gânduri şi plajă

Iubire Transatlantică

motto:

"În iubire se simte mai mult decât e nevoie, se suferă mai mult decât se cugetă, se visează mai mult decât se trăieşte."
(Octavian Paler)

Pe malul Mării Negre într-o seară
doi tineri se plimbau cu pas încet,
ea-n alb ca o mireasă prima oară
iar el de negru în mână c-un buchet.

- Îţi jur iubito dragoste eternă!
E marea-aceasta martor ideal,
că te-oi iubi până la moarte
şi mai departe până la final.

- Nu te jura, căci suntem încă tineri -
răspunse juna - c-un surâs stingher.
Şi mai e drum până la moarte,
iar viaţa noastră-i toată un mister.

[...] Citeşte tot

poezie de Dănuţ Cepoi din Versuri din volumul "Picături de memorie" 2019, 2020, Editura Armonii Culturale, Adjud
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima scrisoare către Penelopa

Mă bate doamnă umbra unui gând
Ca pe un cerb rănit săruturi lungi polare
Cu cerul stins pe buze abia respirând
Eu de pe ţărmul iernii îţi mai trimit scrisoare.

N-adie dinspre tine nici un semn
E o tăcere lungă şi perfidă
Îmbătrânesc tăcut pe prispa lumii
Ogarii veşniciei aleargă să mă-nchidă.

Se mai păstrează birja veacului frumos
Trec în ea roboţii să facă plajă vara
Ascult cum în Ithaca se lasă tristă seara
Străluminând eterul cu ochiul tău sticlos.

Vâslim către departe, corăbii nu mai sunt
Ithaca nu ne vede, tu, doamnă, nu mai ştii
Cu scheletul nostru mai ară printre vii
Ne-mbracă tragic regele-Cuvânt.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea greu de modelat

Întunericul face plajă între visele mele,
Pe ţărmul somnului călăresc un poem,
Număr paşii scăldaţi în lumina furată
De-o aripă-necată în negru blestem.

Picioarele primăverii miroase a rouă
În scoarţa copacilor tânguie vântul,
Ochii mei curăţă soarele de albeaţa
Agoniei ce sfâşie pe tăcute cuvântul.

Mi-am pierdut liniştea în braţele tale,
Frumoaso, epuizată-n adâncul infinit
Încât alerg cu gândul râvnindu-te o clipă
În anotimpul vieţii copt pentru iubit.

Aerul bâlbâie în încercarea noastră,
Visez că fac plajă aievea cu tine în pat,
Mă caţăr de speranţa să-nving aparenţa
Germinând în iubirea greu de modelat!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcatul neiertării

Secretele lăsate la marginea uitării
pe rafturi nevăzute, întinse peste timp,
mai vin câteodată, cu valurile mării,
pe plaje fără visuri şi fără anotimp.

Ne-am întâlnit cu ele, era o iarnă rece
venită fără veste, cu vântul de la nord,
când trenul fără miză întârzia să plece
în aşteptarea surdă a unui fals acord.

Departe, la cazarmă, fanfara militară
ne amintea întruna că trenu-ntârziat,
în clipa fără oră, se va urni din gară,
lăsându-ne în cuget o urmă de păcat.

Păcatul neiertării ce încă ne aduce
o altă amintire la margine de gând,
pe notele fanfarei, venită la răscruce
să caute bemolii în râul fără prund.

poezie de Corneliu Neagu din Creaţie lirică nouă
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer de nisip

iar rătăcesc amintiri ameţite în sufletul meu labirint
urmărindu-ţi firul, iubito, paşii mi se pierd pe o plajă pustie
te mângâi cu un gând fugar, lacrimi se aştern pe nisip
castele de sare

te îmbrăţişez cu un oftat îndelung
îmi rămân scoicile în palme
le sărut şi îţi sorb glasul furat de valul tăcerii
pânze de borangic îmi înfăşoară sufletul vierme
păianjenul timp

cu ochii ciobiţi de pumnalele stâncilor răsărite din mare
privesc cum apune Soarele străin de tot ce-a trecut
îmi întind degetele uriaşe şi-l trag de urechi
zile liliputane

iar rătăcesc amintiri ameţite în sufletul meu labirint
urmărindu-ţi firul, iubito, paşii mi se pierd
pe un cer plin de stele
te plimb în Carul Mare, pe Calea Lactee

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Caragea din Delirium Tremens (2007)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunze îngălbenite dintr-un gând văratic

precum obosite lacrimi dintr-un ochi fluture
plutesc pe tristeţi suflate de un vânt întunecat
pe o plajă unde încă învăţ să împart nisipul
cu o scoică standard
doar un pic ruptă din ordinea spiralei
valului cerului pletelor trupului inimii
în lumina lunii o poveste se întinde cărare
între două lumi imposibile şi o utopie verificată
descânt macilor de verde ghemuit a moarte
pe când lumea are cel puţin un nebun
care a crezut în ea

iar eu scriu cuvinte contorsionate
dintr-un tărâm din ce în ce mai pustiu
sunt condamnat să măsor infinitul cu şchiopa
dar o fac cu toată convingerea
ca şi cum din slova aceasta
s-a putea naşte fericirea

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe piedestale de argint

Pe piedestale de argint, în voaluri albe de mătasă
Te infăşor, iubita mea, căci numai tu îmi eşti aleasă.
Sunt paşi dezordonaţi în noi, se-ascund pe plaja pustiită.
De-acum noi nu mai suntem noi... Tu eşti atât de fericită

Că-n păr văd cum ţi-au încolţit roze şi cupe de argint
Purtând parfum de crin în ele. În univers te-ai zămislit
Cea mai frumoasă dintre stele. La glezna ta de chihlimbar
Ţi-am pus ambrozie. O zi, să mi te lase Domnu-n dar.

Pe buze plâns de sânger, arzi, nălucă, ca o torţă-n noapte
Şi-n visul tău adesea sunt... Tu mă dezmierzi cu-aceleaşi şoapte.
Rămâi, rămâi în gândul meu, frumoasă în cuvânt pictată!
Eu îţi dedic poemul meu şi o iubire-adevărată...

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recunoştinţă

Purtându-mi inocenţa pe aripi de egrete,
Am aţipit ades cu roua zorilor pe gene,
Frângând lumina zilei cu priviri de regrete
În aşteptarea sirenelor pe plajele perene.

Purtat de Carul Mare pe roţi imaginare,
Am pribegit întinderi cu-al mării sufragiu;
Scăldând în priviri primele raze de soare,
Mi-am câştigat dreptul să-i aştept naufragiu′.

Tangenţiale simţăminte cu speranţe tomnatice,
Într-un amurg generos cu regăsire de lumină,
Mi-au lăsat câteva îmbrăţişări singuratice
Şi-un zâmbet de care dorinţele-mi se-anină.

Dorinţele-mi latente evadează-n cuvinte
Din cuibarul cu doruri şi viziuni călătoare;
În revărsarea spontană de gânduri nainte,
Ştiu că poezia mea îi este mării datoare.

poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Morsa şi Tâmplarul

De sus, din slavă, soarele
Ardea încins, străjer
Deasupra mării largi
În luna lui Prier;
Era ciudat: miez de noapte,
Iar soarele pe cer!

Luna lucea, dar fără chef,
Fiindcă socotea
Că el n-avea după apus
Pe-acolo nici-o treabă şi-a
Spus: "E nepoliticos, ne
Strică petrecerea!"

Era foarte udă marea,
Plaja uscată, fier;
Nu se vedea un nor în jur,
Căci nu erau pe cer;
Nu se vedea o pasăre,
Căci nu erau, de fel.

[...] Citeşte tot

fabulă clasică de Lewis Carroll din Alice în Ţara Minunilor, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara în Vamă

seara în Vamă
greierii mi se plâng
când apusul îşi depune cenuşa
în nisipuri
norii trec neconsolaţi
spălaţi prin apa asta sărată
marea asudă
ca o piatră surdă
obosită de atâta timp nesfârşit
fără orizonturi
plină de cicatrici mişcătoare
răsărituri
ce au rău de mare
pescăruşi ce fac rotocoale
deasupra poeţilor nerăbdători
valuri ce se despletesc
de pe trupurile noastre de cărămidă
gândurile mi se dilată înspre soare
şi dispar
tăcerile noastre vorbesc

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Calotă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger de foc

Înger de foc, mă arzi cu vraja ta
În modul cel mai simplu şi firesc...
Tu ţi-ai dorit să mă mai poţi avea,
Eu în tăcere încă te iubesc.

Mă arde jarul în priviri ivit....
Simt sufletul o candelă aprinsă.
"Iubeşte-mă şi lasă-te iubit!"...
Am să mă las cu gândul tău atinsă.

Să poposim la margine de stea
În universul fericirii noastre
Căci altă şansă nu vom mai avea...
Să răsplătim iubirii noastre caste.

Cu un surâs, cu un sărut, cu noi,
Ce penetrând sălbatic universul,
Plaje şi mare ne-am descoperit,

O lotcă ce din valuri s-a ivit,

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantasmă

Doar tu m-ajuţi tristeţi să-ngrop,
Cu chip ce te-am în gând, fantasmă
Cum puful alb, zburând din plop,
Purtându-mi din azur mireasmă.

Nu ştiu de-s singur visător
La fum eteric de candid
Ce-l am în pori, nesfârşit dor
Şi nu-l ating... E timpul, zid.

Dar nu-i nimic, e gândul şansă
Fără de margini, neştiutul
De nimeni... când mă plimb în transă,
Reluând sfârşit cu începutul.

Aşa-i poate "nemuritor";
Făcând mereu voiaj idilic,
Pierzându-mă în fald amor
De-un gând necontrolat, empiric.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un val străin într-o tăcută mare (răpsuns ascuns Aurei Popa)

Tu eşti femeia amintirii mele...
Eu drumul vieţii azi l-am rătăcit.
Abrupt şi greu e drumul către stele...
Tu nu ai înţeles cât te-am iubit.

Mi-ai şlefuit destinul... Printre îngeri
Sunt umbre, de prisos rostogolite.
În zări de fum, pe buzele de sângeri,
Ne mângâie aducerile-aminte...

Iubirea ta-i un fruct în pârg tomnatic,
Te am în gândul meu un vis absent,
"Fără de vlagă, stins şi acromatic"
Şi... tot aştept "un val mai coerent".

Mă prind de creste înspumate-n taină,
Mă risipesc pe nisiposul drum
În timp ce plaja vieţii mă reneagă.
Şi-n urma ta eu rătăcesc acum...

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţă de dragoste

dimineaţa picioarele-mi sunt leneşe de parcă
deşertul tot doar în sandale l-ar fi răscolit
apoi nerăbdătoare se trezesc de parcă
n-ar fi fost întreaga noapte sărutate

părul umed încâlcit miroase-a vară
fusta mea albastră desfoiată ca un trandafir
lângă tine s-a aşezat
să te asculte

oglindească-mi-se ochii azi şi-ntotdeauna
în apa vie-a sufletului tău
văd fiecare gând pe care-am vrut să ţi-l trimit
şi l-am oprit
pe fruntea ta şi pe obraz uşor e de citit

cei câţiva centimetri cubi de aer dintre noi
pe care mâna mea nu i-a străpuns la timp
sunt mai fierbinţi acum decât nisipul plajei la amiază
nu, n-am să uit amiezile în care răsuflarea ta m-a desfoiat

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Merchez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoare-n mintea mea

Eşti primul gând ce îmi răsare-n minte
Şi ultimul în noapte când visez
Iar gura mi-e uscată de cuvinte,
Că fără de cuvinte te păstrez.

Nimic nu-i greu, cu tine-n minte pare
Că toate sunt făcute cu un scop.
Te simt păşind în suflet şi, mirare,
Te-aud şi când m-ascult în stetoscop.

Tu urme laşi, ca în nisip de plajă
Şi pe pereţii înnegriţi prea crunt
Ai minţii mele care stă de strajă,
Tocându-mi fericirea mai mărunt.

Te-asemeni cu o rază, cu o floare,
Cu steaua ce dispare-n răsărit
Doar ca să strălucească şi mai tare
La începutul unui asfinţit.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinereţe

Să fii tânăr, e a nu şti că este o vârstă, ce trece cum cea ce o vezi la părinţi,
ce-i crezi nemurire, mereu neschimbaţi... cuvinte de dor, drag, pe obraji lăcrimaţi,
bucatele în gust te aşteptând toate întinse
şi camera veşnic la fel de curată, cu cearceafuri şi, perne în parfum, neatinse,
conclav de mătuşi, veri, de unchii chemaţi,
când vii să-i revezi, puri... cu gânduri de sfinţi.

A fi tânăr, nu-i doar o casă, natal, e pielea cu luciul de proaspete arome
şi, pieptul o dană ce aşteptă vapoare încărcate cu vise, ce zilnic descarci...
când orice nu doare, că trece, trecut e-un prezent viitor mai idilic,
când cartea e efort câteodată, nu-i timp şi scrisul îţi pare a fi un chirilic,
căci gândul e aiurea la chip de-o icoană ce-n inimă încarci,
iar ţeluri, de ai, nu-s mereu cele vrute de cei ce-ai în preajmă... sunt vii, policrome.

Tinereţea, e-o pală de simţuri, fiori ca briza de mare ce-ncrustă amintiri,
ce nu se despart, cum nisipul de plajă, rămân ca un sunet de val într-o scoică,
ce nu se deschide să nu-şi piardă perlă... e-un pururea vrut, o mărgea pe şirag
sclipind de-un frumos ce refuzi uneori, dar toţi te iubesc, le eşti tânărul drag,
iubit de bunici, de părinţi, de prieteni, de fete, femei, de băieţi, de natura... o doică
ce-ţi mângâie părul, tuleiele-n barbă şi ochi ţi se scaldă în ferici licăriri...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă

plouă peste vechea vatră,
plouă cu gânduri şi cu amintiri,
iluziile trec prin mine
ca norii suri pe dealuri spânzuraţi.
ochii nu-şi mai cunosc lacrimile,
gura nu-şi mai cunoaşte graiul,
inima nu-şi mai cunoaşte bătăile,
picioarele nu-şi mai cunosc mersul
şi nici potecile,
unde sunt rătăcit, prin ce toamne,
prin ce suveniri şi romanţe,
prin ce povestiri spuse
de un glas în afară mea
care se numeşte eu sau tu sau el,
neatins de legile tristeţii
cu mâinile deschise ca un curcubeu
peste cerul vieţii,
îmbrăţişând soarele,
surprinzând speranţa
în ipostazele unei femei

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (22 septembrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul ţărm

Am mai privit o dată şi-ai răsărit din mare,
În urma mea un lanţ de amintiri aveam
Cu zale ferecate peste întreaga zare
Şi zile înnodate, pe toate le striveam.

Nu te-ai sfiit, ştiind că va veni sfârşitul,
Că orice lucru bun de-oparte l-ai oprit,
Din gânduri împărţite între-albastre valuri
Doar stropii reci şi grei, din tot, am nimerit.

Am zăbovit în urma-ţi privirii tremurânde
Rupeam sclipiri din umbre pornite dintre noi
Plecat, fără măcar un zumzet să se-audă
Rugam din suflet norii să scuture din ploi.

Păream o amintire cu spatele la tine,
Un pic în vijelia pornită din senin,
Lipseam din visele ce le vroiam să vină
Şi seara se lăsa cuprinsă de venin.

[...] Citeşte tot

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vernisaj

vernisaj al patimilor cuvântului
un regal al schingiuirilor
în sunetele clasicelor lupte ale sensurilor.
de la o tuşă la alta,
aura timpului rostirii se pierde în banal.
fulgere de gând aruncă flăcările,
în buzunarele comodităţii.
un vers
îşi îmbracă haina de gală,
răstălmăcind trăirile până la fad.

simplitatea,
orbită de ecourile scenelor pe care teatrul
se joacă de la bătrâneţe la tinereţe iar şi iar,
caută toamnei căderile,
într-o piatră cu trupul de pasăre a uitării.

paşii singurătăţii îmbrăţişează finalul în grabă,
lăsând o aromă călduţă, umedă,
pe vârful limbii tăcerii.

[...] Citeşte tot

poezie de Anne Marie Bejliu (6 septembrie 2011)
Adăugat de Anne Marie Bejliu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt...

... mă cheamă EU
şi-s provenit din mai puţin de-atom, de gaz,
când nici de gând încă n-am fost,
aproape dintr-un vid
lipsit de-orice, nici cel puţin nucleu...
îs din milioane de priviri, din coate pe-un pervaz,
un disipat, amestec canibalic de pământ anost,
unit în frunze, flori şi vietăţi sacrificate... un individ...

... sunt, cosmosul în sine, încă neînceput,
o plămădeală de pe-o roată de olar,
crescut din propriile palme într-o carnală argilă
cu golul larg deschis deasupra, să primesc ce curge,
tot din jur, din neştiut, ştiut...
şi-aşa, puţin, mă umplu -nici pe mine nu mă aflu, abecedar-
deja mă prăvălind încă bucată, într-o sub-movilă,
tot mai fărâmiţat, ca bobul de-o clepsidră, un nisip ce fuge...

... pe-o plajă fără de sfârşit, amestecat infim; un fir de-al meu ce-aşteaptă un sărut
... şi-o fi vreun rând, unde să prind vreodată-alt început?!?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!