bani şi comerţ

Caracterul este cel mai scump accesoriu pe care îl porţi în viaţă. Şi din acest motiv nu şi-l poate permite oricine. Este atât de scump... încât nu-l poţi achiziţiona cu bani.

aforism de Alina-Georgiana Drosu (11 ianuarie 2018)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânzători

Vând nopţi, că tot le pierd ca zile,
Mai fac un ban, ca să câştig din viaţă
Şi vând femei adulte, pe copile;
Doar ele cu experienţă, vă răsfaţă.

Vând suflet de valoare contra cost,
Că astăzi nu serveşte la nimic.
Mă vând deştept, pe cel ce-i cel mai prost
Şi îmi mai rămân şi bani, să mă destind un pic.

Vând din cinstit în amestec cu onoare,
În întregime sau doar parţial,
Fără pretenţii... pentru orişicare
Şi dau factură înaltă, sau pe ilegal.

Vând totul, chiar şi ce nu am
Căci ţine, este obişnuinţă.
Pot vinde şi copii sau câte un organ;
Nu de la morţi, direct, direct din fiinţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nick: Şi de fapt, ce sunt aceşti "bani"?
Nistor: Nişte bancnote dreptunghiulare mai mici sau mai mari, confecţionate din plastic sau hârtie, sau nişte monede rotunde confecţionate din diverse aliaje metalice, având fiecare o anumită valoare; de obicei bancnotele şi monedele de dimensiuni mai mici au o valoare mai mică, iar cele mai mari au o valoare mai mare. Şi tot de obicei, în general, bancnotele au o valoare mai mare decât monedele. Iar când cineva ia ceva de o anumită valoare, trebuie să dea atâţia bani cât sunt necesari pentru a achita acea valoare. Asta înseamnă a plăti. Iar cel care cere şi primeşte obiectul dorit se numeşte client, consumator sau cumpărător şi se spune că el cumpără cu ajutorul banilor ceea ce-şi doreşte, în timp ce cel care dă obiectul solicitat de cumpărător, primind de la acesta suma de bani aferentă, se numeşte vânzător şi se spune că el vinde ceea ce-i interesează pe oamenii care cumpără, produsele fiind cunoscute sub denumirea de "marfă". Pe Terra, în general, aproape totul se bazează pe sistemul de vânzare-cumpărare prin intermediul banilor. Este ceea ce s-ar denumi "comerţ".
Nick: Mda... Interesant! Dar şi foarte amuzant.
Nistor: Amuzant?! Găseşti asta amuzant?
Nick: Păi... aşa este. E chiar foarte nostim.
Nistor: Şi voi chiar nu plătiţi? Nimic?
Nick: Bineînţeles că nu! De ce ne-am complica atât? Să ieşim, să continuăm discuţia asta afară. Mi se pare cel puţin interesant.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase, ale căror cărţi, publicate pe bani grei din bugetul ţării, se vând în anticariate la preţuri mai mici decât lemnele de foc

A' voastre cărţi conţin doar roada
A ce aţi spus pe la şedinţe;
Sunt cumpărate cu grămada
De vânzătorii de seminţe...
De-aş sta la casă, nu la bloc,
Aş lua şi eu, să pun foc.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (19 ianuarie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum negustorii din Constantinopol

Cum negustorii din Constantinopol
Întind în piaţă diferite mărfuri,
Să ieie ochii la efenzi şi popol,

Astfel la clăi de vorbe eu fac vârfuri
De rime splendizi, să le dau de trampe,
Sumut o lume s-astfel ochii lor fur.

Dactilu-i cât, trocheele sunt stambe,
Şi-i diamant peonul, îndrăzneţul.
Dar astăzi, cititori, eu vă vând iambe.

Şi mare n-o să vi se pară preţul:
Nu bani vă cer, ci vremea şi auzul.
Aprinde-ţi pipa şi aşază-ţi jeţul

La gura sobei cum o cere uzul ;
Citeşte cartea ce îţi cade-n mână
Şi vezi de nu-i mărgăritar hurmuzul

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liniştea financiară nu înseamnă achiziţionarea diverselor lucruri. Înseamnă să înveţi să trăieşti cu mai puţin decât produci, ca să poţi să dai bani înapoi şi să mai rămâi cu alţi bani pe care să îi investeşti. Nu poţi căştiga până nu faci asta.

citat din Dave Ramsey
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sănătatea

Când suntem tineri, prostovani,
Dăm sănătatea pentru bani,
Apoi, bolnavi de-atâtea, toate,
I-am da pe toţi pe sănătate;
Dar constatăm cu-ngrijorare,
Că nu-i niciunde de vânzare.

pamflet de George Budoi din Sănătatea şi boala în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (10 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

România are toate şansele să devină în următoarele decenii o societate de consum, cu avantajele şi dezavantajele ei. Hypermarket-urile vor împânzi ţara, oferind spre vânzare, aproape exclusiv, produse din import. În sistemul laissez-faire al tehnoglobalismului, rolul României va fi să înghită o parte din supraproducţia statelor avansate, nicidecum să devină un producător competitiv. Banii pentru consum vor fi asiguraţi din împrumuturi – atât populaţia, cât şi statul se vor îndatora la sânge – munca "la negru" în străinătate şi o industrie de "asamblare". Forţa de muncă ieftină va fi singurul avantaj real al economiei româneşti.

Ovidiu Hurduzeu în Sclavii fericiţi
Adăugat de Homo Novus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din păcate, nu toate procesele legate de Everest sunt nefondate. Firme incompetente sau cu o reputaţie proastă nu s-au ţinut de cuvânt şi de mai multe ori nu le-au oferit clienţilor produse logistice esenţiale - oxigen, de exemplu. În alte expediţii, ghizii au urcat singuri pe vârf, fără nici un client, lucru care i-a determinat pe aceştia să tragă concluzia că au fost primiţi în grup doar pentru bani. În 1995, conducătorul unei expediţii comerciale a fugit cu zeci de mii de dolari din banii clienţilor, încă dinainte ca aventura să înceapă.

Jon Krakauer în În aerul rarefiat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar pentru Dumnezeu, mamă, e oare folositor tot ce ne-aduce pe loc bani în pungă, tot ce nu constituie pentru noi o posesiune imediată? N-avem oare destul loc în casa veche şi era necesar să ridicăm una nouă? Nu întrebuinţează tata în fiecare an parte însemnată din beneficiile sale comerciale la înfrumuseţarea camerelor? Tapetele astea de mătase nu sunt ele nefolositoare? Cât despre mine, mărturisesc, mărturisesc că pereţii ăştia dungaţi, florile, arabescurile, coşuleţele şi figurinele astea, repetate de o sută de ori, îmi fac o impresie foarte neplăcută. Grozav mai seamănă cu cortina teatrului nostru. Dar alta e când stai în faţa cortinei.. Oricât ar trebui să aştepţi, ştii că se va ridica şi că vei vedea nenumărate lucruri, care te recreează, te învaţă şi te înalţă.

Goethe în Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister
Adăugat de Jenica Ramona Nitu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După doi ani m-am întors acasă, ş-am început să fac singur iconiţe. Era vară. Duminica mă duceam la obor. Îmi aşterneam hainuţa jos, îmi întindeam marfa pe ea şi-mi aşteptam muşterii, ca orice negustor. Treceau femei sărace, oameni de la ţară, mă întrebau cine le-a zugrăvit, le spuneam că eu... şi cumparau, bieţii oameni, ziceau că-s icoane cu noroc, de la un copil nevinovat. Doamne, cu ce bucurie am venit eu acasă dupa cea dintâi afacere a mea! Făcusem vreo zece sorcoveţi şi când i-am pus mamei în mână, s-a uitat la bani, apoi la mine şi m-a întrebat îngrijată de unde-s, că eu lucrasem pe ascuns icoanele. Când i-am spus, m-a sărutat, a dat să zică ceva şi s-a întors repede cu faţa spre fereastră, că-i venea să plângă. Aceea a fost, poate, cea mai fericită zi din viaţa mea.

citat celebru din Nicolae Grigorescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada preţului cu colţi de argint

Redactorii-şefi iubitori de cultură
Să-şi vândă revistele încă sperau,
Adânc detestând a spinării curbură,
Scriau, corectau, tipăreau şi ziceau:

- Veniţi să citiţi la chioşc de ziare
Articole, versuri, umor, ca şi proză,
Ce zilnic susţin un tiraj ce nu-i mare,
Dar face să fie viaţa mai roză...

- Dar costă o groază, spunea difuzarea
Şi banii sunt rari prin cultură pe-aici,
Mai bine (la alţii aşa creşte vânzarea!)
Tipărim porcărele şi goale pisici.

Redactorii, însă, sperau cu oftatul
C-o să investească-n cultură şi statul.

- Priviţi cum înghite pământ ca şi cer,
E preţul uriaş în bancnotele noi,

[...] Citeşte tot

parodie de Corneliu Vasile din Epigrame şi alte versuri umoristice, după Ştefan Augustin Doinaş (septembrie 1996)
Adăugat de Corneliu Vasile
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muntele

Iubita mea, ţi-am cumpărat un munte
Am fost la târg, dar nu l-am luat pe bani
Are păduri şi râuri şi o punte
În vârstă de un milion de ani...

Ţi l-am adus în braţe pân' la poartă
E minunat şi piatra lui e grea,
Comerţul ambulant cu munţi se poartă...
Dar unde-ai să-l aşezi, iubita mea?

Ce munte colosal, un munte straniu
Cu porci mistreţi ce cântă-n coruri: jir!!
Iar în adânc sunt straturi de uraniu
Şi-am dat puţin pe el... un chilipir...

Iubita mea, găseşte marea vale
În care să-l aduc şi să-l răstorn
Şi-apoi la nunta regăsirii sale
Să cânt ca vânător al lui din corn...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec

A venit un lup din crâng
Şi-alerga prin sat să fure
Şi să ducă în pădure
Pe copiii care plâng.

Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit eu c-o nuia:
"Hai la maica să te joace"-
- "Lup flămând cu trei cojoace,
Eu chemam pe lup încoace,
El fugea-ncotro vedea.

Ieri, pe drum un om sărac
Întreba pe la vecine:
"-Poartă-se copiii bine?
Dacă nu, să-i vâr în sac!"

Şi-a venit la noi la poartă
Şi-am ieşit eu şi i-am spus:
-"Puiul meu e bun şi tace,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

După unii specialişti, primarul n-avea de altfel niciun interes să vorbească despre el, căci pusese mâna în mod ruşinos pe suta de dolari, fără s-o mai împartă comunităţii. După alţii însă, asta era practica obişnuită în toată regiunea, iar buna credinţă a primarului e dovedită de faptul că nu rupsese foaia din registrul care confirma această vânzare neobişnuită. După toate probabilităţile, găsise absolut normal să-şi însuşească banii; iar Tozgrec devenise proprietarul legitim al ruinei.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Petiţie la ducele de Bourbon

Stăpân al meu şi prinţe preatemut,
Lujer de crin, din rege zămislit,
François Villon, ce soarta l-a bătut
Cu vânătăi avane, crunt lovit,
Te roagă prin scrisoarea lui, smerit,
Să-i dai un împrumut dacă ai vrea;
La toate Curţile e gata a jura
Că-ţi dă 'napoi, nu pierde-ncredinţarea:
Nici pagubi, nici câştig nu ai avea,
Nimic n-ai pierde, decât aşteptarea.

De la alţi prinţi lescaie n-a cerut,
Doar de la tine, robul tău, cel care
Din şase scuzi primiţi cu împrumut,
Mai toţi i-a cheltuit pentru mâncare.
De-odată a-i plăti, după onoare,
Uşor şi de îndată se-mplineşte;
În codrul din Patay ghinzi de găseşte
Şi din castane împlinind vânzarea,
La ţanc, fără zăbavă te plăteşte;

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Francois Villon, traducere de Dan Dănilă
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mărunţişul o să ne îngroape

se topesc munţii cu totul
ca să se bată monede
e atâta nevoie de cash
încât nu se mai taie copacii cu drujba
ci se smulg cu totul din rădăcini în sus
apoi se taie stuful cucuta şi iarba mare
chiar şi trifoiul cu patru foi
din această nevoie disperată de celuloză
pentru tipărit bancnote cu chipuri de poeţi

cineva a zis că e bun şi plasticul
iar toate fabricile de profil
s-au axat pe producţia de carduri
deşi banii pot fi tipăriţi şi pe retină
ca într-un joc
pereţii nu mai contenesc să se apropie
aproape că se îngroapă în bancomate
super-marketurile nu mai au destui casieri
cititoarele de iluzii sunt peste tot
deşi nimeni nu mai are nevoie de vise

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ne mai permitem să trimitem oameni în cosmos, costurile se ridică la 20 milioane de dolari, dar facem aplicaţii valoroase. Împreună cu Universitatea Stanford, pregătim un microsatelit. Va fi un cub foarte mic. Viitorul va fi al vehiculelor private, al misiunilor comerciale. Dar, mai mult ca sigur vor fi reluate şi cursele spre Lună.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miere şi sare

O traistă cu trucuri – nu-i aşa?
Şi-o partidă jucată de nişte fiinţe linguşitoare?
Dacă eşti priceput la jonglat c-un pachet de cărţi
sau la aruncatul zarurilor – asta ajută?
Dacă poţi spune bancuri şi fi un bun pretenar
şi poţi face impresie – asta ajută?
Când băieţii se întâlnesc cu fete sau fetele se întâlnesc cu băieţi –
ce ajută?
Toate ajută: fii plăcut, dar nu prea plăcut,
fii rezervat, fii sfios, misterios, dar numai aşa şi-aşa;
apoi uită tot ce-ai auzit vreodată despre dragoste
pentru că-i bronzul verii şi degerătura crivăţului
şi vine cum vine vremea, iar tu nu poţi schimba asta;
vine cum a venit chipul tău la tine sau picioarele tale
şi felul în care păşeşti, vorbeşti, îţi ţii mâinile sau capul –
iar tu nu poţi schimba asta – tu doar aştepţi şi te rogi.

Există vreun fel în care poţi măsura dragostea?
Da, dar mult prea târziu,
atunci când bătăile inimii tale au parcurs

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe aceia din guvern care încă nu au fost recrutaţi dintre noi, îi vom invita politicos să primească alte însărcinări, misiuni onorifice, spre a-i abate de la treburile statului. Vom corupe înalţii funcţionari ca să sporească datoriile externe ale statului, spre a deveni sclavii datornici ai băncilor noastre. Vom provoca crize economice prin speculaţii de bursă, pentru a distruge puterea monedei. Moneda trebuie să fie atotstăpânitoare în industrie şi comerţ.

în Noul Testament Diabolic (1785)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!