alb şi iubire

Din Heine

Din lacrimile mele nasc
Grădini întregi de albe flori,
Pe când suspinele-mi se schimbă
În cântec de privighetori.

Şi tu, de m-ai iubi, drăguţă,
Grădina-ntreagă-ar fi a ta,
Şi veşnic numai sub fereastră-ţi
Privighetorile-ar cânta.

poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet de toamnă

M-ai întrebat cu ochii tăi limpezi de cristal:
"Iubitul meu cel straniu ce daruri îmi găseşte?"
- Iubito, taci! Ţi-aş spune că inima-mi doreşte
Candoarea ce-avusese străvechiul animal!

Tu, care-mi legeni somnul cu mângâieri uşoare,
Să nu ştii niciodată cumplitu-mi nenoroc,
Nici taina scrisă-n mine cu litere de foc!
De patimă mi-e silă şi orice gând mă doare...

Să ne iubim cuminte. Amorul stă la pândă
Şi, nevăzut, ţinteşte cu arcul lui fatal.
O, îi cunosc prea bine eternul arsenal:

Ruşine, furii, crimă... O, mărgărită blândă,
Suntem două amurguri de toamnă ostenită,
O, tu, atât de albă şi rece Mărgărită!

sonet de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al. Hodoş
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbrăcată-n noaptea ultimului dor

Te iubesc prin iarnă, alb, sfâşietor,
îmbrăcată-n noaptea ultimului dor.
Dormi cu mine-n pleoape ultima tăcere
până însăşi viaţa, moartea ne-o va cere.

Te iubesc cuminte-n, albul, din cuvinte,
până heruvimi-mi vor doini veşminte.
Unde straniul sorţii nu-mi vrea poezia
dar mă vrea femeie-n, toată blasfemia.

Te iubesc rotund, fără cum şi dacă,
plină-i de amar, inima săracă.
Mă declar învinsa-ţi nea îndrăgostită
iartă-mi nămeţirea-n, inima-ţi firidă.

Te iubesc în taina marilor iubiri
unde omul simplu-şi dăruie rostiri.
Unde necuprinsu-şi varsă energia,

[...] Citeşte tot

citat din Iolanda Şerban
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa – poem diamant

Casa –
Eternă minune,
Vers de iubire,
Fluture de albă stea,
Lumină şi fericire,
Tu eşti –
Dragostea.

poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar

Din iarna acestui început de an îi aleg şi îi dăruiesc cel mai alb şi curat fulg de zăpadă.
Din primavara acestui an îi aleg şi îi dăruiesc o floare albă de cireş.
Din vara acestui an îi aleg şi îi dăruiesc un spic de grâu auriu.
Din toamna acestui an îi aleg şi îi dăruiesc o frunză de platan.
Din iarna acestui sfârşit de an, îi aleg şi îi dăruiesc frumoasa umbră albă a lunii,
căzută peste mâinile subţiri ale iubitei mele."

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirare

Se miră timpul, se mai miră,
De drumul meu şi eu mă mir.
Ciorchinii albi demult veniră
Pe frunte, sărutarea-i mir.

Se miră drumul de curajul,
Acestui mândru cercetaş
Doar dragostea rămâne pajul
Sublim şi tandru uriaş.

Se miră cerul, soarele
Şi de o viaţă, eu mă mir
Cum s-au păstrat izvoarele
Cu dragoste, ca suvenir.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă fără muzică (Că ne iubim ştie lumea toată)

Că ne iubim - şi-o ştie lumea toată -
E-adevărat ;
Dar cât ne vom iubi
Nici noi nu ştim,
Nici lumea nu va şti...
Şi nu va şti-o, poate, niciodată...
......................
Ne-am cunoscut în ţara-n care-alt'dată
Manon Lescaut iubi pe Des Grieux,
Într-un amurg de toamnă, orchestrată
În violet,
În alb,
În roz
Şi-n bleu.

Şi ne-am iubit întâia oară-n parcul
În care Nimfele de marmură privesc,
Cu ochii-ntrebători, către peluza
Pe care-un Zeu îşi pregăteşte arcul,
Să-şi bată joc de cei ce-l ocolesc...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ion Minulescu din Romanţe pentru mai târziu (1908)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contrastele se atrag: albii iubesc abanosul; negrii, fildeşul.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte şi vei fi iubit...

Când vezi un înger trist
cu aripile frânte ca un artist,
ce rătăceşte-n visul iubirii
cu lacrimi în ochii suferinţei,
nu lasa să plece a lui privire,
spre locul în care nu-i iubire.
Fă-ţi curaj şi ajută-l să zboare,
rana dureroasă să nu-l doboare,
şi nu te teme de-a lui putere
alină-i rana cu multă plăcere,
şi-nălţate cu el spre norii albi,
spre alte iubiri cu nuferi dalbi.
Încă nu-i prea tarziu şi poţi să speri,
vise şi speranţe îngerului să-i oferi,
cu cuvinte dulci iubirea ta arată
şi domnul îţi va da şi ţie iubirea lui toată.

poezie de Eugenia Calancea (25 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele căzătoare

Pe colţul alb al fluturelui-stea
Adorm plângând, cerşindu-ţi dragostea
O lacrimă precum un vis se-nalţă...
Simt sufletu-mi zburând, lipsit de viaţă.

În lumi călătoresc şi mă tot doare
Prohodul tău de stele căzătoare.
Mi-aş fi dorit să fie viaţa moarte
Să-mi ţes tristeţea-n răsărit de noapte.

E-n clopot golul clipei... Mă cuprinde...
E cerul pacea unei lumi aride
Iar eu sunt marea plajei răzvrătite
Şi stânca ta de vis şi dor, iubite...

Tu mi-ai deschis a nemuririi poartă...
Povestea-ncepe cu "au fost odată
Într-un regat de gheţuri, crini şi perle
Paşii iubirii unei lumi eterne".

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cânturi printre rânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trandafirii albi din lume

Trandafirii albi din lume
cu mult drag ţi-i dăruiesc.
Poate albul lor îţi spune
cât de mult eu te iubesc.

Din mulţimea de petale
salbă la gât am să-ţi prind,
Să dea frumuseţii tale
strălucire de argint.

poezie de Dumitru Delcă (iunie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vin', iubito

Prin dumbravă se strecoară
Vânt de vară,
Şi cocorii, şir pribeag,
În adânc senin plutesc.
Cântă cucu în huceag:
Cucule, câţi ani trăiesc?
Îmbrăcatu-s-au în floare
De ninsoare,
Pomii toţi de prin livezi.
Râul lunecă pe prund
Aşa limpede că-i vezi
Pietricelele din fund.
Jos, în umbră de răchite,
Tăinuite
Viorele s-au ivit,
Şi-n păr negru la femei
Cât de albi au înflorit
Parfumaţii ghiocei!
Vin', iubito! O poveste
Tristă este

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragoste in vreme de Co-vid

Dragoste in vreme de CO-vid

Hanoracul meu a tine miroase!
Si perna.. Încă iti tine forma buclelor frumoase!
.. ba câte un fir de par, ba câte un miros
Ba mai mult de un gând şi sentiment zdrenţuros!
Incă-mi esti vie şi purtătoare de emoţie,
iar tot ce se întâmplă acum parcă-i a sufletului comoţie!
Poate nu am reuşit corect să comunicăm
Si uşor să ne notificăm...
ce ne doare.. supăra şi deranjează,
iar astea prea uşor, acum ne partajează.
Dar mai mult de aceea haină
sunt eu îmbibat de tine, în taină!
Sunt multe de vorbit, trăit şi explorat
Si emoţii.. Dorinţe... iubiri de arătat!
Nu eşti tu perfectă şi nici eu prea frumos,
Dar te găsesc fluidă şi pe mine ambiţios;
Ne-am simţit mulabili şi buni de iubit
Si sigur împreună într-o curte plina... de albit!

poezie de Gabriel Anghel
Adăugat de acelasi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sensul vieţii

Îi mulţumesc lui Dumnezeu
că mi-a pus condeiul în mână,
o inimă în piept şi un dram de minte,
mă vizitează păsări de departe,
limba lor nu mai este a mea,
viaţa – un joc de cuburi reci şi fierbinţi,
iubire şi neiubire, de ură m-am ferit singur,
am văzut ghioceii, toporaşii, femeile frumoase,
pe Agatha Christie în rolul Vanessei Redgrave,
de ce nu le-aş iubi pe toate?
Apoi, voi coborî în albul mormânt,
Alb ca şi rochia Ofeliei plutind pe ape,
Ofelia şi Hamlet sunt eu deopotrivă.
Zadarnic mă cauţi prin pulbere, prietene.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

DRAGUL MEU

Om drag,
pereche cu-a mea stea,
doar tu-mi cunoşti secretul
ce-mi alină inima.
Cerul cu stele se vede la fel,
şi la tine, în zori
prin ferestrele sufletului,
albit de ninsori.
Eu nu te pot ascunde mereu
în căuşul palmelor...
ca pe-o pasăre speriată
de propria umbră,
dar îţi pot deschide uşa inimii.
Suflet istovit, te-oi aştepta
să-mi vii din zbor rănit
de durerea primului curaj nemaiîntâlnit,
acela de a iubi, şi de a te lăsa iubit.

citat din Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!

din abisuri albe
am strigat
iubirea
şi ea a venit
să mă-nghită

gogyohka de Vasile Culidiuc‎
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Răsuflări şi suspine de foc
peste lut alb-negru...
îmbrăcat în cuvinte răsucite în răni acoperite cu flori albe de cireş...
mustind a iubire neiubită...
voi continua să dăinui prin ele...
Da... mi-am învăţat cuvintele sa iubească... să ardă... sa strălucească...
Setea mea, eternele-mi strigăte, calea mea până la cer,
presăra-o-voi cu cuvinte de soare
Ape negre se-adună uneori acolo unde setea eternă curge...
şi-şi îngroapă în mine durerea fără de ţărm...

poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O chemare

Noaptea luna e albastră
Luceafarul astru blând
Priveşte pe fereastră
E iubire mea din gând

Sună muzică la orgă
Cerul este alb pufos
Înalţă sufletul o rugă
Îngerului meu preţios

Ochii lui două scântei
Păru-i este mătăsos
Văd iubire pura-n ei
El este îngerul duios

O steluţă fermecată
Către noi a îndreptat
Inima descătuşată
De tristeţe m-a scăpat

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singură

De câte ori am tresărit
La fiece mişcare,
Crezând că poate ai venit
Tu, dulce arătare.

Ş-apoi de câte ori am plâns,
Văzând că noaptea vine
Şi lampa singură o-am stins,
Iubite, fără tine.

O, dac-ai şti de câte ori
Nopţile albe, nedormite,
Ţi le-a jertfit până la zori
Sălbateca-mi iubire,

Măcar o clipă-ai fi venit,
Adus ca de ursite -
C-un sărut să pui sfârşit
Durerei nesfârşite!

poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşteapto, nu uita că eu te-am iubit pe un cearceaf alb cu prostire!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!