!!
Cum să nu existe-
Uite națiunea
Scrie - Eminescu
Pământiu la față
Plin de gubăvie
Își plimbă prin teatre
Dulcea maladie
Eu credeam - La steaua-i
Scrisă pentru stele
După națiunea
Pentru vicii rele
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (10 ianuarie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ana Comnena
În prologul Alexiadei,*
Ana Comnena își deplânge soarta de văduvă.
Sufletul ei e amețitt. "Și râuri
de lacrimi," spune ea "îmi umplu
ochii... Vai de valurile" din viața ei,
"vai de-atâta revoltă." Durerea o arde
"până la oase, până la măduvă și până la sfâșierea sufletului."
Dar se pare că altul e adevărul, această femeie ambițioasă
a avut o singură mare durere;
grecoaica trufașă a avut doar o dorință pătimașă
(deși ea nu va recunoaște asta) pe care n-a reușit,
în ciuda tuturor dexterităților ei, să și-o îndeplinească,
aceea de-a ajunge Împărăteasă; împărăția i-a fost luată
aproape din mână de insolentul Ioan.
* Alexiada valoroasă operă istorică scrisă de Ana Comnena, 1083 1153, una din personalitățile absolut de marcă ale secolului al XII lea, fiica împăratului bizantin Alexios Comnen.
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă mulțumesc
Întreg, al dumneavoastră, așa mă simt din nou
Că de minciuni și falsuri ființa mi-e sătulă,
Vă mulțumesc de toate, Cinstit și Bun Erou,
Renaște-n mine însumi și ultima celulă.
Parcă trăiam exilul himeric în pustiu
Și fapta dumneavoastră avu deodată-n mine
Efectul formidabil al unui trăznet viu
Lovind în ce e putred ca-n rest să facă bine.
Sunteți atât de tînăr și-atât de curajos,
Ați deșteptat întreagă speranța românească,
V-au dat strălimpezime durerile de jos
Și-ați doborât minciuna ca pe-o cumplită mască.
Necazuri sunt destule, în viața tuturor,
Și fiecare-și vede întâi pe ale sale,
Dar oamenii suportă necazul mai ușor
Când adevărul totuși e cea mai dreaptă cale.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zilieriști damnați... sau "Jurnaliștii"
Autoinventați, n-au școli corecte,
"Tupeu" le este proba ce-au trecut
Vânzându-și suflet, ce și-au prefăcut;
Întruchipat în exprimări abjecte.
N-au niciun fel de jenă sau morală;
Sunt doar unelte ce s-ascut pe bani...
Sunt multe curve și-mpuțiți golani
Ce-s gata de atac, cu mintea goală.
Au un patern de schizo... Elaborați
În isterii de zilnice exersări
Pe invitați, prin crunte provocări;
Ce ei întreabă și răspund, ca scelerați.
Nu au respect pentru cultură, vârstă,
Mânjesc familia... neveste și copii,
Din adevăruri vă prefac spălătorii
De creiere... cu mintea lor îngustă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inducerea-n eroare
Limbaju-a devenit cameleon,
Căci nu mai are nicio relevanță;
E doar schimbare de culoare sau de ton...
Minciună ascunsă de perfid, cu eleganță.
Ce-auzi nu e nimic adevărat,
Căci nu cel ce declară are dreptate;
Răstălmăcirea-i drept cu atestat...
Simțurile-s "false"... cu serenitate.
În țara falei nude, e tot de-avalma;
Imaginea-i ciuntită după vrere,
La spus, pe gură ți se pune palma...
Realul e mistificat, tristu-i plăcere.
Ce zici, ce scrii, gândirea, sunt prostii,
Nici nu ai drept de-a fi, o existență;
Sunt găști, partide, haite, seminții...
Tu să dispari, n-ai dreptul la prezență.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Walter Simmons
Părinții mei credeau că o să ajung
La fel de mare ca Edison sau mai mare:
Copil fiind, făceam baloane,
Păsări extraordinare și jucării cu ceas,
Și mici mașini care mergeau pe șine,
Și telefoane din cutii și ațe.
Cântam la trompetă și pictam,
Modelam în lut și am interpretat rolul
Personajului negativ din "Octoroon".
Dar la douăzeci și unul de ani m-am căsătorit
Și, cum trebuia să-mi câștig traiul,
Am învățat să repar ceasuri
Și am ținut un magazin de bijuterii în centru
În timpul ăsta calculând și gândind, gândind, gândind,
Nu atât la afaceri, cât la motorul
Pe care urma să-l construiesc.
Întregul Spoon River veghea și aștepta
Să-l vadă la lucru, dar niciodată nu a funcționat.
Câteva suflete generoase credeau că geniul meu
Era cumva împiedicat activitatea zilnică din magazin.
[...] Citește tot
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River (1916), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Generații după generații, secol după secol interpretările noastre variază în armonie sau dizarmonie cu Mozart. Când interpretarea este justă concluzia transpare. Aceea a unui adevăr absolut, același dintotdeauna. Orice interpretare e subiectivă, departe de a fi perfectă, dar o operă de geniu ca "Don Giovanni" nu este o creație statică în sine, face parte dintr-un flux în mișcare care se adaptează în timp.
citat din Andrei Șerban (20 iunie 2017)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevărul este în cuvânt
și cuvântul este un drog pentru poetul
condamnat să fie ținta geniului
un prinț mereu îndrăgostit înconjurat
de cuvintele ce ard când trebuie
sau alintă sufletele părăsite de dragul
tragediei scrise de dramaturgul tras
la un azil cu scriitori care și-au pus
creastă verde din cauza degetelor
amorțite pe stilourile ce au rămas mute
adevărul este în cuvântul încă nescris
pe foile alb-gălbui sărate de tristeți
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vă mulțumesc (versuri de ecou la Cuvântarea tovarășului Nicolae Ceaușescu din 6 februarie 1986)
Întreg, al dumneavoastră, așa mă simt din nou
Că de minciuni și falsuri ființa mi-e sătulă,
Vă mulțumesc de toate, Cinstit și Bun Erou,
Renaște-n mine însumi și ultima celulă.
Parcă trăiam exilul himeric în pustiu
Și fapta dumneavoastră avu deodată-n mine
Efectul formidabil al unui trăznet viu
Lovind în ce e putred ca-n rest să facă bine.
Sunteți atât de tînăr și-atât de curajos,
Ați deșteptat întreagă speranța românească,
V-au dat strălimpezime durerile de jos
Și-ați doborât minciuna ca pe-o cumplită mască.
Necazuri sunt destule, în viața tuturor,
Și fiecare-și vede întâi pe ale sale,
Dar oamenii suportă necazul mai ușor
Când adevărul totuși e cea mai dreaptă cale.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Adevărul nu se dă cu forța, fiecare trebuie să îl caute pe cont propriu. Dacă nu ești geniu, nu trebuie să faci un manifest împotriva ordinii lumii, ca să sistematizezi resentimentul. Trebuie doar să asculți Simfonia lui Beethoven și să te bucuri de pictura lui Vermeer. Atâta ți-a fost dat. Deoarece eu nu pot scrie Frații Karamazov, nu trebuie să mă revolt și să-l vitriolez pe Dostoieski. Trebuie pur și simplu să mă bucur că prin el eu pot vedea ceea ce i s-a dat lui.
citat din Vlad Mureșan
Adăugat de Monica Pop
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt o dimineață
într-o toamnă friguroasă și mă caut
printre ramuri desfrunzite cu privirea
sticloasă mă prind de cioturi
în drumul spre nirvana
într-un trandafir din grădina adevărată
unde se scriu zeci de foi cu poezii
picurate din sufletul unde umbra
este umbrită de geniul pustiu
dintr-o poezie care se scrie pe trup
de fecioare cu gura fierbinte
sub un paltin întins languros
dincolo de timp toarnă un fir de nisip
lângă surâsul ce încă tace dincolo
de buzele ceva suav sorbind
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ești
Tu ești o prezență de senzație
Mereu nostimă și simpatică
Tu adevărată fiică a Evei
Tu te complaci în senzații tari
Ca să te prefaci în sentimente
Și accesezi provocări extreme
Apoi poți să salți înălțimi dezinvoltă
Până devii tu însăți o turlă
Luminată de focurile sfântului Elm
O emanație splendidă de efect
Dai buzna autoritară peste cascade
Cum numai tu știi să o faci
Prin felul tău genial de a fi
Cum numai ție îți iese pe deplin
Din reflexe înnăscute sau ereditare
Plus cele dobândite condiționat
poezie de David Boia (8 august 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, adevăr sublime...
O, adevăr sublime - o, tinichea și paie!
O, poezie mândră - o, buiguit nerod!
Istorie spirată - minciună și bătaie,
Amor ceresc și dulce - a mucoșilor plod.
O, om, oglind-a lumei cu capul șui și sec,
Cu creierul ca ceata, cu coaste cie berbec,
Stăpân pe-a ta gândire - cum ești p-instinct stăpân
Se vede când femeia golește al ei sân.
Cind poala ș-o ardică, de pulpa-i vezi, stăpâne,
Tu nu surâzi cu râsul cel lacom și murdar,
Tu nu ești ca un taur și nu ești ca un câne,
Ce umil dă din coadă cățelei lui cu har.
Tu ești gelos - ferit-a... cucoșii doar și vierii
Au numai obiceiul de-a se lupta-n duel.
Tu nu ai patimi scumpe și lacrima muierii
Nu mișcă al tău suflet, nu-ntunecă de fel.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea poetului
O, rege, răzbunare, răzbunare!
Îți cad la picioare.
Fii drept și pedepsește pe cruntul ucigaș
Osânda lui în vremuri viitoare
S-arate lumii dreapta-ți judecată,
Să fie-o pildă pentru ticăloși!
(din tragedia "Venceslas" de Jean de Rotrou)
Sclav al onoarei, suflet drept,
Jignit de clevetiri mărunte,
Poetul cu un glonte-n piept
Muri plecându-și mândra frunte!...
Ocara lumii și minciuna
L-au supărat, nu l-au supus,
Și singur ca întotdeauna
S-a răzvrătit... și-a fost răpus!
Răpus! Ce rost mai are plânsul
Și corul laudei deșarte
Și scuza foanfă pentru dânsul
În fața împlinitei soarte?
[...] Citește tot
poezie clasică de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Alexandru Philippide
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Actualități istorice
Sub lumânări plăpânde și gata să se stingă,
S-au scris istorii brave de cronicari cinstiți,
Spunând tot adevărul lăsat să se distingă,
Dar asta-a fost odată, cum azi n-o să-ntâlniți!
Căci astăzi autorii ce fabrică istorii
Adună numai fapte slujind partidul lor
Și-amestecă-adevărul cu date peremptorii
Sub raze verzi sau roșii, nicicum de tricolor...
La fel cu-acești istorici ni-s azi politicienii...
De unde-apar grămadă, că-s mulți în acești ani?
Patriotarzi cu-ambiții ce vor s-apară genii -
Dar noi la toți le spunem: "Nu faceți nici doi bani!"
poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare
Ba mata ești tip ridicol!
Eu n-am scris nici un articol
Întru apărarea Muzii,
Despre cel care
Pare
Că-mi faci treizeci de aluzii...
Criticul pe care-aici
Îl ataci în versuri mici
Nu-i, desigur, măscărici,
Colibri sau licurici...
Însă nici
Bou sau vacă, precum zici.
E profesor (onorabil),
Autor (interminabil),
Om politic (execrabil),
Critic (foarte vulnerabil,
Dar pasabil),
Președinte (incurabil).
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Experiențe fără concludențe...
E lipsa, existență?
Potența-i, impotență?
E lucrul, energie?
E masca, efigie?
Trăitu-i, evidență?
Amoru-i, dependență?
Ce-a fost, o să mai fie?
Cantata-i, elegie?
Întoarcerea e, nou?
Răspunsul e, ecou?
Dorința-i, reciprocă?
Neștiința, se invocă?
Urâtul e, frumos?
Ce-i sus, poate fi jos?
La crimă este, leac?...
Pedeapsa-i an, sau veac?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mihai Eminescu
Eminescu a fost un geniu
Și avere ne-a lăsat.
N-a stăpânit un Imperiu,
Dar era foarte bogat.
Operele consacrate
Sunt ale sale bogății.
În veci nu vor fi uitate
Frumoasele poezii.
"Luceafărul", "Lacul", "O rămâi",
"Ce te legeni", "Oricâte stele",
"Revedere", "Scrisoarea I",
"Adio", "Somnoroase păsărele".
În 1850 s-a născut
Luceafărul poeziei românești
Și-n Moldova a crescut
La Botoșani și Ipotești.
[...] Citește tot
poezie de Alina-Georgiana Drosu (30 martie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portalul dintre vise și real
M-am visat un amant normal,
într-un sac de folie neagră,
etichetat la picior:
"mort după tine
și trișat în interiorul sărutului,
după chipul și asemănarea ta".
Astfel cuvintele s-au eliberat,
printr-o sclipire mică de geniu,
ajutate de-un urlet prelung
și sănătos.
Virtutea adevărului național
a fost cimentată,
într-un mortar de minciuni
cu întărire rapidă,
au pus gresie, faianță, multe altele.
Alții au venit cu toată lavabila,
încât n-am mai recunoscut nimic.
Asta ne-a ajutat în confuzia
natalului
și împinși elegant
[...] Citește tot
poezie de Cristi Poe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre adevăr și genialitate, adresa este: