gânduri şi miezul zilei

Calea aurită a gândurilor

Se suie viţă pe coloana anilor,
înfăşurând în atingeri suave lumina zilei.
Despleteşte părul amiezii, grâu copt,
numai bun pentru frăgezitul dorului de viaţă.
Îşi adânceşte privirea în râul clipelor, rostogolind în surâs sufletul cerului.
Mă inundă...
Şlefui-m-ar degetele rugăciunii,
copilă curată, răsărită în odaia sufletului,
în noaptea înstelată, fântână cu apă vie, divină!
În strugure, stă gustul toamnei,
de credinţa-n vinul vieţii, plină!

poezie de Iulia Dragomir (25 noiembrie 2019)
Adăugat de Iulia Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la naştere până azi

între noi se odihneşte miracolul
risipeşte prin gânduri flori albe de salcâm
mirosuri pătrunzătoare
mă recompun din fiecare privire albastră
trăiesc în miezul unui fruct al iubirii
de la naşterea până azi

noaptea s-a furişat pe acoperişuri de cer
dacă aş rămâne în ea
aş îmblânzi cuvintele care mă cheamă
în regatul de lumină al poemelor celeste
unde trupul copt de dragostea-n flăcări
îmi face carnea fierbinte

trăiesc rodind în aroma ta de amiază

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Altarul

De vei atinge zările cu mâna.
Să ştii că eu sunt haina ce te cheamă
Să-mi fi altar în zilele de taină
Când merii vor zâmbi şi voi schiţa
Un alt deznodământ în viaţa mea.
Razele de soare se vor ancora
În miezul zilei eu voi sta să te ating pe umerii
Pe care mă sprijin în noaptea grea
De vei schimba numărul de telefon
Eu te voi chema cu gândul meu
Şi vei ajunge iară în visul meu acel necunoscut
Ce tainic îmi vorbeşte
Despre al meu cuvânt şi despre stele.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa curge cu noduri

Trăirile mele îi fac trup cuvântului,
lasă loc liber fiinţării
să se înalţe în timp,

pun gândurile în balanţa cerului.

Încerc să cuprind lumina
în focarul ce dă flacără iubirii,
viaţa curge cu noduri
ca un râu spre cascadă.

Rup întunericul din carnea nopţii
până stelele vor da semne
că duhul nu doarme,

dimineţile din mugur înverzind.

De o să se pornească viori
cu arcuşul pe fibra zilei
până ce soarele amiezii

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Minuni de Mai

sublim mai cântă mierla în zăvoi
poiana cu narcise este un loc vrăjit
zburd precum fluturii cu gândul la voi
prieteni ai speranţei cu chipul spăşit.

salcâmii sunt împodobiţi cu salbe
să îmi bucure privirile pierdute
grădina îmi transferă emoţii albe
liliacul îmi şopteşte trăiri absolute.

poeţi încătuşaţi în poezie
în miezul zilei magie compun
extazul fermecat nu întârzie
tristeţea hapsână să o răpun.

am strâns în suflet minuni de Mai
splendide acorduri răsună în nai.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mirabila sămânţă

Mă rogi cu-n surâs şi cu dulce cuvânt
rost să fac de seminţe, de rarele,
pentru Eutopia, mândra grădină,
în preajma căreia fulgere rodnice joacă
să-nalţe tăcutele seve-n lumină.

Neapărat, mai mult decât prin oraşul rumorilor,
c-o stăruinţă mai mare
decât sub arcade cu flori,
voi umbla primăvara întreagă prin târguri
căutând vânzători de sămânţă.
Mi-ai dibuit aplecarea firească şi gustul ce-l am
pentru tot ce devine în patrie,
pentru tot ce sporeşte şi creşte-n izvornită.
Mi-ai ghicit încântarea ce mă cuprinde în faţă
puterilor, în ipostaze de boabe,
în faţa mărunţilor zei, cari aşteaptă să fie zvârliţi
prin brazde tăiate în zile de martie.

Am văzut nu o dată sămânţa mirabilă

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Invocaţie...

Lasă-mi pe pervazul zilelor
Firimituri din tine
Iar eu am să vin să le strâng
În cutia inimii
Să te refac ca un puzzle de copii...
Lasă-mi o cană pe buza fântânii de sentimente
Să-mi pot adăpa fluturii
Şi brazdele unde-am însămânţat gândul către tine...
Îndreaptă-ţi auzul înspre chemări,
Chemări ce vin dinspre priviri,
Priviri ce pleacă
Din reflexia mea...
Depărtează-ţi acei neuroni negativi
Şi lasă-mi o cale-n sinapsă,
Prin dezmierdări să te pătrund
Înţelegându-ne
Într-un suflu de pace...
Unul altuia să ne călcăm pe urme,
Pe urme de rouă,
De amiezi şi-asfinţiri,

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Zamolxeanu (5 februarie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cobor şi urc

Când toţi ceilalţi consultă ceasul,
Eu timpul mi-l măsor cu pasul,
În metri... de secunde îl parcurg,
Din zori de zi şi până în amurg.

Eu somnul mi-l măsor în vise,
Ce-s după pleoapele-culise,
Şi-ascund o noimă de poveşti,
În care simt cum mă iubeşti.

Dorinţa mi-o măsor prin fapte,
Şi-n miez de zi, şi-n miez de noapte.
Din toate, câte am râvnit,
Doar prea puţine am reuşit.

Eu gândul mi-l măsor prin riduri,
Şi îl aştern pe filă-n rânduri,
Păşind pe strania mea cale –
Cobor la deal şi urc la vale.

poezie de Mihai Vîlcu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine iarăşi primăvara

Nu te obosi să-mi pui înserarea pe umeri
poate n-am crecut mare cât o zi,
drumul s-a oprit la popas în amiaza cuvântului
peste care trec norii cu ochii-n lacrimi
şi lasă-mă între trecut şi viitor
cu paşi rari să măsor umbra stejarului
sub care Dumnezeu îşi odihneşte gândurile.

Vine iarăşi primăvara păsărilor maiastre
cu flori regine ale culorilor
şi înserări învăluite în taina iubirii
pe pajiştile sufletului înţesat de ierburi
în care se ascund nopţile rămase de pază
pentru nebunii căzuţi orbi de întuneric.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miez... de zi

... s-a sleit de vlagă până şi ceasul, într-o lume bulimică ce-aşteaptă să mănânce timpul rămas
spre întoarcerea la sursa de gene şi-n vârful speranţei stă aprinsă în cerc lustra imensă,
orbitoare, într-un halou ce-a absorbit orice umbră de pe solul radiind
de-un abur inexistent, doar o distorsionare de imagine vălurită...
şi e mult, mult agale şi arar; până şi păsări inert stau pe gânduri picotind pe-un picior neretras
iar pe băncile strâmbe din squar se discută cu sieşi sau neant, cu tiparul, o presă
ce demult nu mai spune ceva, cât de cât important, doar citind
orişicum... şi-i doar spuma de bere ce mai sparge din liniştea-n tot neoprită
sau irisul ce lipeşte pe jambe arămii, filiforme ce unduiesc înfierbântate priviri...
şi simţuri tresar la ritm cunoscut precum pulsul...
... Inima ce-mi stătuse, o simt, iarăşi bate, a iubiri!...
Mă trezesc toropit, o zi caldă-n amiez, gând... din toropit mi-e smulsul.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 octombrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În aerul gol

în aerul gol
pot semăna cuvinte pe braţul tău
făcând din el o ramură cu frunze
ultima silabă ţi-o aşez pe buze

pot aduna amiaza din albastru
eliminând aroma ei de posacă toamnă
şi strigătul din frunzele de aramă

pot lega plecările din ochi
de echilibru formelor precare
ale lucrurilor născute în lumină
de mâinile ce se căznesc
s-aducă cerul mai aproape

de dansul surd al ochilor de lună

te voi alege prada gândurilor mele
împodobindu-te ca pe un singur pom

[...] Citeşte tot

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerul cuvântului

s-a trezit mai întâi trezirea
m-a tras după ea într-o zi de luni
îngerul meu încă dormea
odineşte-te
i-am şoptit să nu mă audă

începea săptămâna la amiază dar nu l-am apostrofat
i-am sărutat doar cu ochii albeaţa penelor
şi gândul a întrecut aşteptarea
aripile-i erau mai mari
în sinea lui nici nu se vedea
cum devenise cuvânt
şi înţelesul îl trezise din somn

atunci am început să cred în
îngerul meu
în paza lui din acele ore
rămase din zile şi în cele din toate nopţile
ca o sare ce-mi lipseşte peste ceva dintr-un vers

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne mutam din mine în tine

ca dintr-o casă într-altă casă
din mântuire în mântuire
ca două pietre în deşertul acestei lumi

goliţi de resturi
în cămăşi albe
ne lipeam braţele de adevăr
şi chicoteam când întunericul
se topea sub tălpile moi

am crescut
vai cât am crescut şerpeşte prin gânduri
în mine sunt războaie
în tine se înserează în mijlocul zilei
şi gropi adânci ne stăpânesc fiinţele

suntem ca morţii
fiecare în pământul său cleios
ne ajunge să schimbăm două vorbe
şi auzim trosnind

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zile fierbinţi

Pluteşte-n vară iaduri de amiezi
Şi-aduce zvonuri rupte dintre astre,
Dintre luciri doar gândurile verzi,
Ne-aruncă zeii din pieile albastre.

Fantasmele îşi beau chinul de ginte,
Cu dinţii sfâşie prin fripturiste vene,
Rătăcitoare focuri tot bântuie-n cuvinte,
Ca marea ce salivează în adânc sirene.

Păşesc poeme pe ochii grei ai serii,
Şi-şi scald suspinele-n oceanul terian,
Îşi lasă urme răni pe malul verii,

Strivindu-şi viaţa amorul pământean.
Lumina murmură pe buze mila durerii,
Topind vechimile cu pieptul ei uman!

poezie de Aurel Petre (12 august 2017)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gândul fiului

De astăzi mama va împleti aşteptarea
în părul păpuşilor din geam
cu cârlionţi de mătase din pletele lunii
pe buze le va pune ruj din praful de stele
îşi va dori la masă fiul
dar acesta nu va mai avea suficientă lumină să
înveţe numărătoarea secundelor în drumul spre casă.
în mod permanent
ea va locui în salonul dimineţilor albastre,
căluţii de mare şi berzele o vor însoţi.
Din coşul lui cu rufe purtate
va scoate cântecul de patefon pe care îl ascultau împreună,
apoi meticuloasă îl va înveli în straie
de duminică.
După amiaza va pregăti cina pentru timpul
şchiop

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mare

Iubito!... am ajuns la mare,
Suntem aproape şi imuni,
Amestecând cu-ndemânare
Melancolii... ca doi nebuni.

Mi te doresc, tulburătoare,
Dinspre amiezile arzând,
Ascunsă... ca o întrebare
Topită-n scoica unui gând

Iubito! plaja este-a noastră,
Arunc şi ultimul... veşmânt,
Pe-această-ntindere albastră
Care nu spune un cuvânt.

Dechide-te şi mă cuprinde,
Mă scaldă-n dor şi-n amăgire,
Tocmeşte-te... şi mi-te vinde,
Apoi...... iubeşte-mă-neştire.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Buletin Meteorologic

Ieri a fost o zi senină
M-au năpădit amintirile
Un vânt călduţ a bătut dinspre inimă
Iar soarele mi-a luminat cuvintele.
Spre seară a plouat cu lacrimi de bucurie
Când sufletul s-a încălzit în prezenţa ta
Iar luna a răsărit plină de euforie
De parcă toată noaptea ar cânta.
Azi am avut pe frunte un cer uşor înnorat
Priviri de gheaţă băteau din ochiul stâng
Cu nori de furtună în sufletul de bărbat
Ce m-au făcut la amiază, cu soare să plâng.
De aceea mâine va fi o zi cu lumină
Am început noaptea cu tine în gând
şi inima ştie ce vreme o să vină
Doar a auzit iubirea din suflet şuierând.

poezie de Iustinian Gr. Zegreanu
Adăugat de Iustinian Gr. Zegreanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea în rate

Iubirea în rate...
Umbrele iubirii îmi despletesc gândurile...
Carnea se împarte în felii de timp.
"In vino veritas!"
Secundele sunt atingerile florilor abia încolţite
(despărţire de îngeri...)
Lumina crestează sufletul,
Cristalizându-i tăcerile.
Săruturi de vraje trase la xerox
Multiplică fericirea.
Plaja odihneşte nuntă de alge...
Prohod de scoici desfăcute, poartă pe braţe
Verighetele timpului.
Cununia cu necunoscutul
Face să vibreze inima fiecărui îndrăgostit.
Iubirea ni se aduce în rate,
La pachet cu un surâs şi-un sărut,
Până ce amiaza luminii
Va desena veşnicia...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine o noapte străină

Mă-ntorc cu faţa la bucuriile vieţii
mulţi se adună pe la colţuri de stradă
să-şi povestească întâmplările
care n-au avut ecou.

Oraşul ascultă cu ferestrele deschise
şi se miră,
nu iartă pe nimeni şi-l judecă aspru
pentru ce a făcut sau n-a făcut pentru el,
oamenii se plimbă, văd lucruri noi,
critică autorităţile şi pleacă liniştiţi,
vine o noapte străină
cu gânduri şi planuri pentru ziua de mâine
în fuga de angoasă.

Lumini multicolore se perindă pe la vitrine
e o linişte ca într-o amiază
în care şi păsările dorm,
stelele se aprind şi se sting pe rând
în candelabrul cerului gânditor.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Matinală

Soarele îmi bate-n geam: -Hei, trezirea-n dimineaţă...
Ţi-am adus cafea în cană şi-o tabletă vorbăreaţă.
Apoi facem ziua plină, frunzele căzute-n drum,
Le vom arde cu-o duzină de chibrituri... pân-la scrum.

Adunăm de prin grădină tot ce toamna a brumat.
Vom lăsa doar crizantema şi-un bostan ce-i bosumflat.
Timp avem până deseară... relaxare la amiază...
Cu un boţ de mămăligă şi o ciorbă ţărănească.

Amalgam de gânduri zeci cer puţină limpezire...
Optimistă-oi fi în veci şi cu multă fantezie!
Şi acum să vă spun drept mi-e atât de frig în casă,
Nu am lemne pentru foc, nici cine să mă-ncălzească.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!