Citate despre gânduri și inventatori, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la gânduri și inventatori, dar cu o relevanță mică.
Recviem pentru mare
Sunt anumite lucruri precum păianjenul, năluca,
Impozitul, umbrela pentru trei persoane, guta sâcâitoare
Pe care le urăsc, dar ceea ce urăsc din cale-afară
E un lucru căruia lumea-i dă numele de Mare.
Turnați apă sărată pe dușumea și-o s-apară-o
Pată urâtă și diformă; imaginați-vă oroarea
Aia de băltoacă lăbărțată până hăt departe,
Ei, chestia asta seamănă leit cu Marea.
Loviți-vă câinele până-începe să urle de durere
(Pe unii îi distrează-așa ceva, altora cruzime li se pare)
Și-închipuiți-vă că-l loviți necontenit și că javra urlă-încontinuu
Ei, balamucul și zarva asta ne-amintesc de Mare.
Am avut un vis cu mii de dădace-n șorțulețe albe
În marș pe stradă sau, cum pretind ele, la plimbare
Având alături copii cu săbii de lemn și mii de tobe;
Asta, de asemenea, m-a dus cu gândul tot la Mare.
[...] Citește tot
poezie clasică de Lewis Carroll, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecutul a rămas o formă bolnăvicioasă
din care izbucnesc pe neașteptate
strigăte metalice
verigile se desfac una câte una
dureros de repede
așa cum a vrut
nimicul îmi străbate ființa
acum știu
mi-am inventat trecutul
cum îmi inventez și prezentul
un șir lung al iluziilor
roase de realități crude
sunt mai puțin prezentă în viața mea
în viața lui
trecutul din poziția lui oblică
se prelinge pe degete ca o materie ațoasă
ce mă împiedică să vreau
verigile continuă muzica dureroasă
până la gândul prim din mall-ul acela frumos
unde hainele lui au atins câteva scaune
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar inteligența infinită, ascunsă în subconștient, poate revela tot ce aveți nevoie să știți în orice moment și oriunde v-ați afla, atât timp cât vă mențineți deschiși și receptivi la stimulii și energiile subtile din macrocosmos. Veți putea astfel căpăta gânduri și idei noi, care vă vor permite să realizați invenții și descoperiri minunate, să scrieți cărți ori piese de teatru geniale.
Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconștientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinovatul
Șira spinării a Terrei,
Abia la sfârșitul erei,
Atomului dezagregat,
De spaimă s-a-nfiorat.
I s-a făcut părul măciucă,
Văzând că oamenii s-apucă,
Să facă rampe de lansare
Și silozuri nucleare.
Pe cer, sub apă și pe sol,
De la pol până la pol,
Mișună fără-ncetare,
Arme de exterminare.
Astfel că în orice zi
Terra se poate trezi
Cu un cataclism atomic,
Chimic, bacteriologic.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Vifornița (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o doară
amiezi târzii
prin crăpăturile gândului
vorbele nu mai sunt
decât niște frunze
îngălbenite de vreme
e toamnă
și iar inventăm
refugii unde să mai putem
respira
tandru
fără încrâncenare
timpul
ne învârte
în palma destinului
ocolind toate
[...] Citește tot
poezie de Lucică Dragoș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geneză
Se coace grâu-n Univers
și spice stau grămadă,
combina timpului așează
grăunțe în cămară.
Căluși cerești
în lucrul de-nblătire,
aruncă boabe aurii
în boltă spre rodire.
Furtuni năluce,
nebănuite legi,
le așează lângă stele,
iar orbitarea lină
dospește organisme
cu gândul la-nmulțire.
Procese lente,
în ani, cât milioane
și evoluția creează
dantele mișcătoare.
Autoperfecțiunea
e a clipelor cerinți,
[...] Citește tot
poezie de Tudor Iancu
Adăugat de Scobitoare
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi rareori realizăm, de exemplu că gândurile și emoțiile noastre cele mai private nu sunt de fapt ale noastre. Pentru că noi gândim în termeni lingvistici și în imagini pe care nu noi le-am inventat, ci ne-au fost date de societatea în care am trăit. Noi copiem reacții emoționale de la părinții noștri, învățând de la ei că excrementul ar trebui să aibă un miros dezgustător și că a vomita ar trebui să fie o senzație neplăcută. Frica de moarte de asemenea este învățată de la temerile lor cu privire la boală și de la atitudinea lor față de înmormântări și cadavre. Mediul nostru social are o astfel de putere doar fiindcă noi nu existăm înafara societății. Societatea este extensia minții și corpului nostru. Și totuși aceeași societate de care individul este inseparabil își folosește toată forța sa irezistibilă să îl convingă că el este într-adevăr separat! Prin urmare, societatea așa cum o știm joacă un joc cu reguli auto-contradictorii.
citat clasic din Alan Watts
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spleen
la ce bun să mai scriu
încă un poem de dragoste
pe lângă milioanele de poeme de dragoste
care se scriu neîncetat
de când egiptenii au inventat papirusurile
de fapt de dinainte de egipteni
de pe vremea când oamenii locuiau în peșteri
aveau părul lung și nici prin gând nu le trecea
că tocmai au scris
primul poem de dragoste din lume
atunci când au scrijelit pe peretele grotei
un fel de cerc alungit care semăna vag
cu o inimă
poezie de Maria Daniela Goea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plecare
E groaznic că s-a inventat plecarea
-Ce de când știu mi-a dat melancolii-
Împovărându-mi gândul cu uitarea
Ce-mi ia din loc, în timp... din reverii.
Dar nu-i așa?!... Sau poate nu tot timpul
-Ce-am căutat zadarnic să dezmint-
Crezând că despărțirea-i anotimpul,
Mereu alt-nou, frumos... avid să-l simt!?
Sigur, de când mă știu, am iubit marea,
Cea unde valul sparge stâncile-n nisip
Sau mângâie doar plaja cum sudoarea
Pe pielea caldă... leac într-un risip..
De ea mi-e veșnic dor și-i plâng plecarea
De-ultim talaz ce nu vreau să mă spele
De veșnicu-i murmur foșnit și-nfiorarea
Iubirilor vacanțelor... prefigurate-n iele.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timp
Și va veni un timp lipsit de maniere
Să desfrunzească plopii sădiți la al tău sân,
Iar urletele lor să-mi pună bariere
Ca eu în preajma ta nicicând să mai rămân
Și va veni un timp cu ore realiste
Să piardă dorul tău în mări de anagrame
Ca eu, înnebunit de simțuri hedoniste,
Să mă lipesc de brațul culantelor dame.
Dar până atunci, iubire, să inventăm cuvinte
Prin care să descriem pasionale gânduri
Ca noi, înotători confunzi spre înainte,
Să încetăm lectura iubirii printre rânduri.
poezie de Daniel Cosmin Grinczveig
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din jurnalul unei zile (falsificatori de istorii...)
Descompune-mă-n cuvinte
în titluri de cărți
în istorii inventate
( cu sânge rece)
de bolnavi incurabili
... rămășițe ale materiei
nemodelate
în forme...
Aruncă-mă în fiecare
răscruce
în calea anotimpurilor
ce urlă a pustiu
preschimbând
fiecare gând
în boabe de rouă...
Lasă-mă pradă
lupilor iernatici
pe drumul bătătorit
[...] Citește tot
poezie de Valentina Becart din Obsesia deșertului (16 iulie 2011)
Adăugat de Valentina Becart
Comentează! | Votează! | Copiază!
O clipă de sinceritate
mă ascund între versuri ca într-un fort
să nu lupt cu moartea să mă prăbușesc
inventez optimismul cu maxim efort
să ating fericirea cumva reușesc.
înmulțesc poezia sublimă misiune
o frământ ca pe o pâine în copaie
colaci de lumină într-o versiune
copți pe vatra gândului într-o văpaie.
sunt fericită cu pasiunea mea
bulgări de invidii sparg cu cuvântul
beau lumina din astrală cișmea
spre Calea Lactee îmi iau avântul.
mă hrănesc cu lumină sacru deliciu
conștiința mea arde ca un artificiu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valetul de Bâte (Sonet Tarot)
A apărut o oportunitate
Să-ți demonstrezi talentul și valoarea,
Fii curajos și nu te da deoparte
Oricât de grea îți pare încercarea.
Și-n tot ce faci să fii deschis la minte
Găsește noi soluții, inventează,
Acum e șansa ta, mergi înainte
Și când nu te pricepi, improvizează.
Dar când te lași cuprins de aroganță,
Sau când îți pierzi încrederea în tine
Te vei împotmoli cu siguranță
Și astfel te vei face de rușine.
Când viața-ți scoate-n cale șanse bune,
Nu sta pe gânduri, treci la acțiune.
poezie de Octavian Cocoș (14 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbele pieptănate
Vorbele pieptănate se strecoară
în ambalajul acela greu de pe umeri.
Din movila de gânduri
elimin paltonul cu buzunare sparte
din care curg ideile mărunte.
Pe nu îl port cu mine
spărgând aerul culcat în curcubeie.
Absența mea albă inventează
o iubire necalculată risipită peste toate
lucrurile inutile și plictisul inocent
ce cască în camera cu fereastra întunecată.
Străzile și oamenii devin un amestec de cuvinte
pe care se așază soarele nepăsător.
Fără grabă în cuibul de tăceri
cade o stea moartă.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Echitate
De ce s-a inventat criteriul?
Aveți vreo explicație la reușită?...
M-am întâlnit azi c-o grăsană, o smintită;
Era "inspector"... și-ncă-și mai făcea liceul.
Ineptul, leneșul din facultate
L-am zărit la televizor; mare director
În minister, sectoru' "Integritate"(?)...
Pierdut printre minciuni, nerușinat, un impostor.
Mirela, veșnic o neostoită,
Cu gând nebună la desfrâul din amor,
La "Adopția copiilor pe țară" e numită...
Sătulă de autohton, e din buget, tot la "exterior".
Ce bine-mi amintesc de-o umbră de coleg,
Insuportabil de un prost dogoritor
Și-nalt... la rău și-n șmecherii un bun strateg...
Pe "merit" a ajuns ambasador(?).
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De vânzare silabe
FERICIREA se măsoară în banii indexați la euro sau dolari
Gândurile în clipe bizare,
Răstălmăcirile pot fi diverse șocuri ale creierului
Care transformă totul în mutații nefirești,
Robotul inventat să scrie pentru tine
Și-a pierdut echilibrul.
Nimeni nu i-a comandat autodistrugerea,
Viitorul pinguinilor sau al altor viețuitoare
Nu depinde de încălzirea globală ci de noi, ființele bolnave de știința nepotrivirilor de caracter,
Uneori visez și număr vapoarele care pătrund în port
Culorile lor, semn de pace?
Mai apoi caut spre orizont unde se ascund dușmanii
Ce calibru de armament au, de ce dispun și când se va produce catastrofa incertă a pământului scuturat de friguri?
Poți să știi răspunsul deja
Poți să recunoști semnele poți să nu bârfești
Poți să taci prelung...
Până când vei recunoaște că ai avut dreptate:
Evreii nu-și dau mâna între ei
E doar o metaforă pe care trebuie s-o manipulezi
când cerul e brăzdat de rachete
[...] Citește tot
poezie de Bianca Marcovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
N-ai cum să uiți
N-ai cum să uiți minciunile șoptite,
Nici ploile... cu fulgere-n destin,
Privirile-n tăceri încremenite
Și timpul, incredibil de puțin.
Vei încerca zadarnic a mă scoate
Din inimă, din suflet și din gând,
Însă vei ști că am avut dreptate,
Că trupul niciodată nu mi-l vând.
A ignora... este cu neputință,
Deși, te tot încearcă spaime reci
Și-ai aruncat a patimei velință
Grăbindu-te, grăbindu-te să pleci.
N-ai cum să uiți încinsele cuvinte,
Nici verdele... de-atâtea ori parșiv,
Nu poți ucide-aducerile-aminte,
Deși, poți inventa, orice motiv.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Involuție
mă refac după orele măcinate de rugină
în materialismul crepuscular,
expansiunea cunoașterii inventate în lăcașuri de cult,
mă adun din pânzele albe
și mă opresc în târziul dimineții ce-mi bate-n geam.
mi-e foame de lumina întunericului,
mi-e dor de umbra ascunsă-n gând,
de zborul hotărât să-ntoarcă toamna din drum.
o și ce proiecție interstelară cu clipe rotunde
împrăștiate de pe umărul tău într-o undă de bucurie
expulzată de pașii grăbiți îmi luminează calea opacă.
un fel de involuție nevindecată de suspinul copacilor
și frunzelor scăldate-n verde.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te aștept...
Te aștept la răscruce de vis
Să salvăm anii căzuți în abis
Vom escalada muntele din noi
Având iubirea, busolă pentru doi.
Te aștept pe un mal atins de cuvânt
Cu marea voi face un legământ,
Să-mi spele trăirea cu-n val de iubire
Voi aduna clipele ce par să se deșire.
Te aștept unde îngerii nu au nume
Din ale lor aripi vor curge poeme
Vom inventa sentimente fără vină
În descântec de cer cu lună plină.
Te aștept într-un colț sfios de gând
Acolo unde visele nu mi le vând.
Îți voi scrie, străinule, peste veacuri
Stihuri mângâiate de-ale dragostei leacuri.
poezie de Lavinia Niculicea (22 octombrie 2014)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Avocatul femeii
În jilțul meu de "Domn",
În "țara" mea,
Eu biruesc cu un creion
Pe câmpul de bătaie,
Ce-mi este foaia de hartie.
Iar tu femeie ești sloava mea, scrisă...
Ești visul ce îl port în gând,
Împăturit,
În buzunarul de la piept.
Căci tu ești chiar motivul de război,
Sau pacea ce o dăruești
Prin faptul de a fi!
Prefer să stau și să citesc o carte,
În loc să mă confrunt cu voi,
Idei în zi și vise-n noapte...
Femeie iubitoare,
Femeie înger
Femeie...!
Dar fără tine, ce aș face?
Tu ești reală, nu ești inventată,
[...] Citește tot
poezie de Diodor Firulescu din Viața într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre gânduri și inventatori, adresa este: