existenţă şi responsabilitate

Viaţa în lumea filmului este şi extrem de incitantă. Uneori eşti nesatisfăcut, alteori e dificil. Întotdeauna te gândeşti cum ar putea fi mai bine. E o cursă cu 20 de picioare, nu lucrezi singur. Există şi alţii care lucrează şi spun aceiaşi poveste. Noi, în calitate de artişti indieni, nu avem luxul de a fi individualităţi. Noi reprezentăm perioade şi perioade. Munca unui artist este una deosebit de responsabilă.

citat din Tantoo Cardinal
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acceptă existenţa nedreptăţilor, dar iartă-le şi concentrează-te pe ceea ce poţi controla - pe responsabilităţi. Făcând acest lucru îţi creşte energia, te apropii de atingerea potenţialului şi ţi se îmbunătăţesc perspectivele.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Existenţa noastră nu are niciun scop în sine - noi suntem singurii responsabili de a-i da un sens. Astfel, fiecare dintre noi, pentru a avea o viaţă împlinită, avem nevoie de un plan pe care să ni-l construim în acord cu valorile noastre şi pe care să-l punem în practică zi de zi prin acţiuni concrete. Viaţa ta este capodopera ta. Nu alege să trăieşti la voia întâmplării, ci fă-ţi planul vieţii tale.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După concepţia tradiţională, o persoană este liberă. Ea este autonomă în sensul că comportamentul său este acauzal. Deci prin urmare poate fi făcută responsabilă pentru ceea ce face şi pedepsită cu justeţe dacă ofensează. Această opinie, împreună cu practicile sale asociate, trebuie reexaminată când o analiză ştiinţifică a sa ne dezvăluie existenţa unor relaţii de control neaşteptate între comportament şi mediu.

citat din B.F. Skinner
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul iubire este folosit greşit. Pentru mine, iubirea adevărată este echilvalentul spiritului din noi. Atunci când descoperim iubirea adevărată, nu facem decât să descoperim rezervorul uriaş de iubire şi lumină din noi. Majoritatea oamenilor, însă, numesc iubire atracţia dintre un bărbat şi o femeie care, deşi este o etapă importantă în viaţa noastră sau o sursă de satisfacţie, este foarte departe de a fi iubire. Există pasaje în cultura omenirii care descriu iubirea spirituală, iar oamenii cred că aceasta trebuie reprodusă în relaţii de cuplu, ceea ce este o sursă mare de nefericire. Ceea ce accentuează nefericirea oamenilor este că ei aşteaptă această iubire spirituală de la alţi oameni, parteneri de cuplu sau membri ai familiei şi nu înţeleg că nu o vor primi niciodată decât în doze mici pentru că nimeni nu este dator să îţi dea iubirea lui. Ţi-o dă dacă are dispoziţia necesară. Iubirea nu e doar o persoană, iubirea e pentru tot ce e viu. Tu eşti responsabil de iubirea ta, adică de spiritul din tine. Fiecare cu spiritul şi iubirea lui. Da poţi într-o relaţie să îţi reverşi această iubire spirituală şi necondiţionată asupra partenerului, dar asta se va întâmpla când vrei tu, nu când vrea partenerul.

Pera Novacovici în Cartea Alfa, Vol. III - Mentor şi Discipol
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine moare

Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei,
urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii;
cine nu-şi schimbă existenţa;
cine nu riscă să construiască ceva nou;
cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte.

Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru.

Moare câte puţin cine evită pasiunea,
cine preferă negrul pe alb şi punctele pe "i" în locul unui vârtej de emoţii,
acele emoţii care învaţă ochii să strălucească,
oftatul să surâdă şi care eliberează sentimentele inimii.

Moare câte puţin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său;
cine nu riscă certul pentru incert pentru a-şi îndeplini un vis;
cine nu-şi permite măcar o dată în viaţă să nu asculte sfaturile "responsabile".

Moare câte puţin cine nu călătoreşte;
cine nu citeşte;
cine nu ascultă muzică;

[...] Citeşte tot

poezie de Martha Medeiros
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp ce oamenii caută răspunsuri imediate la întrebarea "cine sunt eu?", ei scapă din vedere că absolut nimeni nu poate să le ofere acest răspuns şi se îmbată cu apă rece crezând că o persoană va veni din senin să le dezvăluie "adevărul" despre ei înşişi. Mentorii din exterior le pot pune la dispoziţie uneltele necesare pentru această muncă, dar ea rămâne responsabilitatea fiecăruia. Nu există o pilulă magică a conştientizării – nu vă mai amăgiţi singuri! Ce e valabil pentru o minoritate poate să NU ţi se potrivească, aşa că nu lua de-a gata tot ce auzi/citeşti, vezi. Foloseşte-ţi mintea şi analizează dacă conţinutul se pliază modului tău de a fi şi valorilor tale intrinseci!

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu mă consider socialist. Dar eu nu văd socialismul ca o denumire a unui sistem social aparte, ci ca o instalaţie. Instalaţia este un cuţit cu tăişul îndreptat către viitor. Nu cunosc nici o ţară reală care să se poată numi socialistă, şi sunt convins că aşa ceva nu poate exista. Dar instalaţia asta a mea îmi permite să extrag criteriile necesare pentru formularea unui program politic adecvat. Primul criteriu ar fi necesitatea asigurării publice a cetăţenilor împotriva nenorocirilor individuale. Trăim într-o societate extrem de individualizată, în care fiecare persoană poate fi trasă la răspundere pentru toate câte i se întâmplă în viaţă. În realitatea însă lucrurile nu stau chiar aşa.

Zygmunt Bauman în CriticAtac, interviu (3 iunie 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genetica clasică a intuit existenţa unor factori materiali, responsabili de a deţine în structura lor capacitatea de transmitere de-a lungul generaţiilor a diferitelor caractere ereditare. Asemenea factori s-au numit factori ereditari sau gene. Se ştie de mult timp că aceste gene sunt segmente dintr-o substanţă chimică cu moleculă mare, adică dintr-o macromoleculă, care s-a numit acid dezoxiribonucleic, cel mai adesea cunoscut prin iniţialele sale ADN. Genele deţin prin însăşi secvenţa lor de nucleotide informaţia ereditară care dirijează sinteza unei anumite proteine. Această proteină poate juca un rol structural, fie unul enzimatic şi astfel contribuie la realizarea unui anumit caracter ereditar al organismului.

Lucian Gavrilă în Miracolul vieţii, miracolul eredităţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În veci, ortodocşi

De mic, sunt ortodox, ca toţi ai mei
aceasta e credinţa mea creştină,
am învăţat cu tălpile să calc,
cum am aflat că mâna se închină.

Atunci am înţeles că sunt dator
să nu cedez cumva vreunei noxe,
ci să rămân, cu neamul meu cu tot,
fidel pe veci credinţei mele ortodoxe.

Ai mei puteau muri şi n-ar fi dat
credinţa lor pe niciun fel de bunuri,
nici dacă ar fi fost crucificaţi,
nici dacă s-ar fi tras în ei cu tunul.

În anii dogmei, mi-am păstrat şi eu
în fiece istorică furtună,
credinţa-n Dumnezeu, cum mi L-a dat,
prin toţi ai mei, Biserică străbună.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu (12 noiembrie 1997)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Doamne ajută-mă să îmi concentrez atenţia pe orice distragere şi te rog nu mă fă să îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce simt şi ce gândesc, pentru emoţiile, comportamentele şi deciziile mele şi dă-mi te rog ceva spre ce să pot arăta cu degetul în orice moment când simt disconfortul cunoaşterii de sine. Te rog nu mă fă să devin conştient că sunt puternic şi trăiesc deja în abundenţă pentru că asta ar înseamna că ar trebui să muncesc EU pentru a-mi transforma viaţa şi realitatea, că ar trebui să trec prin chinurile facerii pentru a mă naşte spiritual un nou om şi aş şti că nu mai e nimeni de învinuit, nimeni de judecat şi nu mai există refugiu din a trăi prezentul în propria mea companie " - mantra evitării de sine. Celălalt e un refugiu bun însă nu poţi fugi de ţine însuţi, oricât de mult ai încerca. De câte cicluri relaţionale din astea ai nevoie ca să înţelegi că nu circumstanţele externe şi statutul relaţional determina fericirea? De oricâte ai nevoie, eu sunt alături de tine cu scrierile mele.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semeţ, fără a părea surprins, pentru că, de fapt, nici nu era, Lucian porni spre director. Aparatele de filmat îl luară imediat în prim-plan, dar el nu se intimidă din această cauză. Nu era deloc încrezut, însă era teribil de frumos, chiar şi pe ecranele televizoarelor. Reporterii îl prezentară rapid drept un tânăr matematician de numai 21 de ani, răspunzător direct de existenţa vehiculului spaţial care va porni în misiune, recunoscut drept un mare Don Juan în Institut; nu putuseră scăpa neobservat acest amănunt. Băiatul ajunse lângă director. Pe ecranele TV apărea când chipul lui, când al directorului, când al părinţilor lui Lucian, cu precădere în acele clipe, al viitorului comandant. Brusc, lui Lucian i se păru absolut firesc că el va fi comandantul misiunii; acest gând nici nu-l mai ameţi, nici nu-l mai intimidă. Prin urmare zâmbi scurt, dar fermecător, ca de obicei, absolut seducător, spre disperarea miilor de domnişoare aflate în acele momente în faţa televizoarelor; chipul lui plăcut şi mândru punându-le pe dată inimile pe jar.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asta e viaţa

Să nu te plângi niciodată,
Că eşti în singurătate!
În jurul tău sunt
Atâtea felurite culori!..
De ce nu le vezi,
Nu le îngrijeşti,
Nu le aperi,
Nu le întrebi:
Cum ele pot exista
Fără pic de atenţie
Din partea ta?

Porneşte,
Croieşte o cale,
Un popas!
Nu te încercui
În găoacea ta de impas!
Auzi cum te cheamă?
Simţi cum te strigă?!
Parcursul ăsta ţi-e dat,

[...] Citeşte tot

poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti sclavul propriilor tale trăiri, gânduri şi emoţii. Când ai un viciu şi îţi spui că te poţi lăsa oricând dar nu vrei, te asigur că nu poţi să te laşi. Când ai convingeri limitative care te opresc din iniţiativă şi din acţiune, care îţi spun "nu încerca, nu se poate, te faci de râs" eşti sclavul propriei tale minţi. Tu poţi să îţi propui orice, nimic nu te opreşte. De ce îţi propui puţin? De ce ai gânduri limitative şi emoţii distructive? Pentru că nu eşti propriul tău stăpân şi o forţă mai puternică te "posedă". Oamenii pierd libertatea pentru că preferă sentimentul siguranţei în dauna adevărului. Când preferi siguranţa în dauna libertăţii, laşi frâiele şi responsabilităţile în mâinile altui om sau a altor forţe care crezi că îţi vor oferi siguranţă. Tu nu te lupţi doar cu lumea exterioară, cu societatea, cu specia, ci şi cu părţi semnificative din tine însuţi. Există doar o parte mică din tine care poate fi numită pe bună dreptate, comoara ta. Îngrijeşte şi iubeşte această parte din tine, căci dacă e să te salvezi, doar prin valorificarea acestei comori vei reuşi.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Victime frustrate care suferă şi se urăsc pe sine, pe ceilalţi şi viaţă. Oare ei conştientizează că această atitudine este doar o alegere? Nu, nu vor sa conştientizeze - dacă le spui că există soluţii spun "uşor de zis, greu de făcut". "Nu se poate schimba nimic", "viaţa e un chin", "trebuie să suferi", "lumea în care trăim mă face să fiu aşa". Plasăm responsabilitatea, nu ne asumăm nimic, ni se întâmplă lucruri fără ca noi să putem face ceva, destinul face cărţile şi noi privim neputincioşi, dar frustraţi, ceea ce ni se întâmplă. Însă lucrurile nu stau aşa. Totul este o chestiune de alegere, mai exact de mentalitate şi de atitudine. Viaţa nu ţi se întâmplă, ci o faci să se întâmple. Sigur că există situaţii neprevăzute şi probleme, însă tot mentalitatea şi atitudinea ta fac diferenţa. Acţiunile tale, reacţiile tale, procesele tale mentale, autocontrolul tău emoţional, maturitatea ta psihică, abilitatea de conştientizare şi cea de asumare fac toată diferenţa dintre o victimă şi un învingător. Tu ce alegi să fii în viaţă? O victimă neputincioasă sau un învingător puternic şi înţelept?

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima mea iubire

Mai demult, când eram mugure crud adolescent
M-am îndrăgostit în vise de o zână înger păzitor
Care se furişa în camera mea mică de la etajul şase
Şi-mi deschidea ferestrele ochilor peste timp şi lume
Ne iubeam contopiţi fără zgomot să nu-i trezim pe ceilalţi
Care dormeau somn bântuiţi de coşmaruri concrete
Cu timpul, am uitat, m-am întrupat în matur responsabil
Tânărul ce a uitat jurnalul fidel pentru costumul de om mare
Apoi m-am însurat fireşte cu munca mea grasă şi urâtă
Dar bogată şi gospodină prin treburile casei
Zână mea a plâns, a suferit, şi a zburat pe fereastra camerei
Am făcut casă, masă, tot ce trebuie, om dintr-o bucată
Până mai anul trecut când nevasta mea slută m-a părăsit
Pentru unul mai tânăr şi mai ieftin, om de viitor
Părăsit, umilit, ciobit, ciuntit, m-am revoltat
Am vrut să mă sinucid ca un protest al existenţei mele inutile
Când ce să vezi, zână mea din adolescenţă
A venit pe partea mea dreaptă ca un fluture căzut din cer
Şi ne-am iubit şi-am plâns şi ne-am fericit
Mai stăm şi azi împreună în cămăruţa confort trei

[...] Citeşte tot

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

M-am aşezat pe un scaun pe puntea de sus a navei şi am
închis ochii,
Iar destinul mi-a apărut ca o prăpastie.
Viaţa mea din trecut s-a amestecat cu cea viitoare,
Între cele două se auzea o gălăgie ca din salonul de fumători
În care, spre auzul urechilor mele, se încheia o partidă de
şah.

Ah, balansat
De senzaţia valurilor,
Ah, legănat
De gândul atât de plăcuit că astăzi încă nu este ziua de mâine,
Şi că cel puţin deocamdată nu mi s-a încredinţat nici un fel
de responsabilitate.
Nici o personalitate propriu-zisă, şi că mă simt aşezat pe
scaun.
Ca o carte uitată acolo de o suedeză.

Ah, scufundat
Într-o leneveală a imaginaţiei, evident că uşor somnoroasă,

[...] Citeşte tot

poezie de Fernando Pessoa din Odă maritimă, traducere de Dinu Flămând
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia, fata neînţeleasă

Doar pe mine mă strângi cu ardoare,
Doar pe tine te strigi în fiecare noapte fără mine.
După-amiezilor le faci cununi
Prin care să previi furtul ochilor iubitelor.
Furtul poate fi şi cu intentie şi din obişnuită
Femeile adesea fură inimile voastre,
Dar nu sunt trase la răspundere
Nici măcar pentru înşelăciune,
Disconfort mental sau fizic după părăsire.
Ele crează obişnuinţele unor bărbaţi puternici
Şi tot ele vă părăsesc nonsalant când
Nu mai corespundeţi criteriilor lor de selecţie.
Da, trist, dar adevărat.
Femeile conduc lumea atât de războinică a bărbaţilor.
Ele crează vise, tot ele spovedindu-se unor capele goale
Firave, frumoase, deosebite, senzuale
Dar atât de departe de idealul tău?
Ai căzut în plasă?
Recunoaşte! Nu e o ruşine să recunoşti că ai slăbiciuni?
Slăbiciunea este când nu ai coloană vertebrală şi te minţi

[...] Citeşte tot

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mai împliniţi oameni sunt cei care mereu caută să se cunoască, să se înţeleagă, să îşi rescrie credinţele care îi limitează sau le întunecă existenţa. Aceşti oameni ştiu că deciziile lor sunt cele care le determină calitatea vieţii, aşa că aleg înţelept cu cine se înconjoară, ce experienţe vor să trăiască, nu fac compromisuri şi nu renunţă la propriile dorinţe, ci caută mereu să se simtă bine cu ei înşişi şi cu viaţa lor. Evoluează constant şi ştiu că doar de ei depinde felul în care trăiesc. Oamenii nefericiţi nu stau de vorbă cu ei înşişi, îi analizează şi îi bârfesc pe alţii, trăiesc pentru aparenţe şi pentru gura lumii. Viaţa lor se desfăşoară pe pilot automat, conduşi fiind de "trebuie" şi "aşa se face". Se cred victime ale altora care îi nedreptăţesc sau victime ale destinului crud care s-a abătut asupra lor şi nu au ce să facă. Nu caută soluţii, ci vinovaţi, nu îşi asumă responsabilitatea ci aşteaptă pasiv ca alţii sau viaţa să le rezolve problemele. Evoluţia personală şi înţelepciunea pot fi dobândite doar când trăieşti conştient şi îţi asumi pe de-a-ntregul responsabilitatea vieţii tale. Soluţiile şi răspunsurile nu îţi pică din cer, ci sunt rezultatul unei căutări personale asidue.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea întâlnire

liliac de ianuarie

suntem aici
în plin necunoscut
privim la noi ca la spectacolul straniu şi timpul...
timpul pare infinit
infinite micimile noastre de oameni
pielea peste care s-au aşezat brumele
licuriciul de vineri/ ploaia mironosiţelor
un ultim început?!

mâna ta se-ntinde peste prăpăstii
fără de busole traversează
increatul meu/ scâncetul/ nevoia de mamă
mă vezi: fetiţă cu metabolism de pasăre
în rochie de pădure căutându-şi soarele
prietenul de joacă... tovarăşul de sfârşit

! n-au mai înflorit sânziene
podul casei invadat de păianjeni!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!