Citate despre ambiție și visare, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la ambiție și visare, dar cu o relevanță mică.
Nu vrem război
Ochii mei plâng de atâta zăpada,
Și albul intens iese din matcă
O fâșie de iarbă roasă e miza
Dacă o treci, poți să ai libertate.
Cerul e roșul plin de obuze
Oameni cu frica în sân se roagă
Norii fulguie spaima si groază
Un copil plânge în poala mamei.
O fantomă urâtă e moartea
Ca și războiul ce nu-și are rostul,
Ambiții străine și pline de ură
Distrug raționamentele bune.
Lăsați viața să curgă normal
Opriți să mai faceți victime, iar
Totul e groază și vis de coșmar
Oameni suntem să murim e păcat.
poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimic nu aș schimba
De-ar fi să schimb ceva la tine,
n-ai mai fi tu,
și-atunci aleg să nu!
Nimic nu aș schimba!
Aleg
promisiuni timid îmbujorate-n soare
și alinarea îmbrățișării care doare,
din verdele prea-crud iubit!
Aleg
sărut hoinar în augustul matur
și uragan amețitor de tulbur,
de temeri, rani, ambiții, vise insolite.
Aleg
preaplinul patimilor domolite
și pacea din coada cometelor trăite,
in toamna amețită de emoții.
[...] Citește tot
poezie de Cătălina Bontoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Optimism înflăcărat
sar peste obstacole precum un atlet
în baie de raze topesc pesimismul
drumul speranței pornește din suflet
cu voință de putere dezvolt romantismul
am umplut cu poeme golurile vitale
cu spiritul ambițios vizionar
avalanșa de gânduri se așterne în cale
chem din depărtare visul meu hoinar
mă îngrijesc de flacăra iubirii mele
să ardă-n armonie suspinul mâhnirea
stoluri de dorințe se avântă spre stele
în viață să-mi aducă succesul strălucirea
versific toamna asta cu mândre imortele
versul fracturat l-am legat cu atele
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spiritul vivace
Spirit vivace, placat pe antenă,
Mesaj depărtărilor, duhul înalt,
Viața nu trece fără-o migrenă,
Visăm o Julietă, neam cu Thybalt.
Lipsă-i mereu la cântar și la metru,
Pace, războaie, sărim peste cai,
Unii se roagă Sfântului Petru,
Iar Hammurabi vine din rai.
Iubita e liberă, eu sunt libertul
Ce o dorește, nu am accept
Nici să vorbesc, nu am nici dreptul,
Sunt în ospiciu, încă aștept.
Eu sunt cel ce mă înfățișez,
Poate că nu am existat vreodată,
Prea efemer, prea bavarez,
Cu un contur de inimă brodată,
suntem coautori ai propriei vieți,
sunt altul, sunt altul, spune Poetul,
în mine dorm străbuni, dimineți,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe spirala albastră
experimentez ascensiuni pe albastră spirală
nutrind să mă-ntâlnesc cu steaua mea pe cer
poemele plutesc pe valuri de cerneală
chemările toamnei mitice mă ajută să sper
izvorul poetic mă umple ca pe o fântâna
codrii de speranțe își dezgolesc trupul
pe-un romantism sensibil sunt stăpâna
sufletul mi-e dulce secondează stupul
sunt asediată de lumini îngerești
iubesc viața mea fără pic de rezervă
toamna mă onoreaza cu daruri cerești
vise mari ambiții mă păstrează în vervă
trubudari cu chitare compun melodii lumești
ritmuri și cadențe sufletul meu observă
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil
Nesfârșit, un fel de imensitate ce încă n-a ajuns la termen
Și nu-și știe încotro s-apuce, în tot de ce va fi e un germen,
Nevinovat, o doar sămânță cu încolțiri din moștenire,
Un fir plăpând, transport de timp, un purtător de răsădire.
Nostalgic viitor reîntors în poze de album de gânduri,
Ce și-au uitat din zile duse în vacanțele de clase în rânduri,
Ce stau în rid pe fruntea scut, se apărând... fragil infant,
Rămas din coli, povești citite, imemorabil de-un instant.
Neramplasabilul istoric, adevărat, parcurs mici fraze,
Însrise în catalog de note fără vreun fals, tânjite oaze,
Rămase multe doar oniric... șuvoi idilic de izbânde
Avute veșnic har de suflet, peste decenii vise blânde.
Nestăpânit bulgăr de ambiții, mereu frumos și mult iubit,
Înconjurat de brațe dragi, de chipuri greu de îmbătrânit,
Pe care tot le duce, o pururi, în sângele-i curgând pe vene
Și le e seamănul etern, vărsat o zi, picând din gene...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deznădejde
Cum poți trăi c-un suflet făcut cioburi?
Mai poți iubi c-o inimă zdrobită?
Scânteia din ochi scursă-n mii de lacrimi,
Iubirea ciuruită ca o sită...
Ce mai aștepți de la o lume sumbră,
Cu toate valorile răsturnate?
Reverberată-n minciuni și ambiții,
Pierzându-și propria identitate?
Există viață când moare iubirea?
Există vise când speranța-i oarbă?
Suntem damnați pentru eternitate:
Pământu-abia așteaptă să ne soarbă!
Noi, totuși, din iubire ne-am născut,
Spre-a o păstra, ca cel mai de preț dar;
Ingrați, i-am stins flacăra-i plăpândă,
Să vrem s-o reaprindem, e-n zadar!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să fiu extraordinar de folositor semenilor mei. Asta înseamnă că eu trebuie să funcționez la capacitatea mea maximă, pentru a dărui la potențialul meu maxim. Întreg stilul meu de viață, comportamentele mele și atitudinea mea vreau să reflecte această credință a mea, că datoria mea, misiunea mea, este să devin și să evoluez permanent, ca să pot dărui mai mult și mai bine. Cum ar fi dacă fiecare acțiune a ta, fiecare vis al tău, ambiție și obiectiv, nu s-ar mai centra pe a avea tu pentru tine, ci pentru a păstra pentru tine atât cât ai nevoie ca să fii 100% împlinit, și restul, surplusul, să fie pentru dăruire?
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sortire
M-am spălat tot, cu trup și suflet în albul albiei de-o viață
Și mă căiesc că apa-i scursă-n canalul, cel duhnind cu toții,
Curgându-mi gândurile pure în zadarul necitit al sorții
De-un păpușar, ce n-a știut să-și tragă ițele... O paiață!
'mbăiat în spuma de clăbuc, mi-am spart din bule, vise șterse,
Mă usturând în ochi cu picuri de lacrimi pentru dragi pieiri,
La fel onirici, ce nu-ntorc nici ei, nici pasiuni, iubiri...
Ce nici oceanele n-ar stinge... Adânci, întinse în averse.
Și mi-am șters mintea de imagini, lăsând-o parcă mai uscată,
Să nu mustească iar idei, ce-mi fac un testament idilic,
Prozaic, altora-n lectură, doar mie sfânt cum crezul biblic;
Personal, ireproductibil... Secându-mi ființă devastată.
Mai pur oare-s acu', în mijloc, înspre urma din al meu scăldat,
De atinsul, linsul, unei lumi pedestre-n ideal, ambiții,
Sau poate nou născut, ce-am fost, era, măcar în supoziții,
Mai puțin ros de la târâș, cu puțin zbor... mesaj curat?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenușa fluturilor tăi
Am iubit crematoriul morților tale,
al fluturilor tăi uciși
în cămara sufletului de lut
după ce-n prealabil le priponeai aripile-n piroane,
iar visele lor firave
le împodobeai cu cămăși de lacrimi și torțe.
Aveam ambiția, nebună de-altfel,
de-ale dărui renașterea cenușii
albilor tăi fluturi
într-o primăvară de pripas.
Îmi doream să le simt zborul
să le cunosc melancolia
să le descopăr beatitudinea culorilor
pentru a trăi doar o zi,
acea zi în care să guste nectarul
florii de cais.
Durere doar, și lacrimi
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar... o salcie și-un tei...
De m-am întrebat vreodată ce-mi doresc cu-adevărat?
Prinsă-n "caruselul" vieții, nici nu cred c-am avut vreme
Și-au trecut, în goană, anii, fără să mă fi-ntrebat,
Unde-i visul cel mai dulce, care-n taină să mă cheme...
Am visat, precum oricine... Și așa, pe la răstimpuri,
Mi-am dorit, (mai blând, mai aprig), multe lucruri și-mpliniri.
Le-am primit? Și da... și nu! Și zburat-au anotimpuri,
Așa cum "îi șade bine"... preavremelnicei trăiri...
Acum, când privesc în urmă cu un ochi puțin mai... critic,
Fac, tardiv, "evaluarea" la ce-am cerut de la soartă,
Constatând cu-amărăciune: ce-mi părea cândva mirific,
Azi îmi pare o reflexie într-un ciob de sticlă spartă...
Pofte nebunești, orgolii și ambiții fără bază,
M-au "curtat" de-a lungul vieții, încercând să-mi intre-n vrere,
Să-mi întunece vederea cu o perdea de emfază,
Ori cu praful de iluzii ce se cheamă, scurt, plăcere...
[...] Citește tot
poezie de Mariana Cruceru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eugenia Todd
Vi s-a întâmplat și vouă, trecători,
Să aveți o măsea care să vă asigure un continuu disconfort?
Sau o durere sub coaste care nu vrea nicidecum să cedeze?
Sau o tumoare malignă care crește zi de zi?
Astfel încât, chiar și în somnul cel mai profund,
Rămâne mereu prezentă o urmă de conștiință sau fantoma unui gând
Despre măsea, coaste, tumoare?
Tot așa o iubire rănită sau o ambiție îngenuncheată,
Sau o greșeală care ți-a contorsionat viața
Pentru totdeauna, până la sfârșit,
Ca măseaua sau durerea de sub coaste,
Va pluti prin visele tale din somnul final
Până când, la ieșirea din sfera lumii, libertatea absolută
Va veni la tine într-o dimineață ca la un om care pe neașteptate
Se trezește vindecat și bucuros!
poezie de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER editura CORESI, ediție 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oră matinală
Oră matinală
aripile-mi cresc
gânduri dau năvală
in șuvoi firesc
Noaptea jumătate
robul lui Morfeu
când se bat armate,
pentru leșul meu
Cealaltă, de vise
care mi le prad
și când, pare-mi-se
că adun și scad,
Bat tobele garda
un domeniu umblu-l
sunt legat cu zgarda
de pământ, ca plumbul
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autorportret fără oglindă (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zanzibar
Zanzibar este orașul ce nu doarme niciodată,
Unde nu există noapte și nici liniște deplină,
Ca o mare în furtună, o mulțime deocheată
Urlă, plânge-n disperarea de-a se-ascunde de lumină.
Furnicar de oameni gri pe- ulițele sordide,
Unde se cumpără, se vând virtuți și mirodenii,
Se face contrabandă cu visuri în firide
Cu opiumul albastru, cu vicii și vedenii.
Pestrițe idealuri plutesc în bărci precare,
Puzderie de mărfuri, de pus în galantar,
Carne, pește, fructe, cuști cu păsări rare,
Argint și diamante, cărbuni, mărgăritar.
Parfumuri de fecioare scăldate-n apa mării,
De spasmul desfrânării cu tâlhari de rând,
Ce se vând cu ora-n lucarnele uitării
De spectrul sărăciei care plânge-n gând.
[...] Citește tot
poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muză
Pierdut în gândurile mele...
În adâncul gândurilor tale!
Totul în lume parcă înceta,
Când ochii mei vedeau privirea ta!
Ochii tăi ce mă priveau...
Îmi luminau gândirea!
Cu tine îmi doream să stau,
Să-mi reneg nefericirea.
Superba ta înfățișare,
Și corpul tău cel prea frumos!
Îmi lua și ultima suflare...
Mă atinge până la os!
Îmi doream să-mi fi muză,
Dar găseai mereu o scuză...
Soarele meu se eclipsa,
Când nu avea la ce visa!
[...] Citește tot
poezie de Ilie Andrei Harapascu
Adăugat de Ilie Andrei Harapascu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ghinion
Fapt unic sau o înlănțuire fulminantă
Fără control, voință, nici dreptate...
Pedeapsă aplicată cu seninătate
De-o machiavelică entitate inductantă.
E-o parte din egalul de balanță
Pierdut nemeritat de la câștig;
Cum pește prins, scăpat, rupând cârlig...
E paria la reușită, dintr-o discrepanță.
Visezi succese sau pretinzi normalul
-Îndreptățit de a ști totul și d-efort-
De ambiții ce n-ai renunța nici viu, nici mort...
Și brusc pierzi tot sau doar esențialul.
E-o blasfemie de ocult a întâmplării
Ce-mparte lumea în săraci ori fortunați.
... Sau din extazici îi transformă în ratați,
Fără respect! E non valoarea renegării!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vine noaptea
Vine noaptea și usucă
Lacrimile pe obraz
Cine știe ce caducă
Întâmplare fără haz
Și uitând de soarta-mi tristă
Mă petrec prin alte lumi
Despre care mie nu-mi
Spunea nimeni că există;
Vin și îngerii cu nimb
Diafani, mângâietori
Și cu care eu mă plimb
Până dincolo de zori
Cine-a mai rămas de strajă
Peste câmpul cu narcise
Dacă numai mi se
Pașii-ntipăresc pe plajă?
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Scara interioară (2007)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopțile
Sunt cea mai fericită parte a vieții, ele, nopțile, pline de vise
Și nicidecum zile cu număr, cu limitările; în plăceri, ambiții, avut.
Fără de margini ego, nu complicat real, doar simplele, promise...
Poate de asta în noapte ne ivim mai mulți... îi suntem nou născut!
O luăm sfătuitoare, plinul de amor, de-un "tête à tête" idilic
Și n-o urâm că ne scurtează pașii de parcurs, ne lăsăm pradă
Absenței, în trecere de ore în secunde, de un sprint în neștiut, empiric...
Ne-o facem dulce sărbătoare; de aniversări, noi ani... Ne e dragă!
N-o supără că-i amintiri de crunte, în bezna-i, de accidente
Și n-o numim de naștere, nici pentru nume nu o celebrăm!
Rămâne parcă un mister de jumătat' de viață, eminamente,
Uitată... Poate că nu, căci se răzbună eterna, ce la amurg urmăm!
E de-ntuneric drog, fără de licăriri, când pașaportul de serviciu... ni-l predăm.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele nu știe că emite raze.
Visez o lume fără pronume posesive.
Nimeni nu-și pierde drumul în viață, doar și-l schimbă.
Cineva m-a comparat cu Dumnezeu, altul, cu Satana, se pare că există o confuzie.
Pentru animalele din curte, sărbătoririle sunt cele mai tragice evenimente.
Urechile și ochii tulbură mintea.
Nu-mi puneți o piatră pe mormânt, voi ieși în curând.
Unele idei nu le mai scoți decât cu creier cu tot.
Minciuna rodește în creierele cele mai reavăne. Mincinoșii "se prind" imediat.
Ambiția și fragilitatea te pot duce la sinucidere.
Cea mai banală idee este premoniția morții.
Iubim mierea și nu iubim albinele, numai pentru că înțeapă?
Animalele mari sunt mai puțin periculoase decât virușii.
Pistolul prietenului nu este prietenul meu.
Gardul cimitirelor nu este pentru morți, nici florile.
Pietrele de pe caldarâm au fost cândva mândri munți.
BORIS MARIAN MEHR
Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândesc, visez și îmi fac speranțe
am fost în clipa care a trecut
acum sunt altul într-o altă clipă
și rămân propus clipei viitoare fără pretenții
nu înțeleg nimic din aceste mișcări liniare
pozez într-o imagine călătoare prin timp
și mă chinui cu înțelesul a ce mi se întâmplă
gândesc, visez și îmi fac speranțe mari
dar nu găsesc nici un sprijin
mă întorc la pragul peste care sar departe
cu toată forța iubirii de care dispun
îmi așez pe marginea drumului plopii fără soț
dar nu sunt Eminescu
și-mi caut cuvintele epocii mele naufragiate
în sufletul unui popor dezmoștenit
de valorile în care crede
necunoscut mesajul meu se pierde
încât mă lovesc de toți impostorii
ce-mi fragmentează drumul cunoașterii
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre ambiție și visare, adresa este: