Citate despre albine și timp, pagina 3
Parfum de dimineață
Pe lunci, covor de albăstrele
Culeg aur din soare
Au coborât cerul la ele
Și-albina călătoare.
Un grup de panseluțe
Nu mai ia-n seamă bruma
Și-au pus frumoasele catrințe
Doar așteptând căldura.
În colțul cu zambile
C-un zumzet ca-n uzine
Tot cursul unei zile
De harnice albine.
Parfum de dimineața până seara
Dăruie numai primăvara.
poezie de Constantin Iordache din Gânduri în patru rânduri de 8 martie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Si totusi vine toamna
E inca verde iarba pe coline
Si zilele nu s-au scurtat de tot
Si cineva cu-n sac in spate vine
De sus din munti ca de la un complot.
Porumbul are inca dinti de lapte
Albinele se-ngreuneaza-n zbor
Varatec ploua in fiecare noapte
Si greierii mai canta pana mor.
Cojoacele n-au coborat din poduri
Iubirile n-au coborat din vis
Se coc gutui in foarte multe moduri
A le musca e inca interzis.
In clai de fan miroase a foc de floare
Cerboaicele nu cauta mascul
In aburii de vifor cerul moare
Mai este pana la nunta timp destul.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Bunicul știe!
"Cumva" bunelul meu așa îmi spune!
"Când stelele sclipesc și-apare noua lună,
E timpul magic (crede-mă, pe bune!)
Și poți pătrunde pe tărâm de zână!
Dar nu e bună luna arămie
Și nici n-ajunge numai că e nouă!
Ea trebuie albastră ca să fie,
Ca raza zânei să străluce-n rouă!
Și-atunci, cu ochii scormonind lumina,
N-ai cum rata-n a piersicului floare
Un pui plăpând de zână, cât albina
Cam cum era 'nainte de a crește mare!"
poezie pentru copii de Evaleen Stein, traducere de Andrei Gădălean
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un cântec la sfârșitul lumii
În ziua-n care vine sfârșitul lumii
O albină zboară-n jurul unei flori de trifoi,
Un pescar repară năvodul încă ud.
Delfinii fericiți fac salturi în mare,
Puii de vrabie aleargă printre stropii unui havuz
Și șarpele are solzi aurii, așa cum trebuie să aibă.
În ziua-n care vine sfârșitul lumii
Femei sub umbrele traversează pajiștea,
Un bețivan moțăie sub copac,
Precupeții strigă pe stradă
Și-o iolă cu vela galbenă se-apropie de insulă,
În aer mai întârzie acordurile unei viori
Pentru a se pierde apoi într-o noapte înstelată.
Și-acei care-așteaptă fulgere și tunete
Sunt dezamăgiți.
Și-acei care-așteaptă semnele și trompetele arhanghelilor
Nu cred că așa ceva se-întâmplă-acum.
Atâta vreme cât soarele și luna sunt deasupra,
[...] Citește tot
poezie de Czeslaw Milosz,1911-2004, laureat al premiului Nob, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Doar timpul e albastru și uneori gri
secunda așteaptă cum noaptea
prescura s-a stins din iubire si jarul si codrul tematic
albine își vind rodul
am mers prea departe
e noaptea uitării în liniștea toamnei in umbre
de mână se țin doi copaci
un vers către tine, un vers către mine aleargă prin lanuri
cocosi Porumbacu din raza lui pica Oceanul de sticla adorm pe o mare mareele
Ning cuvintele, ard în lumina risipită si noi suntem păsări ancorate in timp.
poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo unde volbura întunecată se cuibărește în profunizmea omului, există rădăcina luminii numită speranță, numită rugăciune cu chip de Dumnezeu.
Și mâine e altă zi în care nu mai strângi din pleoape...
și pământ cu iarbă măruntă sub picioarele tale răsună de soare,
și floarea vibrează în aripile albinelor...
și încă o iarnă din trupul tău a ieșit ca o insulă a nimănuia, îndreptându-se spre alte zăpezi de la miazănoapte.
Te trezești strigat să-ți continui timpul până la următorul punct al întâlnirii cu extraordinarul.
Camelia Oprița în Iubirea este un ceas în care timpul nu există
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
...
haiku
pe o petală
doi fluturi îmbrățișați
acoperiți de noapte
*
pescăruș în zbor
căutându-și catargul
luna iar ninge
*
zăpada ninsă
înflorește pe alei
albinele dorm
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tablou de luna mai
S-a-mbrăcat în alb și violet mălinul,
este luna mai, aproape jumătate,
înfășat în capă roșie râde trandafirul,
văzând la geamuri tinere mușcate...
S-au întors din lunga lor peregrinare,
lăstuni și rândunici să-și caute cuibar,
după zboru-nalt, istovirea este mare
și stau la sfat,... grămadă pe un par...
În zbor dezordonat, albine scânteiază,
sărută florile-n covorul din câmpie,
în zumzet, sub soarele de-amiază,
își duc grăbite prada dulce-n magazie...
poezie de Ioan Friciu (15 mai 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăceri tăcute
Cuibul unei perechi de berze tăcute
acoperă albastrul tăcut al cerului,
născut din tăcutele nopți trecute,
peste roadele tăcute ale ogorului.
Un pictor miop rupe un penel tăcut,
dar clădește un castel din petale mute
și-un zumzet de albine, pe un vis plăcut,
îl amestecă în culorile încă nevăzute.
Se varsă un mov tăcut pe norul trist,
mirele și mireasa nu vor să se sărute,
ecoul plecat devine un tăcut solist,
nimicul nu mai are umbre cunoscute.
Simbolurile sunt pe scările căzute,
un orb mai caută sclipirile-n nămol,
uraganele se dau pe știrile tăcute,
uscățive rime aduc un tăcut pistol.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apicolă
Ca albina e muierea,
Trântoru-i în plus săracul:
Doar o lună ține mierea
Dar rămâne-o viață... acul.
epigramă de Valentin David
Adăugat de Valentin David
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fashion
zori-s înveșmântați cu salopetă roz
pictează pe tapet o zi însorită
vântul vesel scutură praful de rogoz
timpul își etalează mintea iscusită.
pleoapele naturii sunt fardate cu verde
inima-i surâde sub rochia cu fluturi
monotonia zilei în modă se pierde
cerul rezonează cu albe alăuturi.
culori curcubeice am îmbrăcat și eu
zâna primăverii mă ține de mână
albine și flori poartă în decolteu
fiorii fericirii țin câte-o săptămână.
focul dragostei mi-e dat de Prometeu
adânc în mine vreau să rămână.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clar de lună
Melifluentă lună cu buze de nebuni
Gurmande-n noaptea asta sunt burguri și pășuni
Pot bine aștrii-asemeni albinelor să fie
Din mierea luminoasă scârbind rău bolți de vie
Căci orice rază-a lunii căzându-le din cer
Prea dulce lor o rază-i de miere-n spalier
Or eu ascuns concep ah! prea dulce aventura
Și teamă mi-e de acul de foc de-albină-Arctura
Ce raze dezolante își lasă-n mâna mea
Și rozei vânturilor lunara miere-și ia.
poezie de Guillaume Apollinaire, traducere de Mihail Nemeș
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albinuța zburătoare
(nepoatei mele, Maria Elaine)
Albinuța zburătoare,
Aleargă în zilele cu soare,
Bâzâind din floare-n floare,
E harnică culegătoare.
Ca și alte surioare,
Cât este ziua de mare,
Cu nectar și polen vine,
Spre căsuța cu albine.
Ea fiind culegătoare,
E și bună lucrătoare,
În stup preparând cu bine,
Miera dulce de albine.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubește frumosul
În lumea ta te ascunzi mereu,
Timpul trece anevoios și greu
Ora este în minute și secunde
Tristețea grea acum te prinde
Transformi și areul în munte
Gândul valuri negre ascunde
Stai zile-ntregi, nu vezi o rază
Grăbește-te și ieși iar din casă
Afară zumzet vesel de albine
La ușă de vorbă două vecine
Raza-n geam la tine a apărut
Te întreabă de ce ești abătut
Te ia de mână, te duce afară
Să vezi, să simți lumea reală
Mereu cu iubire să lumineze
Sufletul la greu sa îl vegheze
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce femeile ne... plac
În lumea ta te ascunzi mereu,
Timpul trece anevoios și greu
Ora este în minute și secunde
Tristețea grea acum te prinde
Transformi și areul în munte
Gândul valuri negre ascunde
Stai zile-ntregi, nu vezi o rază
Grăbește-te și ieși iar din casă
Afară zumzet vesel de albine
La ușă de vorbă două vecine
Raza-n geam la tine a apărut
Te întreabă de ce ești abătut
Te ia de mână, te duce afară
Să vezi, să simți lumea reală
Mereu cu iubire să lumineze
Sufletul la greu sa îl vegheze
[...] Citește tot
poezie de Mihai Laurențiu Stoia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe prag
Torceam pe prag în răsărit de lună.
Și visul meu spre tine s-avânta.
În suflet, tainic dragostea cânta,
Ca lira când ușor lovești o strună.
Simțeam în visul meu o nouă viață
Dar mâna alb-a mamei m-a atins.
Și mângâierea ei mi s-a prelins,
Ca strop de mir curat și sfânt pe față.
Când mi-a vorbit, i-am cunoscut durerea.
Cu glasul greu de griji mi-a spus așa:
"Te-am plămădit în trup, copila mea,
Precum albina plămădește mierea.
Când sângele curat ce-ți curge-n vine
L-am colorat cu tainice iubiri
Ți-am așternut în leagăn trandafiri,
Crescuți în nopți de umbre și lumini.
În veghea mea de chin îngreunată,
Te-am mângâiat cu-a genelor mișcări
Și te-am scăldat în calde revărsări
De dragoste adâncă și curată.
[...] Citește tot
poezie clasică de Zorica Lațcu
Adăugat de gabriela alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sentința-i divină
Raiul pe cealaltă parte
ne-a catapultat în moarte
Frunze vai pline de toamnă
banii zilnic ne condamnă
Ne-nvârtim în jurul cozii
toți și genii și nerozii
Unul dacă face-un pas
altu-l trage jos de nas
Unde naiba te trezești
te dai înger între pești
Cu țeapa sar toți pe tine
de-aia cică sunt albine
Însă mierea lor e ura
băga-le-ai în coastă sula
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Doine de pus la rană (1 martie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba Română
Nu-mi place să vorbesc în limbi străine
Eu sunt un vultur, nu sunt papagal
Privighetoarea cântă pentru sine
Un singur cântec, dar e magistral.
De ce-aș vorbi engleză sau germană
Sau graiul rus, francez sau spaniol?
Când limba mea-i balsam de pus pe rană
Izvor de apă vie, nu nămol.
În limba asta mă simt cel mai bine
Ea varsă raze de argint în jur.
Mai dulce e ca mierea de albine
Limba Română, templu de azur.
Ea s-a născut și a-nflorit sub mâna
Lui Dumnezeu în 2.000 de ani.
Regină între graiuri e româna
N-o poate nimeni cumpăra cu bani.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (9 februarie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Dor de mamă, dor de țară
Am plecat demult afară
Ca un cântec de chitară
Sub un cer rotund de seară
Cu fiori de primăvară.
N-am plecat ca marea-n spume
Către maluri cu renume,
Am plecat să-mi fac un nume
Într-un colț frumos din lume
M-am trezit ca o albină
Printre trântori în stupină,
Eu muncesc pe-orice colină
Pân' mă poticnesc în tină.
Ei sunt precum o furtună,
Nu le pot cânta în strună
Chiar dacă nu-mi dau arvună
Zi de zi, lună de lună.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvintele deschid porțile
E un senin cu tine-n gânduri
pe care-l împrumută și cerul,
lumina strălucitoare și caldă
acoperă cu o amiază de albine
salcâmii cu aripi de flori.
Cuvintele deschid porțile
când vreau să-ți ating sufletul
pe care ți-l pui în palme,
să-l simt cum flutură taine.
Când încep să-i deslușeasc iubirea
care-l unge cu miere
trebuie să te grăbești.
Timpul nu-și lasă clipele să odihnească
în trupul tău fragil
ce se năruie câte puțin
și odată cu el
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre albine și timp, adresa este: