Citate despre cerșetorie și lumină, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la cerșetorie și lumină, dar cu o relevanță mică.
Râvnit de păcatul iubirii
Scriind poetice aluzii
La scripturi. Parfum, infuzii
De scrisori pierdute-n timp cerșesc atenție,
Parcă râvnit, fără emoții, mă întorc la acea lecție.
Strigoi bântuiesc al meu somn
Parcă fragedul, uitatul pom,
Care vara trecută răsărea de bucurie
A răgușit în buruieni, ce melancolie
Urcând astenic spre amaiază
Și bântuind securile apusuri
Caut acea cale. Mă luminează
doar fulgerul, în cap... doar pulsuri.
poezie de Chiril Luncașu (4 septembrie 2023)
Adăugat de Chiril Luncașu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sclipire de dimineață
Soare, dă-mi să beau lumină,
Ca să pot uita de cei
Doi sâni albi, ca de regină,
Ce domnesc în ochii mei!
Doamnă, dă-mi un sân al tău,
Crud, curat, catifelat,
Vreau din cupa lui, de rău,
Bând, să spun: m-am vindecat!
Sânilor, dați-mi, vă rog,
Drumul mâinii de pe voi,
Ochiul meu, ca un milog,
Vă cerșește pe-amândoi!
Ochiule, dă-mi întuneric,
Vreau să-l beau, să uit cu jind
Sânul alb, curat, feeric
Și balsamul său sclipind!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (24 martie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe șine de tramvai
Tramvaiul îl poartă zi de zi pe aceleași străzi
pe care el nu le vede niciodată.
Aglomerație, vacarm de sunete amestecate,
(viață, viață, viață!)
dar el nu întâmpină probleme:
și-a înzestrat urechile cu o pereche de căști
ce pare că
au crescut din propriul trup.
Zi de zi, tramvaiul trece pe lângă aceeași florărie,
mai e și un parc din care răsună vocea unor copii:
"Soarele! A ieșit soarele!".
La colț aceleași tomberoane
se revarsă generos,
spre deliciul aceluiași câine vagabond și al cerșetorului,
care împart frățește prada.
Ce bine că el nu aude, nu vede nimic!
Ochii lui sunt deschiși spre o altă lume,
preocupați intens să updateze și să upgradeze
sistemele ce se învechesc,
somnul și mersul,
[...] Citește tot
poezie de Nela Talabă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
TU ȘI IUBIREA TA
Îmi stă martoră iubirea ta clară ca marea de cristal
Ce nu-și trădează esența, tare ca țărmul de stâncă,
Purpură ce îmi ține trunchiul drept, neclintindu-i val,
Cu mângâieri pe corola însorită copleșind florile tâmplei.
E însăși splendoarea ce îmi adie prin nesfârșit
Cu suflări de duh și șoptirile-i miraculoase,
Mâini ce mă cuprind cu fiorul și își mlădie infinit
Atingeri peste coapsele tandre tresărindu-le, radioase.
Doar tu știi, slăvite, cum să le alini focul sânilor
Și să le înalți gingășia, odă în slavă;
Odată ajunsă sus, împrospătezi albul cerurilor
Cu lumina din ea, scurgându-i din trup lavă.
Cu un sărut fierbinte îi mai cerșesc templului
Tău înc-o secundă de nemurire și-apoi pot să plec;
Hrănită întru eternitate, purtată de lespedea timpului,
Mă dau Soarelui și într-un pumn de raze mă înec.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regăsire
agățată de un petec de pământ, ascult muzica sferelor
am rămas așteptând și privind cerul
constelații întregi, cerșesc universului timpi,
eoni de lumină ce vor să se întoarcă acasă,
Acolo unde a început totul
Acolo unde Adam a rătăcit drumul
iar Eva s-a născut pe Pământ
între ei și noi era departe cândva
însă El a găsit drumul
sunt atom al acelui timp
sunt particulă din acel univers
spre care mă îndrept
înțelepțindu-mă, uitând de mine
dar regăsindu-mă în paradisul etern.
poezie de Loredana Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stropi de pace
sorbeai pe ochi parfum de întâmplare
sub corul ne-ncetatelor mistere
speranța iar în sfera mea te cere
și miez în gânduri zvelte tâmpla are.
ne îmbrăcam în straie de tăcere
a noastre vieți de-amor caniculare;
în umbre-s vise perpendiculare,
lumină dulce-n cristică avere.
iar nemurirea-i cât să ne cerșească
în duhuri locuire pe cântar
ca adevărul dintre noi să crească.
ne sta în graiuri zumzet solitar
deasupra traiului, în za cerească
udând cu stropi de pace un altar.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Corbul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se face seară pe nota de plată
Ziua se înghesuie să intre pe ușa din față,
e dimineață devreme și nu se cade să aștepte,
soarele îi face cu mâna să se grăbească,
lumea e și ea pornită pe drum.
De undeva noaptea privește cu îngăduință
și lasă să treacă amiaza,
împinge seara de pe scaun să se ridice
nu se vede întunericul.
Ca o umbrelă deschisă prima oară
vântul vrea să spună o mică poveste
și se întețește nervos pentru neascultare,
praful se teme pentru deranj.
Lansez un zmeu și o ia la sănătoasa,
îmi pare rău pentru tot răul
care se opune întotdeauna binelui.
Cerșesc o imagine cu o bucurie hazoasă,
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință pentru mai târziu
lăsați-mi poezia ruptă din iubire
să șoptească la izvoarele speranței
flăcări de emoții și de fericire
doruri argintate din oglindă creanței.
nu cer nimănui poeziei trofee
lăsați-mi versul să atingă stele
să cerșească lumină din Calea Lactee
iertarea pentru toate păcatele mele.
cu poezia am trecut mai ușor
prin viața plină de asperități
cu versul în sânge pot să și mor
căci mi-am lăsat amprente în cetăți.
lăsăți-mi poezia torent neânvins
am strîns în ea lumină din necuprins.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ce ungher de rai...
În ce ungher de rai, în ce idee,
Află tipar natura când îi dete
Frumosul chip gingaș, ca să-și arate
Puterea eu sub chipul de femeie?
Ce nimfă la izvor, în crâng, ce zeie
A fluturat mai lin, de aur, plete?
Ce sân a mai ascuns așa scumpete,
Atari virtuți, ca moarea doar să-mi deie?
Divina frumusețe-n van cerșește
Cel ce privirea ei acea lumină
N-o vede-n juru-i, blândă, cum plutește.
Nu-l știe pe-Amor-ce blajin ucide-
Cel ce n-o știe dulce cum suspină;
Și cum vorbește, și cum dulce râde.
poezie de Francesco Petrarca din Din poezia de dragoste a lumii, traducere de Maria Banuș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gustul anafurei
În lanul cu valuri de grâu
Foamea doboară macii în floare,
Copiii prind pește în râu
Cu nadă din turtă din soare.
Cerșetorii pun inima-n palmă
Și primesc solzii, chiar cântă,
Vocea lor se-nalță din sudalmă
Într-o melodie de sorginte sfântă.
Pâinea se consumă bob cu bob
Sub miros frumos de levănțică,
Un rege se înalță dintr-un rob
Când e sătul în lumea asta mică.
Oamenii sub crucea de lumină
Își învelesc iubirea în credință,
Anafura e cer din marea tină
Când e gustată cu-a inimii dorință.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Te simt căutându-mă în tăceri nefirești...
arzându-mi
la poarta de gânduri,
cu privirea atârnată de Cer...
cu ochii strălucind,
țintind nemărginirea care suntem...
Pictându-mă din șoapte și dor,
îmi dezlegi gând după gând
și mă deșiri către tine...
În taina mă chemi... și m-alungi...
și-mi șoptești să-ți mai fiu...
Închide ochii, dragul meu...
și pictează-mă, într-un infinit de culoare...
Creează-mă, lasă-mă să alunec desculță,
într-o zbatere cuminte de aripi
pășind, dezgolită de mine... pe hârtia inimii tale...
Nicio picătură de culoare în plus nu voi cerși...
Lasă soarele din tine să curgă o umbră, peste mine... și-atât...
Culorile vibrează, schimonosite de durere... de dor... de iubire...
Prea multe vise de copilă,
[...] Citește tot
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deschideri ilustrative
întâlnesc pe stradă chiștoace de viață
cerșetori în zdrențe ce raze imploră
să străpungă timpul afundat în ceață
mila divină să cearnă sublimă auroră.
nu striviți vă rog galbene amintiri
frunzele căzute din arborele vieții
vreau gândurie toate să fie prevestiri
pe cărările vremii să conducă drumeții.
pe drumuri de lumină văd deschideri vaste
spre sfinții ce veghează la liniște și pace
spre zâmbete solare departe de năpaste
spre cerul cu stele pururea vivace.
marii gânditori neagă gânduri nefaste
să aprofundez opera lor îmi place.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rămâi cu Dumnezeu
Geme omenirea de boală și durere,
Suflete se nasc doar pentru-a muri...
Veșnicia lumii nu are putere
Să ceară încă-o zi pentru-a stăpâni.
Tot în jur se plânge... ființe în robii.
Nu ajung lacrimi să îi plâng;
Spirite în ură zac în pribegii
Ochiul drept se frânge... râde ochiul stâng.
Peste tot, copii născuți dintre poveri
Și părinți ce n-au iubit Lumina...
Strămoșii ce dorm și-au lăsat averi
Ca alții pe pământ să le poarte vina.
Neputințe vin ca ploile nebune
Și nu este om să le oprească.
Mâinile se strâng și vor să se adune
Ca ultima speranță să tot crească.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu (martie 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Largi percepții de măsură
căile bătrâneții cu greu le parcurg
timpul mi-a pus poverile în spate
secunde de extaz ce repede se scurg
cerșesc de la viață scumpa sănătate.
cu soarta mea am strâns sublim tezaur
amintiri diamantine despre cerul generos
mi-am sculptat destinul pe un filon de aur
largi percepții de măsură au avânt pios.
azi închin iubirii romantismul verde
conjug sentimente cu splendide astre
Dumnezeul vieții vreau să mă dezmierde
să cearnă peste mine luminile măiastre.
zboruri printre curcubeie nu se vor mai pierde
ci vor urma drumuri spre zările albastre.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
cititorul de oameni
se trezește cu noaptea în cap
plimbându-și ochii
de la stânga la dreapta
de la stânga la dreapta.
vede un punct
și încă un punct
și încă un punct
apoi se face lumină.
cerșetorul sprijină ușa supermarketului
exact cum o făcea ieri
iar cititorul de oameni
nu poate trece cu vederea
haina trei sferturi
din piele ecologică
neagră.
trecerea de pietoni
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul versului
dragă îmi e viața cum drag îmi este versul
și fiecare clipă îmi pare-o nestemată
cu elan înaripat explorez universul
în baia de lumină mă scufund câteodată.
când e grea tristețea și mă apasă stresul
mă ascund în rapsodia sufletului fermecată
dragă îmi e viața cum drag îmi este versul
nu strivesc cuvântul nicicum, niciodată.
nu am regrete mari iubirii-i știu demersul
face inima să cânte melodia minunată
coșmarelor din noapte le-am găsit reversul
îl cerșesc pe Dumnezeu cu credință destinată.
dragă îmi e viața cum drag îmi este versul
și fiecare clipă îmi pare-o nestemată.
rondel de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară de gală
moto: În paharul cu tequila
Noaptea se vedea Brăila
-----------------------
Iubito rochia, eu o să-mi pun fracul
Și la recepția de gală
Ne-om face o intrare triumfală
Luminile să ne ascundă tracul
Se va deschide balul cu prințese
Pe lăcuit parchetul ca oglinda
Perechile regale Ingmar, Hilda
Și intrigile care se vor țese!
Din candelabre pale și lambriuri
Peste noi o ploaie de confete
După cortină vor pândi subrete
Și-or râde strâmb din rochile cu pliuri
Alteța Sa va ține un discurs
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seara de gală
moto: În paharul cu tequila
Noaptea se vedea Brăila
---------------------------
Iubito rochia, eu o să-mi pun fracul
Și la recepția de gală
Ne facem o intrare triumfală
Luminile ne vor ascunde tracul
Se va deschide balul cu prințese
Alunecând parchetul ca oglinda
Perechile regale Ingmar, Hilda
Și intrigile care se vor țese!
Din candelabre pale și lambriuri
Peste noi o ploaie de confete
După cortină vor pândi subrete
Și-or râde strâmb din rochile cu pliuri
Alteța Sa va ține un discurs
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea cerșetorului
La un colț de stradă, singur, părăsit,
Stă un prunc și plânge... Frații i-au murit,
Tatăl, un bețiv, l-a gonit de-acasă,
Nu mai are mamă, trist trece prin viață.
Pentru toate astea, însă mulțumește...
Ce miraj, că încă, pruncul mai trăiește!
Probabil, gândește, că sortit îi este
Să trăiască-n suflet, această poveste.
Ar munci cu ziua pe la "X" și "Z"...
Cine să-l ajute?! Dorul i-e ardent...
Parcă-l cheamă frații când în adormire,
Cu capul pe-o piatră, doarme în neștire.
Dar sortit i-e luptei cu singurătatea
Și durerea vieții, când se lasă nopatea.
Lângă el un câine și-o cutie goală...
N-are nici de-o pâine... Cine-l bagă-n seamă?!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre prezent și trecut
Curge-n Olt lacrima noastră...
Nu ne mai simțim acasă!
În mări lacrima se strânge
Curge-n suflet iarăși sânge!
Ceruri și câmpii și munți
S-au vândut... Copii desculți
Plâng rugându-se în taină
Pentru țărișoara mamă.
Măști de-argint pe fețe hâde,
Ciocli scormonind pământul,
Ne-am pierdut printre dezastre,
Limba, neamul și cuvântul...
Biata noastră țărișoară,
Ai tot dus viață amară...
Te-a călcat picior străin...
Vremea e să ne trezim!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cerșetorie și lumină, adresa este: