Citate despre dorințe și lumină, pagina 3
Timpul curgea molcom în pofida șoaptelor nerostite. Mă priveai și simțeam cum zâmbetul tău mușca cu sete dintr-o dorință veche. Sufletul imi era aruncat in temnița dorințelor interzise. Negreșit, tu cunoșteai drumul spre o inimă straină de rațiuni ipocrite, într-un amalgam de gânduri târzii. Câteodată, o furie stranie cuprinde veșmintele iubirii. Știu, trebuie să plec. Totuși, in lumina proaspătă și rece a zorilor, tu pășești mândru în inima mea...
Andreea Palasescu (20 ianuarie 2016)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adevar si lumina
Privirea și gândul
năluce aleargă
prin spații și-n timp,
cândva,
doar de zei vizitate,
și-ades încărcate
cu patimi, cu doruri
Privirea-mi senină
absoarbe lumină
și gândul străbate
milenii și fapte,
mă plimbă prin noapte
cu pași de lumină
și zboruri de taină,
cu buze flămânde
și trupul arzând de dorință,
cu vise ce-aleargă spre tine
cerșind,
doar adevăr și lumină!
poezie de Cernea Rodica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zestrea de reprezentări religioase cuprinde nu numai transfigurări de dorințe, ci și importante reminiscențe istorice. Ce incomparabil prisos de forță trebuie să-i fi conferit religiei această conlucrare dintre trecut și viitor! Dar poate că, printr-o analogie, ne vom lumina calea spre o altă înțelegere a fenomenului. Nu este bine să transplantezi noțiuni departe de solul în care ele au crescut, dar se cere să dăm expresie concordanței pe care am descoperit-o.
Sigmund Freud în Viitorul unei iluzii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe urmele luminii
m-ai găsit strigăt în noapte
și-ți doreai să faci
din lacrimi de lumină
pe obrazul de șoapte
împăcare
m-ai văzut omul din pete
ce va să vadă dantela
din pânza așternută
trăirilor descătușate le-ai dat
necuprinsul
m-ai așezat lumină peste noi
acoperind trupurile cu ea
ne-am îndrăgostit de mâine
între trup și suflet
împlinirea.
poezie de Vali Nițu
Adăugat de rose_angels
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul dorește hainele cerului
De aș avea hainele împodobite ale cerului
Cusute cu rază de soare și de argint,
Albastrele, ștersele și negrele haine
Ale nopții, ale luminii și ale penumbrii,
Aș întinde hainele sub picioarele tale;
Dar eu, săracul de mine, n-am decât vise;
Mi-am întins visele sub picioarele tale.
Calcă ușor, căci pășești peste visele mele.
poezie celebră de William Butler Yeats din Vântul printre trestii (1899), traducere de Ion Pillat
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și traduceri în spaniolă, catalană, portugheză, italiană, germană, rusă și arabă.
Nimic
Nu mai vreau sa-mi fie rușine de mine,
M-ascund in uitare,in ganduri fulgeratoare,premeditate,
Pe care le transform imediat in indiferența,și le uit în vene,
In miraje celeste,disimuland, in idei de libertate.
Vreau ca azi să învat ce inseamna nimic,
Sa mă pierd în betii surde și să rup din din îndurare,
Să rad nebunește,macabru, văzandu-mă trantit,
În noroiul luminii, in păcat și-n iertare.
Să sap tunele spre lumina conștiintei,
Și de ea dand sa gust din cristalele-i reci,
Găsind un puști ciudat ce plange, să-i ard reținerile dorinței,
Și să rad, in delirul absurd, de praful de pe-acele cruci.
poezie de Bucur Marius Ovidiu
Adăugat de Bucur Marius Ovidiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maria
A fost odată o fată pe nume Maria era tare fericită dar niciodată supărată era fericită casă soarele și tristă caLuna niciodată supărată ca o floare încrustată buzele ca mărul roșu de tot sau ca sângele din corpul oricărui om cui ar plăcea și așa și aș dori orice în lumea toată nici lumina soare nici tot ce poți avea pe lumeTomești dorit decât unul cu pace fericire tot ce este pe lume pe o fată nume Maria jurnalul meu Maria
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de GEO
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când doi oameni se iubesc, se naște o stea, care se va transforma într-una căzătoare atunci când iubirea lor se stinge. Dar oare câți ochi rugători vor privi căderea acelei stele și își vor pune o dorință. Dorința unei iubiri, a unei noi iubiri care va da naștere la alte stele. Doar dragostea poate face să se ivească o stea, acea stea care iluminează acea dragoste. Când ne uităm la cer, ne uităm la iubire, și când doi îndrăgostiți număra stelele, realizează că nu sunt singuri.
Lusiana Drăgușin (19 iulie 2010)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă doriți să intrați în comunicare cu entitățile celeste, să vedeți splendoarea divină, trebuie să vă purificați, să vă lărgiți conștiința și să lucrați pentru cel mai înalt ideal: fraternitatea între oameni, Împărăția lui Dumnezeu. În acel moment, emanațiile voastre vor deveni pure, vibrațiile voastre mai subtile, și nu numai că spiritele luminoase vă vor lăsa să ajungeți pâna la ele, dar vor veni să vă viziteze, fiindcă vor găsi în voi hrana lor.
Omraam Mikhael Aivanhov în Incursiune în invizibil
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopți cu lumină
fluturi cu aripi mari
aleargă moartea
ce din pridvor zâmbeste,
ei se ascund în palmă
tremură la orele târzii,
lumina le este dorință dar si rug,
vor fi captivi felinarelor
nici un deochi nu-i poate
despărți de sărutul
fierbinte.
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, cât de mult aș dori să cutreier acest pământ întristat și, cu voce tare, să propovăduiesc numele Tău; în întunericul păgânilor să luminez cu lumina credinței. Pe pământul acela plin de scaieți aș planta pomul gloriei, Crucea Ta sfântă, o Răstignitul meu Logodnic...
citat din Sfânta Tereza de Lisieux
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce n-aflăm în împlinirea...
De ce n-aflăm în împlinirea dorințelor din astă lume,
Acea sublimă fericire ce înainte-i am visat,
De ce în cruda voluptate, de ce într-un strălucit nume
N-afli nimic nimic din ceea ce-n astă lume-ai căutat.
Bacanta-ți dă corpul de neauă, ochirea desperată, clară.
Ce pătrunzând nervii din tine, de voluptate tremuri tu;
Sărutul ei poate fi dulce, cu toate-asta, gura-i e-amară,
Nu-i dulce gura ce la mie nainte-ți li se prea dădu!
Și gloria te chinuiește e un supliciu ce apasă,
Mărirea e apăsătoare, insomnia e plata ta;
Și vinu-n loc să lumineze a ta privire-ntunecoasă
Mai mult te face să vezi răul, micimile din lumea ta.
Nu împlinirea cea aievea a celor ce dorești în lume,
Numai dorința după ceva e tot ce-i dulce pe pământ;
Dorința, iubirea de fală, ambiția după un nume,
Îmbletul după mărire: te fac numai mai fericit.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reîntregirea
Lumina nevăzută
străbate culoarele memoriei,
cuvintele curg neîncetat,
precum ploaia calmă și caldă din cer
în inima pământului.
Treptat, muzica se strecoară,
deschizi și pătrunzi
prin noi lumi,
în toate părțile
pare să zbori.
Un pas.
Un salt de octavă.
Un dans.
O adiere.
Beatitudine.
Încotro te îndrepți?
Într-o continuă expansiune,
eliberat,
lași totul în urmă,
treci prin atâtea porți,
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca (23 iunie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu era un sentiment asemănător îndrăgostirii sau dorinței sexuale. Era ca și cum ceva pătrunse în el și încerca să umple un gol care era acolo. Aceasta era senzația lui. Nu era vorba despre un gol pe care ea l-a iscat, exista acolo în el, din vremi îndepărtate. Ea doar a proiectat asupra lui o lumină aparte.
Haruki Murakami în 1Q84
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul heraclid
la temelia vechilor cascade
zădărnicia o frângeam în două
cănd nu aveam în pribegie rouă
ca să topesc albastrul din ciclade
și mă schimbam cum se schimba lumina
pe florile cu frică de răcoare
iar pentr-o clipă m-am crezut pe soare
un grădinar ce-și mângâie grădina
ce gust de fier au vorbele-mi scăpate
pe-ncrucișate drumuri ce mă- nchid
în istovirea trupului-cetate
pe povârnișul muntelui lichid
și dăruit dorințelor deșarte
am să mă-ntorc ca ultim heraclid
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din prea multă iubire
Îmi doresc să fiu un pictor uneori,
Din prea multă iubire pentru tine;
Să aștern, pe pânză, splendide culori,
Cu lumina tandră a dragostei, din mine.
De-aș fi compozitor, privind doar ochii tăi,
Aș compune o măreață simfonie
Acompaniate de-ale inimii bătăi,
Sufletul și glasul mi-ar fi în armonie;
Dar și sculptor de-aș fi, ce mult eu aș sculpta,
Nu doar un bloc de marmură cât mine,
Ci, chiar și Everestul, eu, l-aș modela
Cu statornica-mi iubire pentru tine.
În dorul după tine, mă regăsesc poet,
Din prea multă iubire pentru tine;
Îmi simt inima ca o călimară-n piept;
O, de-aș găsi talent de scriitor în mine!
poezie de Sergiu Mănuș (2000)
Adăugat de Sergiu Mănuș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverie
Rămân copacii goi
Cu simț de nimic în sânge,
Lumina lunii ca un felinar
Din ceruri se răsfrânge,
Apele își scutur' ochii
Privind mai rar spre zboruri de cuvinte,
Idila dintre zori și creste de visare
Silește viața de-a merge înainte,
Iar o pereche de apostoli
Din sufletul lui Dumnezeu
Coboară-n valuri de nisipuri,
Coboară trist, coboară greu,
Căci nu doresc să se desprindă
De mirul veșnic. Totuși, lăcrimând
Privesc în ochi Iubitul Tată
Și parcă vrând-nevrând
Se îngrijesc de trecătoarele ambiții
Ale muritorilor de rând...
poezie de Mariana Bubuioc (27 aprilie 2011)
Adăugat de Mira Condor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Diavolul
Răul s-a întins și ți-a cuprins ființa
Și simți prezența lui întunecată
Te-ai tulburat și ți-ai pierdut credința
Și-acum purtarea ta e desfrânată.
Ești atașat de lumea materială
Dorești averi, putere și renume,
Te bucuri de plăcerea senzuală
Și râzi de cei ce vor să te îndrume.
Numai voința poate să te-ajute
Să scapi de întunecata lui robie,
Să te îndrepți spre lucruri mai plăcute
Și inima din nou să-ți fie vie.
Un întuneric e în fiecare
Dar când aduci lumina, el dispare.
poezie de Octavian Cocoș (25 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joc de lumini și umbre
E ziua aproape,
alerg cu pași grăbiți
pe întinderi de ape
din al ploii șuvoi
lumina plutește în zare
iar norii fumurii se risipesc
picături de ploaie m-ating
îmi umezesc privirea,
sunt lacrimi pe fire de iarbă
lacrimi din ochii,
ce se-nchid și deschid,
sub culoarea albastă a timpului
un joc de lumini și umbre
aprind un dor nevăzut
eu sunt aici,
tu esti acolo departe
și între noi,
o mare de gânduri
cu fiecare clipă ce trece
căutăm neobosiți
[...] Citește tot
poezie de Maria Ciobotariu (17 martie 2020)
Adăugat de Maria Ciobotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea este muzica sufletului
Eu sunt Arborele care se uită
în sufletul omului,
în cele mai singure și disperate
momente ale sale.
Cine va gusta
din fructul meu, va cunoaște
adevărata măreție a iubirii.
Nu poți trăi cu gândul, să te macini
și să pierzi părți din tine,
însingurându-te...
Omul, ispitit, gustă din
rodul de lumină
al Arborelui.
Putea să meargă până acolo
unde își dorea:
să vadă cu înțelepciunea,
să iubească cu inima,
să ofere ceea ce el este..
Drumețul văzu fericirea cu ochii,
o senzație atât de de profundă,
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița din Dragostea este muzica sufletului (27 noiembrie 2017)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre dorințe și lumină, adresa este: