Citate despre generozitate și religie, pagina 3
Textele de mai jos conțin referiri la generozitate și religie, dar cu o relevanță mică.
Noi nu tăcem
Cu dinții strânși de aspra suferință
urcăm pe brânci Golgotele, cădem,
ne ridicăm, scrâșnind de neputință
și iar ne prăvălim dar nu tăcem.
Pe-a țării noastre darnică moșie
târâm de-un car de ani același jug.
cum oare să tăcem, când de sub glie
răcnește osul dezgropat de plug?
De-a lungul zării noastre de cărbune
paharul plin ne-am învățat să-l bem
dar gura știe bine-o rugăciune
și-o geme printre dinți căci nu tăcem.
Cum să tăcem când fiecare ghindă
căzută din stejarul secular
se-ntoarce din adâncuri, să cuprindă
tot plânsul țării într-un nou stejar?
[...] Citește tot
poezie clasică de Andrei Ciurunga
Adăugat de Mishu57
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cântecul primăverii
Izbucnește primăvara prin toți porii-ntregii firi
Iarna-i o monedă calpă, azvârlită-n amintiri;
Despre berze, rândunele despre ce vreți să vă cânt?
Raiul printre noi coboară când e verde pe Pământ.
Râde soarele în barbă, găsind brume-n zori de zi
Doar c-o singură privire, dintr-o dat', le va topi!
Uriaș talger de aur, de sub culmi când se ridică,
Palid, speriat de moarte, frigul tremură de frică.
Muguri, vesel, liliacul, să-și deschidă-i pregătit -
Și când va-nflori, e vremea, să fiu iar îndrăgostit.
Verdele trezește-n mine și-n oricine - dulce dor
Și-nfloresc iubiri, năprasnic, cu învăpăiat fior.
În amiază, din albastrul mării cerului înalt,
Soarele-și veghează servii - rege generos, galant.
Veșnic gureșele vrăbii, chicotesc sub raza sa,
Visând clipa, mult dorită, când în praf se vor scălda.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește-ți omule, frumosul din suflet
Când printre brazi brumați de timp,
Răsare în împărăția ei ochioasă luna
Și întregul vieții luminează pe pământ,
Dezmiardă în ploaia ei de raze argintii
Frumosul lumii adormit în noapte
Și-i dă culori feerice naturii și iubirii,
Cum nu s-au mai văzut,
Decât în raiul pământesc, bine privit.
Privește-ți omule, frumosul din suflet
Privește-i lumina transparentă,
Ca limpezimea apei de izvor
Și vezi ce simți cu adevărat,
În sufletul de viață frământat, în timp;
Prin vene îți va curge poezia,
Inima își va deschide trandafirul roșu al iubirii,
Ca altruismul dărnicia
Și Venus va cânta divin,
Pe-a timpului nemuritoare harfe vechi
Și pe al tău destin.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (11 februarie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvintele din Carte
Mă-ncălzesc în iarnă cu soarele verii,
Cu verdele ierbii, parfumul de tei,
Cu raza luminii ce-mi încălzea fața,
Cu nevinovăția jocului de miei.
Cu miresmi colorate, plouate-n grădină,
De stropii cei calzi ce cădeau generos,
Cu umbra răcorii în zile toride,
Masă-ndestulată sub brazii umbroși.
Cu trilul coral repetat în pădure,
Culorile cerului atât de iubit,
Ce veghează asupra-mi în orice vreme,
Să fiu liber, mulțumit, fericit.
'Mi-acopăr în rugi, sufletu-mi e-n sărbătoare,
Când afară sunt urlete, țipete, vai,
Mă îndemn credincios pe cărare,
Spre Domnul ce mi-a promis că,
[...] Citește tot
poezie de Sanda Tulics (6 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poți să-ți construiești sufletul să-ți sune orga într-o catedrală... cateodata poate să fie toacă ce cheamă la reculegere, alteori sărbătoare pascală ori vuiet de primăvară, dar întotdeauna ține-l curat, ferește-l de patina timpului, luminos, veșnic darnic și mai mereu plin de viață... doar așa azi contruiești un mâine, minunat dar trecutului ce va veni.
aforism de Sorin Șomandra
Adăugat de Sorin Șomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Eu fumez tot Mărășești
nu buzunăriți monumentele nu vă bazați pe
inflația papagalilor pe conformiști pe frâna
măgarului nu refuzați prietenia șoriceilor aciuați
în sediul consiliului de miniștri din Antarcdida
nu
plângeți pentru un pumn de cuie
necesar la coșciugul ambasadorului Curhuie nu
așteptați bunul simț atomic mărinimia și alte
cucuie
chiar dacă suntem contemporani cu sfârșitul
lumii chiar
dacă lumea este și nu e
Nu vă rezemați de Tinerețea mea nu buzunăriți și
ultima statuie
prieteni
sărutați frumos
crucea Libertății acolo jos
gâdilați rădăcina că vine generosul uriașul,
[...] Citește tot
poezie de Dan David (15 iulie 1980)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu căutați semne ale iubirii acolo unde ele nu sunt... Iubirea se cere exprimată, se cere strigată, se vrea aratată, iubirea este generoasă, acolo unde un om iubește nu poate exista niciun semn de orgoliu... Iubirea îngenunchează orgolii și leagă la ochi..., dar ah, ce minunată este lumea pe care o vezi cu ochii sufletului, ce miraj, ce unic moment de divinitate...
Narci Anca în Picata Din Cer
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea
Aș vrea să văd doar fețe luminoase,
Să nu mai văd bătrâni singuri în case,
Să văd doar partea cea frumoasă a vieții,
Să nu mai văd umbrele tristeții.
Aș vrea copiii să-nțeleagă,
Că de bătrâni totul ne leagă,
Acestora să le fim sprijin și-ajutor,
C-odată vom ajunge și noi la vârsta lor.
Vedem mereu trotuarele pline,
Iar la biserică nu se-nghesuie nimeni,
Aceleași chipuri, aceleași de ani buni,
Iar tinerii nu știu să facă-nchinăciuni.
De aș putea să schimb și eu ceva,
Ar fi ca lumea să nu mai fie atât de rea,
Iar omul să nu mai vadă paiul din ochiul mei și-al tău,
Ci să priceapă că bârna e chiar în ochiul său.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Andrada Brîndușa Keszeg
Adăugat de Elzumina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărturia de credință a unui marinar
Cât voi mai naviga pe marea care-n valuri mari zvâcnește
Credința mea nu se va micșora, o, Doamne, ci va crește;
Cât deasupra capului se rotesc stelele, cerești rubine,
Oștiri strălucitoare, eu îmi voi aminti mereu de Tine.
Am văzut o zi oameni vii, cu inimă generoasă și suflet mare,
Și-a doua zi s-au dus, fără împărtășanie sau binecuvântare,
În locul nevăzut, unde vom merge toți când clipa-aceea vine
Iar, Doamne, bunătatea și toate darurile tale le știu bine...
Necredincios par celor care nu mă știu, nu-mi cunosc miezul,
Ei nu văd cum în fiecare seară eu spun Crezul
În vâltoarea mareei care se avântă galopând spre zare,
Spre vestul nesfârșit unde seara soarele se prăbușește-n mare;
Mă gândesc în orele de veghe, în carturile lungi de noapte,
La acele lucruri care nu pot fi vândute, nici cumpărate,
Lucruri neprețuite, rare; nu iau în deșert sus pe catarg
Atotputernicia Ta, când valurile pe punte violent se sparg:
[...] Citește tot
poezie de Harry Kemp din Cântece și balade marinărești, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eram ușor și dansam...
obosite de drum, abia-mi mai târam
picioarele grele... și-abia-mi mai duceam
povara din spate precum calul în ham...
adormisem sub cerul adânc și visam
eram ușor și dansam...
mă priveam cu mândrie în fiece geam
un tânăr efeb... îmi plăcea ce vedeam!
tânărul sprinten eu însumi eram
la toți, în cale, generos le zâmbeam
printre oameni și lucruri dansam...
valsam fără teamă printre oameni și cai
alergam către tine ca bigotul spre rai
surâdeam fericit... dar tu-n zare fugeai...
că nu te mai pot ajunge parcă-mi spuneai
din visul adânc mă trezeai...
poezie de Grig Salvan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jocul cu focul - poezie epigramatică
Pe grill îl perpelea vecina,
Pe-un pompier deloc deștept:
I-a ars în timp record chenzina...
Din portofelul de la piept!
Având la inimă un foc,
Ce pe vecini a prins să-i ardă,
Sunt bârfe despre ea în bloc...
Nu-i bombă sexy ci petardă!
Cu focul întrecând măsura,
Că mândra prea era di vină:
I-a spus un medic că arsura
Va trece cu penicilină!
Ca generosul Prometeu,
Furând din foc întâia oară,
L-a pedepsit și Dumnezeu...
C-o pensie alimentară!
poezie satirică de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Evadat de-aș fi
Se scurge clipa-n deznădejde, nimic nu mai e sfânt
Iar pe trotuarul lumii din ce în ce mai strâmt
Răceala din privire și lacrima ce doare
În jungla vieții sunt cele mai negre fiare.
Balast și zgură multă se varsă amar din noi
E cel mai crunt și rece, cel mai perfid război
Mă simt un prizonier în zeghe și în lanțuri
Uitat, abandonat și aruncat în șanțuri.
Mi-e dor de taina lumii, mi-e dor de sfânt potir
De-altarele stropite cu-aghiasmă și cu mir
O candelă a iubirii să ardă neîncetat
La interviul vieții să pot să fiu iertat.
Pe jertfa crucii tale, îmi plâng destinul, Doamne,
Că nimeni nu mai este care să ne condamne
La dragoste, ofrandă și generozitate
La rugăciune sfântă către divinitate.
[...] Citește tot
poezie de Aurora Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dărnicie cerească
Ne-ai dat tărie... și ne dai
Să-nvingem orice încercare
Să dedicăm al nostru trai
Splendorilor ce vin din Rai,
Să stăm în har și-n ascultare.
Ai pus în noi cerești lumini
Să nu ne rătăcim pe cale,
S-apreciem frum'seți în crini,
Să suportăm dureri din spini,
Să Te vestim aici, în vale.
Săraci, nicicând, nu ne-ai lăsat
Hambarele-Ți au fost deschise
Minuni, mereu, s-au revărsat
Balsamul Tău ne-a vindecat
De-acele tumultoase vise.
Ce generos ai fost oricând
Cu-ai Tăi copii în drumeție!
[...] Citește tot
poezie de George Cornici (23 aprilie 2014)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Freamăt poetic
am creat temeiul pe un poem superb
un codru de vise am lăsat în urmă
în aburii gândirii nerăbdătoare fierb
pe flacăra iubirii decepții se curmă.
prin fiecare stea zâmbește Dumnezeu
în fluxul credinței și eu sunt un astru
cuceresc aurore ca un străvechi tezeu
mereu îndrăgostită de cerul albastru.
nesfârșite libertăți clipe de mare bucurie
dreptul meu de a scrie ce simt ce trăiesc
am răscumpărat un spațiu din veșnicie
adăpostită de cuvintele pe care le iubesc.
cu elan de poet cu mare dărnicie
slove din lumină în lume răspândesc.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secvențe de viață
timpul se sfințește sub soarele divin
convertește la iubire naturile toate
revelații de credință urcă-n cer senin
secvențe de viată au sorți fermecate.
armoniile lumii sunt dansuri în lumină
azi muzica angelică răsună grandios
broderii sangvine se țes în albumină
cresc principii sfinte pe tărâm glorios.
sufletul se modelează cu temeinicie
să se apropie duios de Dumnezeu
am împărțit în lume slove cu dărnicie
cu muza mea alături am scris un expozeu.
trăiesc senzații de ascensiune-n veșnicie
alături de stele vreau să ajung și eu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre acorduri versatile
muzica e o lume ce mă-ndeamnă la vis
când vidul se umple cu pure vibrații
cerul serenităților cântecul l-a deschis
în dragostea de viață îmi dă motivații.
în rapsodii albastre norii se dispersează
extazul mă înalță pe aripi de sunet
curcubeu de revelații pe suflet se așează
și-n marea pasiunii se stinge un vuiet.
prin muzica angelică descopăr veșnicia
Celine Dion deschide o lume de basm
fericiri nocturne găsesc temeinicia
în străluciri de raze scăpate de marasm.
acorduri versatile își manifestă dărnicia
coltul meu de rai e un tărâm de fantasm.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om bun
I
Un om bun nu moare niciodată
Cu o rugăciune și o vorbă bună,
Cu brațe-ajutătoare și inimă curată,
E unde trebuie, fie cer senin, fie furtună:
Trăiește pentru tine și pentru mine
Pentr-o lume de nevoi împovărată,
E reazem și lumină, har grației divine.
Un om bun nu moare niciodată.
II
E cel care-acceptă să ia-n spate, generos,
Partea ce-i revine de trudă și de stres,
Iar pentru alinarea omului căzut jos
Se-apleacă și-i ușurează povara, în exces.
[...] Citește tot
poezie de James Whitcomb Riley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul epavei
I
Vântul era dezlănțuit, apele-n delir,
O navă a eșuat pe țărmul dinspre sud,
O sută de oameni, evadați din tristul cimitir,
Au îngenuncheat pe nisipul ud.
Șaizeci s-au înecat, șaizeci și trei
S-au izbit de stâncile negre ca un păcat,
Și-apoi, undeva, de unul singur printre ei,
Au dat de-un copilaș neajutorat.
II
Un tip aspru s-a îndepărtat încetișor
De lângă de ceilalți marinari
Și cu blândețe a pus neștiutorul căpușor
Pe pieptul lui onest, cu mușchii tari.
Călătorind peste pustiul larg
Era o bucurie solemnă să-i vezi
Mereu alături, velă și catarg,
Marinarul și băiețelul cu ochi verzi.
[...] Citește tot
poezie de Charles Dickens, 1812-1870, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stelele par stropi de ploaie
pe o imensă pânză de paianjen
îmi întind ochii spre dincolo
nu caut niciun detaliu
nu-mi aduc gândirea sprijin
las sufletul liber
atât cât să nu-mi dăuneze grav
nu dau găuri în univers
respir prin piele
desfac în atomi aerul
cu oxigenul e mai greu
tinde mai mereu spre pereche
cuminte precum o frunză nesătulă de lumină
îmi îndemn trupul să nu părăsească pământul
apoi mă întorc în povestea din spatele pleoapelor
risipesc cu nonșalanță din infinit
sunt convins că oricât m-aș strădui să-l consum
dumnezeu îl va înmulți cu generozitate
acum simt pleoapele călcându-se
și iată că nici în viața asta nu voi reuși
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și poeții se mai înșală uneori
nu se pot întoarce spre ce nu mai e
dar pot săpa în prezentul generos
până găsesc pământul fertil
acolo unde Dumnezeu rotunjește cuvintele
pot să cadă în genunchi și să ceară
pâine și apă
ca toți oamenii de rând
și poeții mai greșesc uneori
nu pot să locuiască
în inimi locuite de alte inimi
dar pot să-și deschidă pieptul
prezentului generos
călcând în picioare strigătele înșelătoare
ce nu se mai opresc
pentru că nu-i așa
măsura lucrurilor
e măsura lucrurilor
și măsura iubirii...
e fără măsură
[...] Citește tot
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre generozitate și religie, adresa este: