Citate despre durerea sufletească și suflet, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la durerea sufletească și suflet, dar cu o relevanță mică.
Lăsați-mă
Fanfarele liniștii delirează pe străzi,
umbrele trec spre niciunde, în seara asta
te-aș putea iubi până la moarte,
adică foarte puțin timp.
sufletul a obosit de mine, meditează
cu fruntea în mâini și admiră
fațade baroce, statui care ies din ziduri
în preumblarea de noapte.
nu mai e timp pentru iertare, prea
multe sunt păcatele mele, îndurerată
maica lumină și-a întors fața
de la mine
lăsați-mă să scriu un poem
Sfârșit: lumina...
poezie de Mihai Duțescu din Poeme decadente
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte iarăși se așterne
Noapte iarăși se așterne
Peste hăul sufletesc
Și-n adâncuri de caverne
Stelele se prăbușesc.
Inima țintește-n taină
Spre o stea din centrul bolții
Dar lumina-i diafană
Nu-i mai luminează sorții.
Se deșiră câte-o rază
Peste valea tulburată
Dar se-ascunde să nu-i vază
Lumea ei îndurerată.
Da-n curând o să revină
În splendoare sfântă zorii
Și păli-vor la lumină
Toate, rămânând istorii...
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna flutur alb de vânt
Crivățu își făcu avânt
într-un cuib de păsări mute
cât să-ncapă în trupul lor
iarna - flutur alb de vânt.
Strânse-n sânul ei de gheață
valvârtejuri și ninsori.
Și când șade să asculte
triste suflete de flori,
le așterne pe pământ.
Trece palid soarele,
stelele de ger
îmbracă fața lui diamantină.
Iată-l înghițit de cer,
scuturându-și pletele
într-o pată de lumină.
În răsuflu' ei deodată
ridică cetate albă:
în risipă să te scuturi
de visarea care scaldă
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Radu Mușat din Copilul și Norul (10 aprilie 2009)
Adăugat de Alina Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Colindul revoluționarilor
Firav, se înfiripă-un cântec pe afară,
Cu magi, cu îngeri și cu Pruncul Sfânt...
Din cerurile larg deschise se pogoară,
Iubirea Domnului peste Pământ!
În jurul mesei se adună roată,
Toți cei ce-un an întreg au fost plecați,
Se strâng cum se strângeau odată....
Dar azi sunt mama, tata, și numai unul dintre frați!
Sunt multe casele în care
În Noaptea Sfântă de Ajun
În golul cel rămas se-aprinde-o lumânare
Să țină locul celui ce-a murit prea jun.
Cu ochii în icoana lui Nicolae, bunul,
Din suflete îndurerate se ridic-un gând:
"Pe cei ce fac cu Tine, Doamne,-n cer Crăciunul,
Îi lasă, astăzi, să coboare pe Pământ!"
poezie de Sinziana Hliboceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cascade de rouă
Cascade de rouă
Din ochii Iubitei plouă
Sufletul ei cât oftează
Ochii ei cât lăcrimează!
Distanțele o întristează
Inima i-o îndurerează...
Dar ea plânge fără rost
Chiar dacă lângă ea eu nu-s
Iubirea mea în sufletul ei
s-a pus
Sufletul meu in ochi mi s-a mutat
Și suferința ei cât a regretat!
Iubita mea cu ochi de mare
În ochii mei s-a aprins un Soare
Soarele in ochii tăi se oglindește
Numai la tine se gândește
În brațe cât te mai dorește!
Te dorește, te iubește
Si tare te mai roagă ca ochii tai să nu mai plouă
Cu-atatea casacade de rouă!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a atinge împlinirea trebuie să cunoaștem lumea și viața și să facem apoi, în cunoștință de cauză, cele mai bune alegeri pentru noi. În procesul de cunoaștere ne vom lovi, ne vom împedica și vom rămâne cu cicatrici. Și ce dacă? Suntem vii și uneori viața doare. Dar nu suntem lași și nu ne lăsăm doborâți! Așadar să nu ne temem de dureri, ele sunt prevestitoarele unor vremuri mai bune. Durerile sufletești ne spun că acum suntem în plin antrenament, că mușchiul crește și devenim mai puternici. Și întotdeauna noaptea e cea mai neagră înainte de ivirea zorilor.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
S-ar putea ca viața să nu-ți dea tot timpul ceea ce ceri, dar cu siguranță îți dă ceea ce meriți și ce ai nevoie pentru evoluția ta. Aruncă o scurtă privire în trecutul tău: acolo există situații care erau aparent devastatoare și care mai apoi s-au transformat într-o binecuvântată lecție pe care nu o vei uita. Cam așa e tot timpul: când bați prea mult pasul pe loc, apare ceva care să-ți dea un șut (poate mai dureros) pentru a merge înainte. Durerea sufletească e doar sămânța puterii care stă să încolțească. Ai răbdare și privește beneficiile pe termen lung care ți se oferă.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contabilitatea sentimentelor
Într-o zi mi-am contabilizat,
Sentimentele.
Am întocmit registrul de casă
și am găsit acolo un pitic.
Apoi am verificat intrările,
Nimic.
În împrejurimi m-am uitat,
Nimic de intrat,
Doar niște invidie
de la indivizi, individe
Și mai multă durere sufletească,
De la cei ce-ar trebui, iubire
să-mi dăruiască.
Au urmat apoi, ieșirile,
La verificat.
La ieșiri, iubire, iubire, iubire,
nemăsurat!
Am întocmit balanța, am tras linie
și am adunat,
Și am constatat,
[...] Citește tot
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet pur
Iubite spune-mi tu cum e sa cadă peste noi din cer lumina
Și al fluturilor zbor aroma florilor să o împrăștie-n zenit,
Atunci când peste iele și dansul lor așterni ușor hermina
Ce trupul tău acoperă si chipul drag pe care l-am iubit.
Și te mai rog trimite-mi zorii s-alunge noaptea-ntunecată
Mai bine chipul tău să-l deslușesc printre fuioarele de ceață,
Și-apoi să il adun la pieptul meu iubindu-te din nou infiorată
De frigul nopții sau chiar pentru iubirea ta frumoasă, de-o viață.
Tu ai plecat de mult vâslind îndurerat prin lacrimile mele
Și n-ai știut atunci singurătatea mea s-o ei cu tine,
Mai plâng și-acum deși e mult de când tu ești ascuns în stele
Și nu mai știu de vei veni cândva să-ntâmpini nopțile din mine.
Mai spune-mi tu de poți sâ chemi încet nemărginirea
Iară catargele să poarte pescărușii de drumuri obosiți,
De-acolo din înalturi spre mine să iți îndrepți privirea
Să pot uita de lacrimi și de tristețea ochilor atâta de iubiți.
poezie de Florentina Crăciun Fabyola (mai 2009)
Adăugat de Florentina Crăciun Fabyola
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zile ale săptămânii
Ce zi frumoasă a fost luni
E ziua când te-am observat,
Îmi provocai cu ochii tăi efuziuni
Iar visurile cu tine, acolo început au luat.
Simpatică, îmi erai tu marți,
Însă păreai cam tristă,
Că de tristeția ta, puteai să arzi
Sau să devin o elegie plânsă.
În miercurea, cu aglomerație de rece vănt
Te așteptam ca visător, pe-un prag, fiind nădejduit.
Căci te aveam, deja, în inimă și-n gând,
Sperând că voi fi împlinit.
Dar, joia te-am văzut cu-n alt băiat,
Zâmbeam, cu sufletul în jale
Mă bucuram îndurerat, fiindcă îmi era apropiat
Iar de a fi gelos, sens n-are.
[...] Citește tot
poezie de Bordian Cristin (septembrie 2019)
Adăugat de Bordian Cristin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza
Din care univers mi-te-ai desprins
Și te-ai oprit în prag la mine?
Divinitatea te-a trimis
Să-mi tulburi clipele senine?
Ești adiere și suspin; un vânt de primăvară,
Parfum de flori, un gust amar
al clipei trecătoare...
Ești amăgirea unui vis din noaptea solitară.
Dar ce nu ești tu oare? Ești bucuria care doare.
*
* *
În viață m-ai curtat mereu
Și-ai însoțit durerea sufletului meu.
Dar eu, nebun, n-am înțeles
Și-am aruncat vers după vers
În nopțile cu lună plină
Pe-o bancă-n parc, pentr-o străină.
[...] Citește tot
poezie de Adrian Timofte din Memoria clipei,Dorohoi, 2017 (2016)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zorii tăcerii mele
În tine eu am tăcut...
Inima lumii e în ochii tăi, care zboară departe, privindu-mă.
Nu vreau să ies de sub fruntea ta roditoare,
unde visul meu este-acela de mă urmări pe mine-n sufletul tău.
Mă simt un fel de copil al iubirii care se crede pasăre.
Tânjesc de moarte în anii mei de neliniște să stau în tine,
o corolă abia înflorită-n strălucirea soarelui...
Nu există o singură briză care să nu-mi cunoască umbra,
nici plimbare care să nu-mi înalțe cântecul spre cer.
Cântec amuțind în plenitudine!
În tine eu am tăcut...
Cea mai sigură oră pentru a te iubi este aceasta,
ora în care eu trec prin viață îndurerată de zorii zilei.
poezie de Julia de Burgos, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recunoștință
Era în existență un înger,
În cerul infinit etern,
Ce datorită unui monstru,
S-a pogorât din cerul efemer.
Venise să-i alunge chinul,
Îmbunându-i viața și destinul,
Oferindu-i iubire cu ardoare,
Făcându-l să se uite adânc în soare.
Monstrul purta un doliu veșnic,
Ascuns în al său întuneric suflet,
Pe care nimeni în această lume,
Nu îl dorea ca să-l asculte.
Se întâlnise-n vasta noapte,
Când stelele pe cer păleau,
Iar în albastra calmă noapte,
Toți aștrii feerici străluceau.
[...] Citește tot
poezie de Cînepă Ștefan (1 martie 2021)
Adăugat de Cînepă Ștefan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără pro... punere
Mă doare visul neîmplinit, că m-apasă pe creier,
Cum sufletul mă doare că muzica nu mai imită greier.
Și spiritul mă doare îngrozitor că nu mai am izvor de spiritual,
Căci dialogu-i surd, un monolog necult... Mințitul infernal.
Noroc c-am endorfina, propriul drog la ce mă îndurerează
Și pot să-mi port povara pusă-n spate pe nedrept, ce înfricoșează
Până și bietul mâine, ce-l tot sper de bun... și mă înșală
Cu bunii ziși prieteni, ce nu mai sunt de mult... Totu-i tocmeală.
Credința n-am crezut-o, n-are probe, o înțeleg "in... cult"
Și n-am cuvântul aprobat să-l strig, sunt destinat s-ascult,
Iar dragostele m-au trădat și ele, sunt sterile, efemere
Și, anii ce-am iubit și adunat, sunt un complet de pierdere... de avere.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 august 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tristețe
Să nu te superi, draga mea Tristețe!
Inima mea nu mai are resurse pentru a te alimenta,
Nu mai are timp, pentr a-și fixa atenția aspra ta,
Lasă-mi Inima să se bucure cum știe ea, n-o mai împovăra!
Doar Sufletul meu știe cât a luptat,
Să te transforme în Fericire, după cât a așteptat.
Nu a reușit, nu te-ai lăsat și m-ai îndurerat.
Te rog, pleacă acum, ai devenit de nesuportat!
Lasă în locul tău să vină Iubirea creatoare,
Care să-mi facă Sufletul să zboare către Soare,
Să se umple de o lumină strălucitoare,
Pe care apoi să o răspândească pe Pământ, ca pe o binecuvântare.
Hai, fii bună și te du, unde vrei tu!
Eu vreau să cânt și să dansez,
Pe toată lumea să o îmbrățișez,
Ale Iubirii cuante energetice, să le descătușez!
poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar sărutul nu-l uita
Poți uita primul sărut sau primii fluturi în stomac,
Poți uita poala măicuței cu-al său parfum ambroziac,
Poți uita prima rafală când vântul te-a doborât
Sau durerea sufletească ce în neant te-a coborât.
Uită răutăți de om abătute peste tine,
Spre iertare-i primul pas ce doar ție îți aparține.
Uită noaptea fără stele când dorul te sfârteca
Și-acel timp necruțător ce viitoru-ți amaneta.
Poți uita îmbrățișarea ce ți-am dat în zori de zi,
Ori dorințele murite sub acele grele lespezi,
Poți uita sau pierde-n hău filele din cartea vieții,
Doar surâsul nu-l uita, e Craiul Nou al Dimineții...
E Luceafărul de zi ce deschide o fereastră,
Unde tronează iubirea pe o aripă albastră...
Surâsu-i cheia de aur ce deschide inima,
Schimbă clipa în bucurie, liniștește patima.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plimbarea
Plimbarea printre stele,
Dorința timpului.
Plimbarea printre veacuri,
Suportul veșniciei.
Plimbarea printre cuvinte,
Durerea sufletului.
Plimbarea printre milenii,
Noblețea timpului.
Plimbarea printre lacrimi,
Durerea trupului.
Plimbarea printre nori,
Surâsul apelor.
Plimbarea printre cristale,
Dorința Soarelui.
Plimbarea printre pietre,
Amintirea trecutului.
Plimbarea printre gene,
Drumul către somn,
Plimbarea către tine,
Iubire seculară.
[...] Citește tot
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antipoem, mie, ție, lor
Știi câte toamne
au trecut
de când duc doruri
pe pământ
și câte frunze
s-au făcut covor
pe sub privirea-înlăcrimată
de picior?
Știi câtă ploaie
a-îmbătat țărâna
când inima bătea
precum nebuna
de fericire
și emoții flude
când noi credeam că
cerul nu ne-aude?
Știi? Și nonsensul
ne părea c-avea culori
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-ți renega iubirea
Nu mă îndurera,
în mine ca și-n tine
trăiește Dumnezeu,
coroană de iubire.
Ca El noi pătimim
căci poate e firesc,
așa mai mult să știm
iubirea, din pocale de cristal, să o sorbim.
Nu-ți renega iubirea,
nu o închide în cămări obscure
căci sufletul rămâne
inert fără de hrana din prescure.
Că nu mai poți iubi,
să spui, e nedreptate,
ești însăși tu iubirea,
acum și peste moarte.
El e mereu în tine
n-ai dreptul a-l nega,
trăiești căci El e si va exista
neancetat în inima ta.
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mironosița
Mi-am coperit a mele plete
În negru-albastru măsluite.
Mi-am tras pe suflet jaluzele
Să mi-l ascundă chinuite.
Mi-am întrebat de sunt iertată,
Dar nimeni nu mi-a dat răspuns.
Am înțeles îndurerată
Că nicio caznă nu-i de-ajuns.
Apoi mi-am cufundat genunchii
În tot ce e semantic chin;
Am sfărâmat ai mei rărunchii
Urlând de-atât amar venin.
M-am flagelat cu bisturiul
Făcându-mi mătrăgună vrerea.
Nu vreau să pierd al meu pariul
C-odat' se va sfârși durerea.
[...] Citește tot
poezie de Dana Staicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre durerea sufletească și suflet, adresa este: