arte plastice şi suflet

Nu-mi cere, deci, mie, conducător al unui imperiu, de a cuceri fericirea pentru tot poporul meu. Nu-mi cere mie, sculptor, să alerg după frumuseţe; m-aş opri în loc, neştiind încotro să alerg. Cere-mi doar să le clădesc un suflet în care un asemenea foc să poată arde.

Antoine de Saint-Exupery în Citadela
Adăugat de Iulia Grigore
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Gata! Sunt bătrân! Materia aceasta e prea tare pentru mine... Dar nu renunţ... Voi lucra în tei. Lemnul se sculptează uşor, pentru că seamănă cu omul. Are sufletul cald... Şi n-are viaţă lungă... Avea dreptate Alexandru Graur. Sunt un începător... (Îşi priveşte lucrările.) Am semnat un început de lume...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura

Natura o carte uriaşă
Pictată de Creator cu gândul,
Şi templu e, cu vii statui
Ce-i reprezintă felurite chipuri...
Tu eşti al Domnului copil,
Cu suflet pur, şi inima fierbinte,
Privindu-te, dumnezeirea mă pătrunde,
Şi prin iubire-mi dă hrană, viaţă, nemurire...
În ochii tăi albaştri ca seninul
Zăresc Divinitatea care ne conferă
Doar prin iubire propria-i natură...
Şi doar aşa... descopăr ce e adânc în fire.

poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfânta Treime

În trei culori mi-e sufletul pictat
Şi vă spun asta tocmai să se ştie,
Că sufletul meu nu-i de-nchiriat
Şi-n suflet, port întreaga Românie!

Sunt trei culori ce-mi definesc trăirea,
Iar Dumnezeul meu, e-n toate trei!
Şi martor sunt: înseamnă nemurirea,
În româneşte, cu strămoşii mei!

Destinul meu e şi destinul ţării
Şi oriunde m-aş duce, sunt român!
Şi de-s pribeag, nu dau uitării
Nici mamă, nici meleagul meu străbun!

Pe trei culori, îmi juruiesc credinţa:
Aşa să mă ajute Dumnezeu!
Şi sfântă-mi e trăirea, ca dorinţa
De pace şi belşug n jurul meu!

poezie de Marius Adrian Porojnicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaia

ştie să traducă versuri

în ropote

ajung picturi rupestre

în peştera din fiecare suflet.

gogyohka de Corina Margareta Cristian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caldarâm…

mozaic pustiu de paşi,
sentimente-anagramate,
alunecă fluid din privire,
strivindu-se de pietre mute…

Amărăciunea cerului
îmbracă mantie de ploaie.
Întind mâna şerpuitoare de ape
către suflet
sa-i şterg urmele sărate
cu dunele de nisip ale timpului.

Strig ploii să adune norii
pe cale de valuri,
şi trimit inima
să picteze chip de apă
pentru atunci când
lacrimile vor arde cu flacără
aprinsă din jarul amintirilor…

poezie de Mirela Nicoleta Toniţă (mai 2008)
Adăugat de Mirela Nicoleta Toniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să îmbrăţişăm...

Să îmbrăţişăm un om
Cunoscut întâmplător...
Să strângem in braţe apăsat
Orice suflet supărat.

Să îmbrăţişăm in miez de seară
Să dansăm desculţi în iarbă...
Hai să avem doar bucurii
În suflete de copii.

Să cântăm, să râdem tare,
Să ne bucurăm de-o floare...
Să valsăm prin amintiri pictate,
Să împletim flori colorate.

Să uităm de răutate
Şi de vechile păcate,
Să îmbrăţişăm cu duioşie
Oameni conturaţi în gingăşie.

poezie de Daniela Fărtăiş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare artist îşi înmoaie pensula în propriul său suflet şi înfăţişează propria lui natură în picturile sale.

citat din Henry Ward Beecher
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa şi stă la cifra zero
Tot aerul ce l-am sculptat,
Ca sufletul dungat cu fierul
De jurământul cel călcat.

catren de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Culoarea sufletului (Interogare de pictor)

- Culorile sunt calde şi reci,
şi nonculori...
Sufletele sunt reci şi calde,
şi pustii...
Fiecarui om
ar trebui să-i vină o culoare...

Oare ce culore eşti tu?

- Eu sunt culoare colorată!

- Culoarea verde?!
este cea mai dragă culoare a ochilor
şi a psihicului uman,
care calmează, odihneste...
Dar este o culoare rece!

Roşu?!
Este o culoare care te oboseşte.
Trezeşte în tine ură...

[...] Citeşte tot

poezie de Anna Panovici din Sfârşit de Autograf (6 august 2010)
Adăugat de Anna Panovici
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Sufletul îi dar de preţ, croit în altarul sacru
Al infinitului necunoscut şi straniu cer,
După şabloanele florilor sculptate în asceză,
Din culorile vii ale curcubeului ce se aprinde
Pe bolta-nseninată, în treacătul fugar al norilor destrămăţi.

poezie de Georgeta Ganea
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă este dureros, oamenii trebuie să-şi sculpteze singuri sufletele, nu doar să se lase modelaţi de cei din jur!

Elena Stan
Adăugat de Elena Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevăratul pictor al cuvintelor este acela care îşi face autoportretul cu ochii închişi pe pânza imaculată a sufletului.

aforism de Ionuţ Caragea din Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calde picături ...

Picături de ploaie,
Picături de rouă...
Vorba, nu mă minte
Cerul... nu mă plouă!

Tu, copil cuminte,
Te apleci sa iei
Picături- zăpadă,
Picături-scântei,

Chiar din faţa ta,
De cum scrii, picturi
Şi cristale pure-
albe picături...

Mă aduc în gând
Pe tărâm lumesc,
Tu,... să nu mă uiţi,
Eu, să te privesc

[...] Citeşte tot

poezie de Shanti Nilaya din Din trup de Femeie
Adăugat de Adrian Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 20

Natura, ca femeie te-a pictat,
Stăpân-stăpână al pătimirii mele,
Cu suflet bun, de doamne, te-a înzestrat,
Însă statornic, nu cum îl au ele.
C-un ochi mai luminos, dar mai fidel
Ce nu transformă-n aur ce priveşte;
Bărbat deplin, adevărat model,
Femei, bărbaţi, pe toţi îi uluieşte.
Şi-ai fost creat femeie la-nceput
Însă Natura a simţit iubire
Şi-un alt organ ţi-a pus, şi m-a durut
Căci pentru mine e o păgubire.

Dar dac-ai falus, nu-ţi uita menirea
Dă-i-l femeii, mie dă-mi iubirea.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pictura e o terapie ce-mi dă putere. Am pus suflet în naşterea operelor mele şi mă pot mândri cu nişte timp investit cu folos.

citat din Paul Surugiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplă ipostază

Cununi de raze, cât de cât aureolate,
Rupte din nu ştiu ce generatoare de lumină
Îţi sunt aduse proaspăt înmiresmate
Simple culori de o creaţie divină.
Talentul pictorului rămâne extaziat,
În faţa originalului care eşti tu,
Nu poate să transpună pe curat
Aureola simplă a frumuseţii de acu.

Visaţi voi stele, flori, natură, soare
Aruncaţi-vă privirile fără economie,
Sunt încă mic în lumea asta mare
Iradiază sufletul de o mare bucurie
Liniştit mă întreb: Se poate oare?
E posibil totuşi, căci totu-i poezie.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ...

Dacă aş sădi un copac în grădina ta
Oare ai culege fructul oprit din el ca să avem raiul nostru?
Dacă ţi-aş pune un apus să-l pictezi în ochii mei
Ai răsări în fiecare dimineaţă pentru mine?
Dacă aş alege cea mai frumoasă primăvară din viaţa mea
Ai pune toate florile ei în braţele tale, dar de la mine?
Dacă aş culege o toamnă din sufletul meu şi ţi-aş dărui-o
Ai culege fructele iubirii cu mine din ea?
Dacă m-aş face altar pentru tine
Ma-i lua de mână ca să mergem împreună până la începutul sfârşitului?
Dacă...

poezie de Viorel Muha (septembrie 2017)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipul tău iubito

Chipul tău iubito alb ca neaua
Care se aşterne pe pământ.
El este steaua,
Care ne-a călăuzit pe drumul sfânt.

Chipul tău bălai ca fulgul
Care se topeşte în palma ta.
El este rugul care încălzeşte
O inimă rece şi grea.

Mă închin ca la o icoană
A Sfintei pururea Marii.
Chipul tau e alb ca laptele de mamă
Şi dulce ca strugurii din vii.

O să-l pictez în sufletul meu,
O să-l port mereu în gând.
El e ca o piesă de muzeu,
Care o adimir zîmbind.

poezie de Vladimir Potlog (16 ianuarie 2020)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia - muza tuturor timpurilor...

Când Dumnezeu a creat femeia,
I-a dat tot ce se putea da....
Armonia trupului, asemenea unei zeiţe
şi frumuseţea din suflet.

I-a mai dat Dumnezeu o inimă mare,
Să cuprindă toate iubirile lumii:
Iubire de soţ, de frate, de părinţi,
Dar mai ales, iubirea de mamă pentru copilul ei.

I-a dat gingăşia unei flori
Şi tăria unei stânci care nu se lasă doborâtă uşor
La greu.
I- a mai dăruit feminitate,
Sa fie artiştilor muză.
Pictorilor, să-i poata picta în culori
Obrajii imbujoraţi când işi zăreşte iubitul;
Fericirea sau tristeţea din ochi
Şi zâmbetul fermecător.
Iar muzicii, i-a lăsat nobletea din suflet

[...] Citeşte tot

poezie de Angelina Nădejde (24 iunie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!