cultură şi prezent

România e azi o ţară cu milioane de oameni singuri. De ce ar face intelectualii excepţie? Mai ales că ei nu mai joacă azi aproape niciun rol. Au pierdut meciul cu ceea ce reprezintă personaje ca Becali. Aţi văzut cumva ultima emisiune de la Realitatea TV unde Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu discutau dacă avem sau nu o clasă politică? Tocmai când ei se apropiau de o concluzie, li s-a tăiat brusc microfonul pentru o "ediţie specială". Începuse oare Al Treilea Razboi Mondial? S-a descoperit, în fine, viaţă pe Marte? Nu, nimic din toate astea. Sosise avionul cu fotbaliştii de la Real Madrid şi nu trebuia pierdut momentul când îşi vor face apariţia. Nu vi se pare că o asemenea "întâmplare" face uşor ridicolă orice discuţie despre preocupările culturale ale societăţii de azi? Şi, la urma urmei, de ce nu ne-am "privatiza" şi noi ranchiunile, invidiile şi urile? Democraţia n-are bani pentru cultură, dar ne asigură libertatea de a ne înjura şi de a ne detesta în public.

citat celebru din Octavian Paler
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui pseudopoet

Se scrie mult: risipă de cuvinte şi hârtie!
Se citeşte puţin şi încă mai puţin se ştie!
Cultura pare astăzi o vetustă nebunie:
Sunt mulţi poeţi... şi totuşi... ce puţină poezie!

epigramă de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orgoliul meu, pentru că el există în cantităţi masive, este exact acela de a fi un entertainer. Bagatelizarea acestei specii în România de azi mi se pare un trist exemplu de provincialism cultural.

citat din Nae Caranfil
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilierişti damnaţi... sau "Jurnaliştii"

Autoinventaţi, n-au şcoli corecte,
"Tupeu" le este proba ce-au trecut
Vânzându-şi suflet, ce şi-au prefăcut;
Întruchipat în exprimări abjecte.

N-au niciun fel de jenă sau morală;
Sunt doar unelte ce s-ascut pe bani...
Sunt multe curve şi-mpuţiţi golani
Ce-s gata de atac, cu mintea goală.

Au un patern de schizo... Elaboraţi
În isterii de zilnice exersări
Pe invitaţi, prin crunte provocări;
Ce ei întreabă şi răspund, ca sceleraţi.

Nu au respect pentru cultură, vârstă,
Mânjesc familia... neveste şi copii,
Din adevăruri vă prefac spălătorii
De creiere... cu mintea lor îngustă.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerilor de astăzi şi urmaşilor noştri le pot spune că acum trăim o perioadă de metisaj cultural, iar pentru a continua tradiţiile şi cultura acestui străvechi popor, trebuie să plece întotdeauna de la fapte reale pentru a reuşi să înţeleagă eficient realitatea aşa cum am reuşit să o înţeleg eu în timpul celor treizeci de ani de muncă (1970-2000) pentru realizarea Atlasului etnografic Român.

citat din Ion Ghinoiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toma va rămâne pentru totdeauna în cultura românească, împreună cu Caragiale, un simbol al comediei de substanţă, elevate, inteligente, lipsite de vulgaritatea atât de apreciată azi de public care umple sălile şi râde la orice.

citat din Elena Caragiu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerii au reacţionat împotriva curentului de acum zece-doisprezece ani, pornit de la "Gândirea" şi "Ideea europeană" (Pârvan, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic; publicatiile lui N. Iorga) care proclamase "autohtonismul", "specificul etnic", în artă şi în gândire şi încercase cea dintâi filosofie ortodoxă prin crearea tipologiei româneşti. Cauzele acestei reacţiuni (care a început prin a fi pur spirituală, pentru a ajunge în deplin nihilism, negaţie a istoriei, relativism în cultură, disolutia conceptelor critice etc.) sunt mult prea interesante şi prea aproape de noi ca să ne încumetăm să le discutăm în acest articol. Dealtfel nici n-am încercat azi să cercetăm întreg fenomenul "a nu mai fi român", ci numai să denunţăm câteva din aberaţiile ultimei mode intelectuale.

citat celebru din Mircea Eliade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş spune mai bucuros pe româneşte că s-au dezomenit. Luaţi câte una instituţiile noastre, ideile, deprinderile, deşteptăciunile şi prostiile noastre, luaţi-le una câte una şi ciocăniţi-le. Veţi vedea că sună a gol. Viaţa a evadat din ele, spiritul s-a dus. De ce? Nu ştiu de ce. Din abuz de inteligenţă poate. Nu glumesc. Ni s-a creat o cultură şi o civilizaţie pornind de la inteligenţă ca primă valoare, ceea ce este un lux scump şi mai este o îndrăzneală exagerată, între noi şi viaţă, am crezut că noi decidem. Asta este o tragică semeţie. Noi nu suntem nimic şi a fost unul, Descartes, care a crezut altfel. Uite, îi plătim oalele sparte cu trei sute de ani în urmă. Mă tem că astăzi a venit timpul proştilor. Adică nu mă tem deloc. Mă bucur. Că inteligenţa am văzut ce a ştiut să facă şi unde să ne ducă. Ne întoarcem acum pocăiţi, amărâţi şi cu oboseala a trei veacuri, ne reîntoarcem în pădurile prostiei şi ale vieţii vii. Asta s-o fi chemând obscurantism. Cu atât mai bine.

Mihail Sebastian în De două mii de ani
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spunea Eminescu...

Sunt poeţi multi şi "poiate",
În ziua de azi, cu duiumul.
Ehehei!
Fără diplome, la scris nu îţi da drumul.
Doar pe ei.
Nu contează ce scrii tu dintre simţiri,
N-ai respect în faţa lor, decât cu linguşiri.
Valoare nulă.
"Nu mărindu-te pe tine, lustruindu-se pe el",
Spunea prea trist Eminescu despre cel mişel.
Cap de... bulă,
Spumă efemeră, aşa vânt ce se îndoaie.
Şi-au cultura cât au alţii jos... pe foaie.
Ia măsură.
Şi-au cultură.

poezie de Cristian Cruţi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cugetare

Azi în drum către Mizil,
Mi-am pus marea întrebare,
Cum s-a dezvoltat, ce stil,
Ce cultură, ce schimbare!

Oamenii-n idei se-ntrec,
Văd cum viaţa i-a amploare
Şi cu vervă ei petrec,
Cu visul de-ndestulare...

Timpul, e de a lor parte,
În vâltoarea iernii sumbre
Şi politica le-mparte,
Subiecte cu a ei umbre...

Electorii umplu pagini
În ale zilelor şuvoi,
Transformarea-i fără margini,
Măsluiri, minciuni, nevoi!

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Dumitrescu (24 noiembrie 2014)
Adăugat de Marilena Dumitrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii de ştiinţă din Franţa, China, Japonia, etc. mereu se aliniază la cultura lor. Un adevărat om de ştiinţă se aliniază cu ideologia de a proteja pământul şi toţi oamenii. Un adevărat om de ştiinţă ar pune întrebări de genul: "De ce mai purtăm războaie? De ce mai există crime? De ce mai avem corupţie?". Un adevărat om de ştiinţă ar ieşi înafara micii sale discipline şi ar începe să pună o grămadă de întrebări bune... Universităţile în prezent sunt foarte dotate, au tot felul de echipamente, iar bombele şi războaiele devin tot mai periculoase... Prin urmare, există ceva teribil de greşit în sistemul nostru capitalist...

citat din Jacque Fresco
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creştinismul afirmă că toate păcatele se iartă, afară de unul singur: păcatul împotriva Spiritului. În ziua de astăzi, păcatul împotriva Spiritului are mai multe nume: imobilism, minciună consolidată, genocid cultural. În expresia genocid cultural, efectul ucigător al păcatului este imediat vizibil.

Ioan Petru Culianu în Păcatul împotriva Spiritului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Montbaillard răspunse că n-are posibilitatea de a verifica pe loc aceste date, dar că-l desfide pe Tozgrec să-i furnizeze cea mai vagă dovadă că societatea de astăzi nu este cu mult mai bună decât aceea a capitalismului timpuriu, când muncitorii crăpau de foame, sau decât aceea a Evului Mediu, cu ţăranii ei care ajungeau destul de rar la vârsta de patruzeci de ani. Din nou Tozgrec nu se expuse, ci pomeni opinia îndeajuns de răspândită a lui Jacques Léon Bogues, adversarul tradiţional al lui Montbaillard, după care calitatea vieţii acelor muncitori ftizici şi ţărani jegoşi din trecut era mai intensă decât a şomerului sau a mic burghezului de astăzi, cu toată asigurarea lui de boală şi abonamentul la crematoriu. Pe când cei dintâi mai aveau nişte speranţe, nobile ori nu, oamenii din societăţile îmbuibate nu mai au niciuna, iar în societăţile sărace idealul lor este de a se îndestula. Capitalismul timpuriu, continua Bogues, fusese plin de contradicţii şi soarta multora era mizeria; el a produs însă o forfotă culturală care s-a tradus în explozia mai multor adevăruri sau jumătăţi de adevăruri. Omenirea actuală, turmă imensă manipulată de nişte imbecili prin intermediul instinctelor ei celor mai joase, trăieşte fără cultură şi fără niciun adevăr.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Politicienii care au făcut averi cumpără pământ în draci, pretextând că vor să devină fermieri

Tot minţiţi şi înşelaţi,
Sărăciţi şi-nfometaţi,
Azi ţăranii-şi dau cocioaba
Şi pământul pe degeaba.

Iar cei ce-au făcut averi
Vor să fie moşieri
Şi promit să investeasă
În 'cultura românească.

Însă mulţi sunt şarlatani
Care numai spală bani;
Cum i-au strâns, de-ai întreba,
Câţi crezi c-ar putea proba?...

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (28 noiembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici un străin nu poate să înveţe limbajul tribal al cărţilor întrucât este vorba de un amestec de cuvinte într-un context de situaţii. Pe acest considerent, nici o persoană de astăzi nu poate obţine mai mult decât o fracţiune din semnificaţia limbilor moarte, întrucât nimeni nu poate trăi experienţele culturii care au creat acea limbă.

Stuart Chase în The tyranny of words (1937)
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

În general vorbind, dragostea este esenţa tuturor lucrurilor. Nici un lucru durabil nu există fără dragoste. Chestie de atitudine a culturii. În particular vorbind, nici eu nu ştiu ce este. Mulţi de-a lungul timpului s-au întrecut să o definească, să o explice ca gen de manifestare şi ca dovadă nici astăzi subiectul nu este pe deplin clarificat.

citat din Vasile Ghinea
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec fără de rost

nu mai lupta cu moara de vânt,
vântul umflă azi numai
pânza piratului,
ce dacă se mai scufundă o Atlantidă,
stindardul alienării flutură-a
biruinţă,
nu mai lupta cu moara de vise,
tărâţa se vinde mai bine,
e hrănitoare şi light,
memoria colectivă,
falimentară,
aşteaptă investitorii străini,
plugul ignoranţei
întoarce culturi,
dormi cuminte sub brazdă,
oamenii de gheaţă
nu au timp de discursuri patetice,
nu mai lupta cu moara de apă,
lacrima nu-i mai clinteşte rota
împotmolită-n noroi,

[...] Citeşte tot

poezie de Luminiţa Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Craiova, măreaţă urbe

Străveche şi frumoasă Pelendavă,
Cu amintiri şi fapte demne de urmat,
Cu cărturari şi oameni de ispravă,
Dar şi o istorie de lăudat.

Pe uliţe adesea rătăcea
Lecca, gânditor şi partizan.
Pe alei cu piatră Farago trecea,
Iar în alte vremuri, soţii Aman.

Amintesc cu drag de viteazul Mihai,
Ban şi domnitor al Ţării Româneşti,
De Buzeşti, Jieni; şi-ncredere aveai
În fostele dinastii boiereşti.

Dar timpul a trecut, tu ai renăscut,
Numărând azi zeci de palate,
Cei ce-au lipsit nu te-au recunoscut,
Acum, te-ar recunoaşte de departe.

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Matei din Fereastra vieţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu nu mai e la modă deoarece nu mai "dă bine". Explicaţia nu e nici abisală, nici etnopsihologică, ci banal sociologică. Dacă ne gândim că doar cu 20 de ani în urmă Eminescu mai era încă "omul deplin al culturii române" – acum, noţiunile înseşi de "deplin" şi de "cultură" au devenit suspecte din punct de vedere politic –, înţelegem amploarea prăbuşirii cotei lui Eminescu la bursa valorilor proclamate la lumina zilei. În timp ce Caragiale pare a nu avea niciun cusur, de Eminescu am început să ne jenăm. Răsturnarea faţă de perioada interbelică e completă. Pe atunci, Caragiale era suspect, Eminescu era recept; azi, Eminescu a devenit suspect, Caragiale este în mod eminent recept.

Horia-Roman Patapievici în revista Flacăra, nr. 1 (2002)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimpoiul românesc. Academicianului Mihai Cimpoi

Venit din daci, de la Traian,
Îmi place viersul să-i ascult,
Că el a depăşit demult,
Vestit, cimpoiul scoţian
Iar pentru cel "Chişinoian",
Nutresc un şi mai mare cult,
Căci prin cultura sa, exult
Şi sunt mai vrednic, an de an
El printr-un gest vădit firesc,
Şi-n epigramă cu tărie,
S-a implicat în mod frăţesc
Şi spunem nu fără mândrie
Că azi, Cimpoiul Românesc,
Ajuns-a şi-n Academie!

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Sonate cu dedicaţie (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!